ICCJ. Decizia nr. 3734/2014. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3734/2014
Dosar nr. 2797/263/2011
Şedinţa publică de la 25 noiembrie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 74 din 17 ianuarie 2012 pronunţată de Judecătoria Motru în Dosarul nr. 2797/263/2011 a fost respinsă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de către pârâta S.P. A fost admisă cererea principală formulată de reclamantul Ţ.I., în contradictoriu cu pârâta S.P. A fost anulată ca netimbrată cererea reconvenţională. A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 169.750 lei. A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 2.708 lei reprezentând cheltuieli de judecată, precum şi să plătească statului suma de 2.503 lei.
Împotriva acestei sentinţei a declarat apel pârâta S.P., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, arătând că instanţa de fond nu şi-a exercitat rolul activ potrivit art. 129 şi art. 130 C. proc. civ.
Prin Decizia civilă nr. 278 din 18 iunie 2012, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosar nr. 2797/263/2011, s-a respins, ca nefondat, apel declarat de pârâta S.P.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs pârâta S.P., criticându-le pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin Decizia civilă nr. 9496 din 10 octombrie 2012 Curtea de Apel Craiova a admis recursul, a casat Decizia civilă nr. 278 din 18 iunie 2012 pronunţată de Tribunalul Gorj şi a trimis cauza spre rejudecare, în apel, la aceeaşi instanţă.
Prin decizia nr. 230 din data de 13 mai 2013 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în Dosarul nr. 2797/263/2011* s-a admis apelul declarat de apelanta-pârâtă S.P. împotriva sentinţei civile nr. 74 din data de 17 ianuarie 2012 pronunţată de Judecătoria Motru în Dosarul nr. 2797/263/2011*, după casarea Deciziei civile nr. 278 din 18 iunie 2012 şi trimiterea cauzei spre rejudecare. S-a dispus schimbarea sentinţei în sensul admiterii în parte a acţiunii. A fost obligată pârâta să plătească reclamantului Ţ.I. suma de 3.643,3 lei în loc de 169.750 lei. S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei. A fost obligat intimatul reclamant la 1.600 lei cheltuieli de judecată în apel către apelanta pârâtă S.P.
Împotriva Deciziei nr. 230 din 13 mai 2013 pronunţată în Dosarul nr. 2797/263/2011* de Tribunalul Gorj şi a încheierii de şedinţă din 21 ianuarie 2013 în acelaşi dosar a declarat recurs reclamantul Ţ.I.
Prin Decizia nr. 7554 din data de 11 iulie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, s-a admis recursul declarat de reclamantul Ţ.I. împotriva Deciziei nr. 230 din data de 13 mai 2013 şi a încheierii din data de 21 ianuarie 2013 ambele pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în Dosarul nr. 2797/263/2011*, în contradictoriu cu pârâta S.P. S-a casat decizia şi s-a reţinut cauza spre rejudecarea în fond a apelului.
Prin Decizia nr. 9744 din 20 decembrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, a fost admis apelul declarat de pârâta S.P. împotriva sentinţei civile nr. 74 din data de 17 ianuarie 2012, pronunţată de Judecătoria Motru în Dosarul nr. 2797/263/2011, în contradictoriu cu reclamantul Ţ.I., ca urmare a casării Deciziei nr. 230 din data de 13 mai 2013 şi a încheierii din data de 21 ianuarie 2013, ambele pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în Dosarul nr. 2797/263/2011*, prin Decizia nr. 7554 din data de 11 iulie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. 2797/263/2011*, având ca obiect pretenţii - rejudecare. A fost schimbată în parte sentinţa în sensul că a fost respinsă acţiunea şi cererea privind cheltuielile de judecată formulate de reclamant. Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei privind excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi soluţia dată cererii reconvenţionale.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurentul-reclamant T.I. care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte, în conformitate cu art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, a stabilit în sarcina recurentului-reclamant obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru în sumă de 600 lei, astfel cum a fost redusă prin încheierea din 30 septembrie 2014 în urma admiterii cererii de ajutor public judiciar formulată de recurent şi respectiv 0,15 lei timbru judiciar în baza art. 1 din O.G. nr. 32/1995.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997 modificată, privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ. Conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea formulată se anulează ca netimbrată.
Având în vedere că recurentul nu s-a conformat obligaţiei de timbrare, astfel cum a fost stabilită prin încheierea din 30 septembrie 2014, irevocabilă şi care i-a fost comunicată, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 20 pct. 1 şi pct. 3 din Legea nr. 146/1997, respectiv art. 35 pct. 1 şi pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a legii şi ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995, privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare şi va dispune anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Cu majoritate:
Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant T.I. împotriva Deciziei nr. 9744 din 20 decembrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, ca netimbrat.
Cu opinia separată a doamnei judecător E.C.:
Scoate cauza de pe rol având ca obiect cererea, în calificarea dată de această opinie, de lămurire dispozitiv şi o înaintează, spre competentă soluţionare, Curţii de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi, 25 noiembrie 2014.
Opinie separată la Decizia nr. 3734 din 25 noiembrie 2014
1. La primul termen stabilit pentru soluţionarea cererii de recurs, din 30 septembrie 2014, după rămânerea în pronunţare, în aplicarea art. 1591 alin. (4) C. proc. civ., prin încheierea din 30 septembrie 2014, în opinie separată la opinia majoritară de repunere pe rol a cauzei pentru soluţionarea cererii de ajutor public judiciar, am calificat cererea de recurs ca fiind cerere de lămurire dispozitiv şi am constatat competenţa Curţii de Apel Craiova în soluţionarea acesteia.
2. Cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este, conform art. 84 C. proc. civ., valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greşită iar conform art. 1591 alin. (1) C. proc. civ., judecătorul învestit cu soluţionarea ei este obligat, la prima zi de înfăţişare, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina.
3. Calificarea cererii de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este atribuţia şi responsabilitatea exclusivă a instanţei sesizate cu soluţionarea ei, în speţă, a completului căruia aceasta i-a fost repartizată aleatoriu şi tot completului astfel învestit îi revine obligaţia stabilirii din oficiu a competenţei de soluţionare conform art. 1591 alin. (1) C. proc. civ.
4. Concluzia deşi elementară se impune a fi exprimată deoarece s-ar putea crede eronat că aceste atribuţii revin completului desemnat prin derivare cu soluţionarea cererilor relative la taxele de timbru, complet care este limitat şi ţinut de obiectul şi natura fiscală a acestor cereri prealabile care se înscriu în perimetrul de regularizare a cererii principale şi care gestionează un raport juridic de drept administrativ, ca autoritate administrativă, nu un raport de drept privat.
5. Drept urmare, ca efect şi, totodată, consecinţă a soluţiei pe care o conţine opinia separată din 30 septembrie 2014, soluţia pe care o preconizez asupra cauzei este de scoatere de pe rol a acesteia şi înaintare a cererii calificată drept cerere de lămurire dispozitiv la instanţa competentă, la Curtea de Apel Craiova, cerere care este exonerată de taxele de timbru.
6. Într-adevăr, cererea prin care petentul a învestit Înalta Curte şi pe care a denumit-o recurs împotriva Deciziei nr. 9744 din 20 decembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, prin criticile pe care le dezvoltă, după un vast istoric procesual, se califică drept o cerere de lămurire dispozitiv, care, astfel, se încadrează în dispoziţiile art. 2811 C. proc. civ. şi care, conform art. 2813 C. proc. civ., este scutită de plata taxelor de timbru către stat.
7. Ceea ce susţine petentul este că din eroare curtea de apel a făcut menţiunea că decizia în speţă este irevocabilă, deoarece prin această decizie s-a soluţionat apelul părţii adverse; că deşi numai el a fost cel care a declarat recurs împotriva Deciziei din apel nr. 230/2013 pronunţată de Tribunalul Gorj, şi pe care Curtea de Apel Craiova i l-a admis prin Decizia nr. 7554 din 11 iulie 2013, prin Decizia menţionată, nr. 9744/2013, din acelaşi dosar, aceeaşi instanţă i-a respins acţiunea.
8. Drept urmare, în discuţie fiind lămurirea dispozitivului Deciziei nr. 9744 din 20 decembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, faţă de dispoziţiile art. 2811 alin. (1) C. proc. civ. soluţia care se impune este aceea de a scoate de pe rol cererea de faţă şi de a o înainta spre competentă soluţionare la instanţa care a pronunţat hotărârea, respectiv la Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3733/2014. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3736/2014. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
