ICCJ. Decizia nr. 63/2014. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 63/2014
Dosar nr. 5488/111/2004
Şedinţa publică din 16 ianuarie 2014
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 534/ C din 18 iunie 2007, Tribunalul Bihor, secţia civilă, a admis contestaţia formulată de reclamantul K.A.E. în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea, împotriva procesului-verbal nr. 8315 de stabilire a ofertei de despăgubiri şi a dispoziţiei nr. 4142/2004, pe care le-a anulat şi a dispus continuarea procedurii privind acordarea de despăgubiri, având în vedere sumele stabilite în expertiza efectuată în cauză, valoarea de circulaţie de 555.071,7 RON.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul.
Prin decizia civilă nr. 96 din 28 mai 2009, Curtea de Apel Oradea, secţia civilă mixtă, a admis apelul şi a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că:
A constatat că reclamantul este îndreptăţit la despăgubiri băneşti pentru imobilul situat în localitatea Oradea, str. D. Cantemir, construcţii şi 691 mp teren, înscrise în CF Oradea şi CF Oradea, în valoare de 3.342.330 RON, ce se va actualiza la data plăţii începând cu 23 aprilie 2009.
A obligat pe pârâta Comisia Locală de A plicare a Legii nr. 10/2001 din cadrul Primăriei Municipiului Oradea prin Primar să facă demersurile necesare în vederea achitării acestor despăgubiri, conform titlului VII, cap. V al Legii nr. 247/2005.
A păstrat celelalte dispoziţii ale sentinţei.
A obligat pe intimată să plătească apelantului 2.100 RON cheltuieli de judecată în apel.
Prin cererea formulată la data de 25 iunie 2013, petentul K.A.E. a solicitat ca, în contradictoriu cu Administraţia Imobiliară Oradea, R.B. Bucureşti şi R.B. Oradea, să se lămurească dispozitivul deciziei civile nr. 96/2009 a Curţii de Apel Oradea, în sensul să fie stabilit în dispozitivul hotărârii că procedeul, situaţia să locuiască în chirie este un lucru abuziv şi nelegal, iar pretenţiile A.I.O. să fie şterse.
În motivarea cererii de lămurire, petentul a arătat că în Dosarul de revendicare nr. 5488/111/2004 al Curţii de Apel Oradea, în decizia nr. 96 din 28 mai 2009, instanţa a stabilit că este abuziv faptul că locuieşte în chirie, conform art. 998 C. civ. Instanţa a evaluat şi a restituit chiria achitată până la data judecării cauzei, dar funcţionarii Primăriei nu au respectat hotărârea, ci au continuat să factureze abuziv chiria. Deşi instanţa a stabilit în motivarea hotărârii situaţia sa abuzivă, nu apare acest lucru şi în dispozitivul hotărârii.
De asemenea, petentul a arătat că este chiriaş de 27 de ani, a cerut să cumpere spaţiul din suma de revendicare de 3.342.330 RON, potrivit Legii nr. 165/2013, ce obligă autorităţile administrative publice locale la compensare - art. 21 alin. (2).
Intimatele R.B. şi Administraţia Imobiliară Oradea au depus întâmpinări, invocând excepţia lipsei calităţii lor procesuale pasive, faţă de faptul că nu au fost părţi în dosarul în care s-a pronunţat hotărârea a cărei lămurire se solicită.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din 24 octombrie 2013, Curtea de Apel Oradea a respins cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 96/ A din 28 mai 2009, în contradictoriu cu intimata Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea, ca nefondată şi faţă de intimaţii R.B. Bucureşti, R.B. Oradea şi Administraţia Imobiliară Oradea, pentru lipsă de calitate procesuală pasivă, sens în care a reţinut următoarele:
Părţile în acest litigiu, potrivit deciziei civile nr. 96/ A din 28 mai 2009, au fost apelantul-reclamant K.A.E. şi intimata Comisia Locală Oradea de Aplicare a Legii nr. 10/2001, astfel că Administraţia Imobiliară Oradea şi R.B. Oradea şi Bucureşti nu au calitate procesuală pasivă, cererea formulată în contradictoriu cu acestea urmând a fi respinsă ca atare.
Obiectul litigiului, în cadrul căruia s-a soluţionat apelul declarat de petent împotriva sentinţei civile nr. 534 din 18 iunie 2007, pronunţată de Tribunalul Bihor, l-a reprezentat contestaţia formulată împotriva dispoziţiei nr. 4124 din 20 octombrie 2004 emisă de Primarul Municipiului Oradea, referitor la daunele stabilite în favoarea acestuia.
Prin decizia nr. 96/ A din 28 mai 2009 a Curţii de Apel Oradea, ce se solicită a fi lămurită, s-a schimbat în parte sentinţa, prin admiterea apelului declarat de reclamant şi s-a constatat că acesta este îndreptăţit la despăgubiri băneşti pentru imobilul situat în localitatea Oradea, strada Dimitrie Cantemir, în valoare de 3.342.330 RON, ce urma a fi actualizată la data plăţii, fiind obligată Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea prin Primar să facă demersurile necesare în vederea achitării acestora, conform titlului VII, cap. V al Legii nr. 247/2005.
La stabilirea acestor despăgubiri, potrivit considerentelor deciziei susmenţionate, s-a avut în vedere şi contravaloarea chiriei achitate de petentul-apelant pentru imobilul în care a fost nevoit a locui după deposedare - 19.557 RON. Or, câtă vreme obiectul litigiului l-a reprezentat doar contestarea cuantumului despăgubirilor cuvenite în baza Legii nr. 10/2001, instanţa apreciază că nu există aspecte care să ducă la concluzia că se impune lămurirea dispozitivului deciziei prin menţionarea faptului că a locuit abuziv, nelegal în chirie.
Art. 2811 alin. (1) C. proc. civ. prevede faptul că, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice, or din cele expuse reiese că acesta este clar, explicit şi nu necesită lămuriri. Verificarea incidenţei Legii nr. 165/2013 nu poate avea loc în acest litigiu şi în această fază procesuală, faţă de obiectul acestuia.
Faţă de considerentele expuse, nefiind aspecte care să impună o lămurire a deciziei, neexistând dispoziţii potrivnice care să fie înlăturate, nefiind incidente dispoziţiile art. 2811 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a apreciat că cererea de lămurire nu este fondată.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, petentul K.A.E.
Prin cererea de declarare a recursului, înregistrată la Curtea de Apel Oradea la data de 25 octombrie 2013 (fila 5 dosar I.C.C.J.), recurentul a solicitat admiterea căii de atac şi în fond să fie lămurit dispozitivul deciziei nr. 96/2009 a Curţii de Apel Oradea, stabilind că el nu locuieşte cu chirie în raport cu A.I.O. şi să fie ştearsă orice obligare a sa faţă de acesta, stabilindu-se prin decizia civilă nr. 96/2009 din 28 mai 2009 că solicitările băneşti de la el sunt ilegale, încasate pe nedrept în sumă de 19.557 RON, plus suma de 150 RON, reţinute din pensia sa de către SC R.B. SA din suma de 77.454,30 RON, reţinută în favoarea A.I.O., sumă care se va întregi pe viitor lunar, solicitate de A.I.O. şi plătite efectiv prin reţinere din depozitul de pensie în suma de 150 RON, conform raportului de activitate a SC R.B. SA din 20 decembrie 2012.
Prin memoriu separat de motivare a recursului, înregistrat la Curtea de Apel Oradea la data de 12 noiembrie 2013, în termen legal (fila 10 dosar I.C.C.J.), recurentul a solicitat casarea cu trimitere a încheierii atacate la instanţa care a pronunţat-o, întrucât aceasta nu a soluţionat fondul cauzei, ridicând excepţia că unitatea bancară şi Administraţia Imobiliară Oradea nu au calitate procesuală, pentru că la judecarea fondului cauzei, unde s-a pronunţat decizia civilă nr. 96/2009, nu au fost părţi.
Prin acest memoriu, recurentul a formulat următoarele critici:
- Instanţa a greşit în aprecierea excepţiei lipsei de calitate procesuală, deoarece în cadrul contestaţiei la executare sunt părţi în proces şi terţii, întrucât consecinţele hotărârii judecătoreşti vor afecta activitatea lor.
- În dispozitivul încheierii atacate figurează Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 10/2001, dar instanţa nu s-a pronunţat în ce o priveşte pe aceasta, motiv în plus de casare cu trimitere.
- Instanţa nu a pus în discuţie calitatea părţilor în contestaţia la executare, trebuind să reţină corect că terţii sunt legal participanţi în astfel de litigii, dacă activitatea lor este în legătură cu efectele contestaţiei.
Examinând încheierea recurată în limita criticilor formulate, Înalta Curte reţine următoarele:
Mai întâi, este de precizat că în declaraţia de recurs de la fila 5 din dosar nu se regăsesc critici la adresa încheierii recurate, care să poată fi examinate din perspectiva vreunui caz de modificare sau casare dintre cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. pentru exercitarea controlului judiciar în recurs.
Astfel, recurentul s-a rezumat să arate în ce mod doreşte să fie lămurit dispozitivul deciziei civile nr. 96/2009 a Curţii de Apel Oradea, reluând solicitările din cererea de lămurire dispozitiv hotărâre, fără să indice în ce mod a greşit instanţa care a soluţionat cererea de lămurire, prin raportare la soluţia pronunţată şi la argumentele pe care aceasta a fost fundamentată.
Reluarea solicitărilor din cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 96/2009 nu se circumscrie exigenţelor unui motiv de recurs dezvoltat în condiţiile art. 304 C. proc. civ. cu referire la art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.
Aceasta deoarece, faţă de dispoziţiile art. 299 C. proc. civ., potrivit cărora obiectul recursului îl constituie hotărârea dată în apel, motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ. trebuie să vizeze hotărârea instanţei de apel, respectiv soluţia şi argumentele folosite de instanţa de apel în fundamentarea soluţiei pronunţate.
Singurele critici aduse încheierii pronunţate de instanţa de apel, obiect al prezentului recurs, sunt cele din memoriul de la fila 10 dosar, prin care se impută instanţei de apel dezlegarea greşită a cererii de lămurire pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a unităţilor bancare şi Administraţiei Imobiliare Oradea, respectiv nepronunţarea în ce o priveşte pe intimata Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea.
Aceste critici, susceptibile de încadrare în motivele de casare şi modificare prevăzute de art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ., nu sunt însă fondate.
Astfel, contrar susţinerilor recurentului, într-o cerere de lămurire dispozitiv hotărâre, calitatea procesuală se verifică prin raportare la cadrul procesual din litigiul în care s-a pronunţat hotărârea supusă lămuririi.
Fiind o cerere incidentală, formulată în cadrul unui proces deja pornit şi soluţionat prin hotărâre judecătorească, cererea de lămurire supusă dispoziţiilor art. 2811 C. proc. civ. nu poate fi opusă altor persoane decât cele care au avut calitatea de parte în procesul în care s-a pronunţat hotărârea ce se cere a fi lămurită. Altfel spus, în procedura reglementată de art. 2811 C. proc. civ., cadrul procesual este limitat la părţile din litigiul finalizat cu hotărârea ce se cere a fi lămurită.
Prin urmare, în mod corect instanţa de apel a reţinut lipsa calităţii procesuale pasive a R.B. Bucureşti, R.B. Oradea şi Administraţia Imobiliară Oradea, entităţi care nu au avut calitatea de părţi în litigiul în care s-a pronunţat decizia civilă nr. 96/2006 a Curţii de Apel Oradea, obiect al cererii de lămurire, neavând nicio relevanţă sub aspectul calităţii procesuale pasive în cauză părţile din contestaţia la executare invocată de recurent, care este un litigiu separat de cel în care a fost pronunţată decizia civilă nr. 96/2009 a Curţii de Apel Oradea.
Pentru aceste motive, criticile vizând greşita admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a unităţilor bancare şi Administraţiei Imobiliare Oradea, raportat la cadrul procesual din alt litigiu (contestaţie la executare) decât cel în care s-a pronunţat hotărârea judecătorească cu privire la care s-a formulat cererea de lămurire a dispozitivului (contestaţie la Legea nr. 10/2001), nu sunt fondate, cu consecinţa inaplicabilităţii cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Nefondată este şi critica prin care se impută instanţei de apel că nu s-a pronunţat în ce o priveşte pe Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea, deşi aceasta figurează ca parte în procesul pendinte.
Conform dispozitivului încheierii recurate, s-a respins cererea de lămurire formulată de petentul K.A.E. în contradictoriu cu intimata Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea, ca nefondată şi faţă de intimaţii R.B. Bucureşti, R.B. Oradea şi Administraţia Imobiliară Oradea, pentru lipsă de calitate procesuală pasivă. În considerentele încheierii, după analizarea problemei calităţii procesuale pasive a unităţilor bancare şi Administraţiei Imobiliare Oradea, cu concluzia că părţi în litigiul pendinte, potrivit deciziei civile nr. 96 din 28 mai 2009, sunt petentul K.A.E. şi intimata Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea, instanţa a arătat motivele de fapt şi de drept pentru care nu se poate dispune lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 96/2009 în sensul solicitat de petent, fiind astfel evident că aceste argumente susţin soluţia din dispozitiv pronunţată pe fondul cererii de lămurire în contradictoriu cu partea din procesul în care s-a pronunţat hotărârea supusă lămuririi, şi anume intimata Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea.
Aşadar, nu se poate reţine nepronunţarea instanţei pe cererea de lămurire în contradictoriu cu intimata Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 10/2001 Oradea, ceea ce face inaplicabil cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul petentului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul K.A.E. împotriva încheierii de şedinţă din 24 octombrie 2013 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 5488/111/2004.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 66/2014. Civil. Obligaţie de a face.... | ICCJ. Decizia nr. 59/2014. Civil. Acţiune în revendicare. Recurs → |
|---|
