ICCJ. Decizia nr. 2262/2014. Civil. Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2262/2014
Dosar nr. 5022/118/2011
Şedinţa publică din 18 septembrie 2014
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
La data de 5 mai 2014, recurenta-pârâtă SC N.O. SA a formulat recurs împotriva Sentinţei civile nr. 428 din 27 februarie 2014 a Tribunalului Constanţa, în cadrul căruia a solicitat în conformitate cu dispoziţiile art. 300 alin. (2) C. proc. civ. şi suspendarea executării acestei sentinţe, până la soluţionarea pe fond a recursului.
Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, prin încheierea de şedinţă din data de 10 iunie 2014, a respins cererea de suspendare a executării Sentinţei civile nr. 428 din 27 februarie 2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia I civilă - în Dosarul nr. 5022/118/2011, formulată de recurenta pârâtă SC N.O. SA.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reţinut că art. 300 alin. (3) din C. proc. civ. permite suspendarea, la cerere, a executării hotărârii atacate după depunerea unei cauţiuni ce se va stabili, prin încheiere, cu ascultarea părţilor în Camera de consiliu.
Norma trimite la prevederile art. 403 alin. (1) C. proc. civ., care stabileşte că, până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
În speţă, recurenta-pârâtă SC N.O. SA a solicitat suspendarea executării sentinţei prin care a fost obligată la plata, către reclamantul T.A., a sumei de 7.310 RON ca diferenţă de drepturi salariale, care urmează a fi actualizată cu rata inflaţiei şi cu dobânda legală aferentă perioadei 1 ianuarie 2008 - 31 octombrie 2010, dar şi a sumei de 1.017 RON reprezentând contravaloarea orelor suplimentare, actualizată şi cu dobânda legală.
Curtea a stabilit că această soluţie este executorie, potrivit art. 274 C. muncii cât priveşte conflictul de drepturi şi art. 278 pct. 1 C. proc. civ., ceea ce presupune ca executarea acesteia să fie temporizată într-un caz excepţional, de natură să inducă ideea stopării producerii unui prejudiciu iminent angajatorului prin executarea hotărârii titlu, măsura urmând să îşi producă efectele până la momentul dezlegări în recurs a fondului raportului litigios.
Dat fiind faptul că recurenta a susţinut că prin executarea hotărârii privitoare la plata a cca. 8.500 RON s-ar crea premisele unui prejudiciu ce nu ar mai putea fi recuperat în cazul admiterii căii de atac, dar şi faptul că sumele menţionate constituie, în raport de soluţia primei instanţe, diferenţe de drepturi salariale neachitate reclamantului din ianuarie 2008, în şedinţa de Cameră de consiliu din data de 2 iunie 2014 s-a stabilit în sarcina recurentei pârâte o cauţiune în cuantum de 2.000 de RON - valoare care corespunde în egală măsură interesului recurentei în a temporiza plata sumei datorate conform hotărârii primei instanţe (şi care este de cca. patru ori mai mare decât cea a cauţiunii stabilite), dar şi interesului creditorului salariat în a impune angajatorului debitor o obligaţie procesuală concordantă dreptului său de a cere suspendarea executării.
Conform dispoziţiilor instanţei, la data de 3 iunie 2014 grefierul de şedinţă a luat legătura telefonic cu consilierul juridic al recurentei-pârâte, căruia i s-au comunicat cuantumul cauţiunii şi faptul că aceasta trebuie consemnată până la data de 10 iunie 2014 (aspecte indicate prin referatul întocmit în acest sens); s-a amânat pronunţarea asupra cererii de suspendare, în vederea depunerii cauţiunii.
Deşi avea cunoştinţă de dispoziţia instanţei, la data stabilită pentru soluţionarea cererii de suspendare recurenta-pârâtă nu a făcut dovada îndeplinirii acestei obligaţii, la dosar nefiind depusă dovada consemnării cauţiunii.
Pe cale de consecinţă, Curtea, constatând că nu au fost îndeplinite condiţiile legale privind admiterea cererii, a respins cererea de suspendare a executării Sentinţei civile nr. 6280 din 26 noiembrie 2012 a Tribunalului Constanţa, pentru neplata cauţiunii.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta SC N.O. SA întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
În esenţă, a criticat faptul că instanţa nu a stabilit cuantumul cauţiunii la 10% din valoarea obiectului cererii, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 403 alin. (4) C. proc. civ., respectiv suma de 832,7 RON, fiind nelegal, în concepţia sa, să fie obligată la plata sumei de 2.000 RON, aşa cum s-a stabilit prin încheierea atacată.
La data de 17 septembrie 2014, intimatul T.A. a depus prin grefa instanţei concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului în principal, ca inadmisibil, şi în subsidiar, ca nefondat.
La termenul de judecată din data de 18 septembrie 2014, Înalta Curte a rămas în pronunţare pe excepţia inadmisibilităţii recursului pe care o găseşte incidentă cauzei pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 300 alin. (3) C. proc. civ. suspendarea la cerere a executării hotărârii atacate cu recurs poate fi acordată numai după depunerea unei cauţiuni ce se va stabili prin încheiere, cu ascultarea părţilor în camera de consiliu, urmând ca dispoz. art. 403 alin. (3) şi (4) să se aplice corespunzător.
Potrivit dispoz. art. 403 alin. (3) C. proc. civ. asupra cererii de suspendare instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, care poate fi atacată, în mod separat, cu recurs.
Cu toate acestea, având în vedere că art. 303 alin. (3) C. proc. civ. prevede că dispoziţiile art. 403 alin. (3) C. proc. civ. se aplică în mod corespunzător, nu trebuie omis faptul că încheierea recurată este pronunţată într-un dosar de recurs, care urmează să se pronunţe asupra litigiului existent între părţi printr-o decizie irevocabilă.
Faţă de prevederile art. 316 şi 282 alin. (2) C. proc. civ., în conformitate cu care încheierile premergătoare nu se pot ataca decât odată cu fondul, de prevederile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., în conformitate cu care hotărârile instanţei de recurs sunt irevocabile, şi încheierea prin care s-a soluţionat cererea de suspendare dobândeşte caracter irevocabil, calitate conferită de decizia prin care se va soluţiona recursul.
Faţă de cele ce preced, recursul declarat de pârâtă va fi respins, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta SC N.O. SA împotriva Încheierii din 10 iunie 2014 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 septembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2261/2014. Civil. Recuzare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2263/2014. Civil. Partaj bunuri... → |
|---|
