ICCJ. Decizia nr. 598/2015. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 598/2015
Dosar nr. 4419/63/2014
Şedinţa publică din 26 februarie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La data de 25 martie 2014, revizuentui B.G. a formuiat cerere de revizuire împotriva sentinţei civile nr. 258 din 26 septembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Dolj- în Dosarul nr. 4734/63/2008.
Prin sentinţa civilă nr. 337 din 12 septembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Dolj, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuentui B.G., în contradictoriu cu intimaţii Primăria Municipiului Craiova şi primarul Municipiului Craiova, ca inadmisibilă, reţinându-se că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 322 pct. 2, 6 şi 9 C. proc. civ., cum în mod greşit a pretins revizuentul, deoarece nu suni întrunite condiţiile de admisibilitate ale unei cereri de revizuire întemeiată pe aceste texte legale.
Împotriva acestei sentinţe a declarai apel, revizuientul B.G., iar prin Decizia nr. 4174 din 10 noiembrie 2014, a fost respins, ca nefondat, de către Curtea de Apei Craiova, secţia I civilă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Faţă de prevederile art. 322 C. proc. civ. şi practica constantă C.E.D.O. cu privire la dreptul la un proces echitabil, în sensul că o instanţă investită cu o cale extraordinară de atac, de retractare, nu se poate transforma în instanţă de control judiciar care să repună în discuţie raportul juridic iniţial dedus judecaţiij deoarece aceasta poate afecta principiul securităţii raporturilor juridice, potrivit căruia o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, care se prezumă că exprimă adevărul şi se bucură de validitate, nu mai poate fi repusă în discuţie decât pentru motive excepţionale, limitativ prevăzute de lege.
Astfel, s-a apreciat că în mod corect prima instanţa a apreciat ca nefîind incident motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., pentru neîndeplinirea condiţiilor cerute de acest text, întrucât în cauza ce a făcut obiectul Dosarului nr. 4734/63/2008, instanţa s-a pronunţat cu privire ia ceea ce a cerut reclamantul, adică asupra contestaţiei formulate împotriva dispoziţiei nr. 73 din 08 ianuarie 2008 emisă de primarul municipiului Craiova, iar omisiunea de a se pronunţa asupra unor probe nu se circumscrie acestui motiv de revizuire, aceasta putând fi cerută doar când instanţa nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii exprimate prin cererea principală, incidentală sau accesorie, ceea ce nu este cazul în speţă,
Faţa de motivul de revizuire prevăzut de pct. 6 din art. 322 C. proc. civ. s-a reţinut că în lipsa unor probe care să ateste faptul că la momentul soluţionării cauzei pe fond, reclamantul era incapabil sau pus sub curatela ori apărat cu viclenie, în mod corect s-a constatat că acesta nu este incident.
În privinţa motivului de revizuire prevăzut de pct. 9, nici acesta nu a putut fi reţinut, întrucât, revîzuentui nu a făcut dovada îndeplinirii nieiuneia din condiţiile cerute de acest text legal.
Împotriva deciziei pronunţate de instanţa de apel, reclamantul B.G. a declarai recurs fără a indica temeiul legal.
În cuprinsul cererii de recurs, acesta şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la soluţia pronunţată în dosarul de revizuire, arătând că hotărârea este nelegaiă pentru că a făcut probe în dosar cu privire la faptul că primarul Primăriei Craiova a încălcat Legea nr. 10/2001 şi nu a depus în instanţă listele cu terenurile libere astfel cum s-a solicitat.
Recurentul a mai arătat că datorită faptului că lucra ta un ziar din Craiova avea informaţii cu privire la retrocedări şi mafia imobiliară, şi deşi le-a adus la cunoştinţă şi instanţei, totuşi, prin hotărârile pronunţate adevărul a fost acoperit.
A precizat că hotărârile pronunţate în dosarele sale nu au respectat dispoziţiile legale cuprinse în Legea nr. 10/2001 şi în art. 322 alin. (1) pct. 2, 6 şi 9 C. proc. civ., pe care şi-a întemeiat cererea de revizuire, şi, că deşi au fost terenuri libere pentru retrocedări, cei 840 mp, nu i-au fost restituiţi de către primar.
La data de 26 ianuarie 2015, recurentul a depus o petiţie prin care a formulat unele precizări cu privire Ia motivele de recurs.
La termenul de judecată din data de 26 februarie 2015, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia nulităţii recursului, faţă de imposibilitatea încadrării criticilor formulate prin cererea iniţială de recurs în dispoziţiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., reţinând totodată că precizările depuse cu depăşirea termenului prevăzut de art. 303 raportat la art. 303 C. proc. civ., nu pot fi avute în vedere conform art. 306 alin. (1) C. proc. civ.
Analizând recursul declarat de reclamant se constată că acesta este nul pentru considerentele ce vor urma:
Conform art. 3021 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegaiitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Recursul se motivează, conform art. 303 alin. (1) C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar motivele de recurs sunt prevăzute limitativ în art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.; art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, raportat la motivul de recurs invocat.
Faţă de faptul că nu constituie motiv de recurs orice nemulţumire a părţii cu privire la soluţia pronunţată, instanţa de recurs poate examina numai criticile privitoare la hotărârea atacată care fac posibilă încadrarea în art. 304 C. proc. civ.
În speţă, recurentul nu a formulat critici care să facă posibilă încadrarea acestora în acest text de lege.
Dezvoltarea criticilor aşa cum au fost formulate de recurent vizează nemulţumirea acestuia, exprimată într-un mod general, cu privire la soluţia pronunţată asupra cererii de revizuire şi îa întregul său demers juridic.
Deşi recurentul face referire la nerespectarea dispoziţiilor art. 322 alin. (1) pct. 2, 6 şi 9 C. proc. civ., ce a constituit temeiul legal al cererii sale de revizuire, acesta nu arată însă, în concret, în ce constă nerespectarea acestor dispoziţii legale.
Din economia textelor legale ce reglementează recursul, rezultă că nu este suficient ca acesta să fie depus şi motivat în termen ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegaiitate expres şi limitativ reglemcniale, alifci, dacă aspectele învederate în cererea de recurs au pot fi încadrate în cazurile de modificare sau casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., şi nici din oficiu în motivele de ordine publică, calea de atac va fi lovită de nulitate.
Aceasta este situaţia şi în prezenta cauză, astfel că, pentra considerentele arătate, urmează a constata nul recursul declarat de reclamantul B.G.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamantul B.G. împotriva Deciziei nr. 4173 din data de 10 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 59/2015. Civil. Strămutare. Fond | ICCJ. Decizia nr. 60/2015. Civil. Strămutare. Fond → |
|---|
