ICCJ. Decizia nr. 1513/2015. Civil. Revendicare imobiliară. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI .JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1513/2015
Dosar nr. 1840/2/2014
Şedinţa publică din 04 iunie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Deliberând, în condiţii ie ari 256 C. proc. civ., asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 358 din 05 martie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a lll-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-au respins, ca nefondate, recursurile declarate de recurentul-reclamant H.M.D.G., de recurenţii-pârâţi B.C. şi B.L.P., de recurenţii-pârâţi E.A.S., E.D.G., de recurenţii-pârâţi D.E., D.N. şi de către recurenţii-pârâţi R.R., R.M. împotriva Deciziei civile nr. 602 A din 05 iunie 2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în Dosarul nr. 12472/4/2005, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi D.M.C., G.D.l., Municipiul Bucureşti prin primarul general, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cauza având ca obiect revendicare imobiliară.
Prin Decizia civilă nr. 2136/R din 10 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, s-a respins excepţia inadmisibil îtăţii recursului declarat de recurenta-pârâtă P.I., s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-pârât G.D.I. împotriva Deciziei civile nr. 334/A din 03 aprilie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă. În contradictoriu cu recurenîul-reclamant H.M.D.G. şi recurenţii-pârâţi P.I. şi Municipiul Bucureşti prin primarul general şi cu intimaţii-pârâţi C.N., C.V.M., Consiliul General al Municipiului Bucureşti, E.A.S., E.D.G., l.B.B.Ş., I.B.C.C., S.A.D., V.C. şi V.P.V. De asemenea, s-a respins, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul H.M.D.G. împotriva aceleiaşi decizii civile, au fost admise recursurile declarate de recurenţii-pârâţi Municipiul Bucureşti şi P.I., a fost modificată decizia atacată, în parte, în sensul că s-a admis apelul declarat de apelanta-pârâtă P.I. împotriva sentinţei civile nr. 1237 din 15 februarie 2011 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, a fost schimbată, în parte, sentinţa apelată, în sensul respingerii cererilor de constatare a nulităţii contractului de vânzare-cumpărare din 10 iulie 1997 şî de restituire către reclamant a apartamentului nr. 10, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale deciziei recurate.
La data de 19 martie 2014, D.E. şi D.N. au exercitat calea de atac a revizuirii împotriva Deciziei civile nr. 358 din 05 martie 2014 a Curţii de Apei Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, cerere întemeiata pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 şi 7 C. proc. civ. şi înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie sub nr. 1840/2/2014. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuenţii au arătat că decizia a cărei anulare o solicită este potrivnică Deciziei civile nr. 2136/R din 10 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Prin Decizia civila nr. 1844 din 05 decembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a llI-a civilă şi pentru cauze cu minori şt de familie, instanţa a respins cererea de revizuire a Deciziei civile nr. 358 din 05 martie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a Ill-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., ca inadmisibilă şi a declinat în favoarea instanţei supreme competenţa de soluţionare a cererii de revizuire a aceleiaşi decizii, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
La termenul de judecată din 04 iunie 2015, instanţa supremă a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, în raport cu dispoziţiile art. 322 C. proc. civ.
Înalta Curte, analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii revizuirii, în temeiul dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., urmează a o admite având în vedere următoarele considerente:
Prin dispoziţiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procesuale în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.
Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.
Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât ceie determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege ca fiind susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.
Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătoreşti definitive care se vădeşte a fi greşită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunţarea acesteia.
Obiectul revizuirii este determinat chiar prin dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., text legal potrivit căruia se poate solicita revizuirea „unei hotărâri rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondu.
Din textul citat rezultă că pentru hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe de recurs, legiuitorul a impus o condiţie specială, în sensul că aceste hotărâri pot forma obiect al unei cereri de revizuire numai dacă prin ele se evoca fondul cauzei.
O instanţă de recurs evocă fondul cauzei atunci când, statuând în drept în mod diferit faţă de modalitatea în care au făcut-o instanţele anterioare, pronunţă o soluţie proprie şi diferită de cele anterior date în aceeaşi cauză.
În categoria hotărârilor care evocă fondul intră toate hotărârile prin care tribunalele şi curţile de apel rejudecă fondul după casare.
per a contrario. nu au acest caracter şi nu pot fi atacate pe calea extraordinară de atac a revizuirii hotărârile prin care s-a respins recursul, prin care s-a. dispus casarea cu trimitere sau prin care recursul s-a constatat nul sau inadmisibil
Analizând actele şi lucrările dosarului, se constată că în speţă, prin decizia ce se tinde a fi revizuită, s-au respins, ca nefondate, recursurile declarate de recurentul-recl amant H.M.D.G., de recurenţii-pârâţi B.C. şi B.L.P., de recurenţii-pârâţi E.A.S., E.D.G., de recurenţii-pârâţi D.E., D.N. şi de către recurenţii-pârâţi R.R., R.M. împotriva Deciziei civile nr. 602/A din 05 iunie 2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă. Aşa fiind, se constată că nu este îndeplinită o condiţie generală de admisibilitate a cererii de revizuire, impusă de art. 322 C. proc. civ., şi anume, aceea ca hotărârea dată în recurs să evoce fondul, situaţie în raport de care analizarea altor condiţii specifice reglementate de cazul de revizuire invocat devine inutilă.
Faţă de considerentele expuse, cererea de revizuire este inadmisibilă şi se va respinge în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii D.E. şi D.N. împotriva Deciziei nr. 358 din 05 martie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 12472/4/2005.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 04 iunie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 151/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1514/2015. Civil → |
|---|
