ICCJ. Decizia nr. 96/2014. Civil. Pretenţii. Contestaţie în anulare - Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 96/2014
Dosar nr. 3833/1/2013
Şedinţa publică din 16 ianuarie 2014
Deliberând asupra cauzei de faţă, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., reţine următoarele:
Prin decizia nr. 7139 din 21 noiembrie 2012 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a admis recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi împotriva deciziei nr. 128 A din 2 iunie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă, a modificat decizia în sensul că, a admis apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei nr. 952 din 30 aprilie 2010 a Tribunalului Galaţi, secţia civilă, a schimbat în totalitate sentinţa apelată şi a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
Prin aceeaşi hotărâre a respins apelul declarat de reclamanta SC S. SA împotriva aceleiaşi sentinţe şi a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC S. SA împotriva deciziei nr. 128 A din 2 iunie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.
Împotriva acestei decizii reclamanta SC S. SA a formulat contestaţie în anulare.
În motivarea acesteia, contestatoarea a arătat că instanţa de recurs a omis, dintr-o eroare materială, să observe contractul de depozit al bunurilor intimatei, din care rezultă că societatea SC S. SA avea doar calitatea de depozitar al bunurilor şi nu de deţinător al acestora.
Astfel, societăţii îi revenea doar obligaţia de pază a bunurilor, iar intimata avea oricând dreptul de a valorifica sau de a ridica bunurile, conform contractului.
Analizând excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 318 C. proc. civ., „hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.
În cuprinsul cererii sale, contestatoarea a arătat că soluţia pronunţată în recurs este greşită, deoarece instanţa ar fi omis, în raporturile dintre părţi, să analizeze şi contractul de depozit din 18 iunie 2007 .
Analizând dacă această critică constituie o greşeală materială, în accepţiunea art. 318 teza I C. proc. civ., Înalta Curte observă că textul menţionat se referă la erori materiale în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului şi care au drept consecinţă pronunţarea unei soluţii greşite.
Greşeala pe care o comite instanţa trebuie să se realizeze prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care sunt determinante în pronunţarea soluţiei.
Art. 318 teza I C. proc. civ. vizează greşeli de fapt involuntare, iar nu greşeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziţii legale sau de rezolvare a unui incident procedural, deoarece nu este posibil ca instanţei care a pronunţat hotărârea să i se solicite, ca instanţă de retractare, să reanalizeze modul în care a apreciat probele şi a stabilit raporturile dintre părţi.
Având în vedere cele arătate mai sus, Înalta Curte constată că, în speţa de faţă, criticile formulate nu se încadrează motivelor contestaţiei în anulare speciale, contestatorii criticând, în realitate, administrarea şi interpretarea probelor, precum şi soluţia instanţei de recurs.
Prin urmare, nefiind întrunite condiţiile art. 318 C. proc. civ., contestaţia în anulare urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC S. SA împotriva deciziei civile nr. 7139 din 21 noiembrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 956/2014. Civil. Drepturi băneşti. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 97/2014. Civil → |
---|