ICCJ. Decizia nr. 2313/2015. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2313/2015
Dosar nr. 2063/1/2014
Şedinţa publică din 22 octombrie 2015
Asupra cauzei constată următoarele:
Prin încheierea din data de 20 mat 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 1228/1/2014 a fost suspendată judecata recursului declarat de revizuentul A.M. împotriva Deciziilor nr. 8 din data de 15 ianuarie 2014 a Curţii de Apei Bacău, secţia I civilă, nr. 270 din data de 13 februarie 2013 a Curţii de Apei Bacău, secţia I civilă şi nr. 4025 din data de 19 noiembrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 22 mai 2014, recurentul-revizuent a formulat revizuire împotriva încheierii din data de 20 mai 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 1228/1/2014.
La data de 12 iunie 2014, Înalta Curte a suspendat judecata cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că în cauză nicio parte nu s-a prezentat la strigarea cauzei şi nu a fost cerută judecarea cauzei în. lipsă.
Dosarul a fost repus pe rol la 24 septembrie 2015, din oficiu, în vederea discutării perimării.
Constatându-se că, de la data suspendării cauzei, respectiv 12 iunie 2014, niciuna dintre părţi nu a făcut demersuri pentru repunerea cauzei pe rol şi continuarea judecăţii, Înalta Curte a reţinut cauza spre soluţionare sub aspectul intervenirii perimării, în acord cu prevederile art. 252 alin. (1) C. proc. civ.
Înalta Curte constată aplicabile, în cauză, dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. care prevăd ca orice cerere de chemare în judecata, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.
Din redactarea textului de lege menţionat, care sancţionează pasivitatea procedurală a părţilor, reiese caracterul imperativ ai excepţiei invocate, instanţa, având îndrituirea şi corelativ obligaţia de a veghea asupra respectării dispoziţiilor de ordine publică care au drept efect stingerea, dintr-o împrejurare culpabilă părţii, a procesului civil.
Perimarea se înfăţişează însă nu numai ca o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, dar şi ca o prezumţie tacită de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei vreme îndelungată în judecată, având astfel un caracter mixt.
În speţă, dat fiind temeiul de drept al suspendării, respectiv art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pricina trebuia repusă pe rol în condiţiile art. 245 pct. 1 din Cod, în sensul că judecata putea fi reîncepută prin cerere de redeschidere, făcută de una dintre părţi.
Dispoziţiile de procedură menţionate exclud ideea că actul de procedură urmează a fi îndeplinit din oficiu, câtă vreme redeschiderea judecăţii putea fi făcută doar la solicitarea părţilor.
Instanţa de revizuire mai are în vedere că niciuna dintre părţi nu s-a preocupat, înăuntrul termenului de perimare, să solicite repunerea pe rol a cauzei.
Din acest punct de vedere, instanţa apreciază că părţile sunt în culpă procesuală, dată fiind pasivitatea în care au rămas pe perioada suspendării cauzei.
Ca atare, cum în cauză dosarul a rămas în nelucrare de la 12 iunie 2014, data suspendării judecării cauzei şi până la 24 septembrie 2015, data repunerii cauzei pe rol, perioadă în care, din vina părţilor, nu a fost întocmit niciun act de procedură în termenul legal prevăzut, prin aplicarea art. 248 alin. (1) C. proc. civ., se va constata perimată cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A.M. împotriva încheierii din 20 mai 2014 pronunţată în Dosarul nr. 1228/Î/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2015.
← ICCJ. Decizia nr. 2347/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2340/2015. Civil → |
---|