ICCJ. Decizia nr. 396/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILA
Încheierea nr. 396/2015
Dosar nr. 40719/3/2014/al
Şedinţa din camera de consiliu din 10 februarie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba la data de 6 august 2014, reclamanta SC T.E. SRL a formulat cerere de înfiinţare a popririi asigurătorii asupra conturilor bancare;ale pârâtei I.W.C. Gmbh, asupra părţilor sociale deţinute de pârâtă la societăţile SC I.P.R. SRL, SC I.W.R. SRL, SC I.T. SRL, şi SC I.R. SRL, asupra dividendelor cuvenite pârâtei de la societăţile menţionate şi asupra părţilor ce s-ar cuveni pârâtei prin lichidarea societăţilor respective, până la concurenţa sumei de 554.123 euro,
Prin Încheierea nr. 182 din 8 august 2014 pronunţată de Tribunalul Alba a fost admisă cererea formulată de reclamantă, dispufiându-se instituirea măsurii popririi asigurătorii asupra conturilor bancare jale pârâtei, asupra părţilor sociale deţinute de pârâtă ia societăţile SC I.P.R. SRL, SC I.W.R. SRL, SC I.T. SRL şi.; SC I.R. SRL, asupra dividendelor cuvenite pârâtei de ia societăţile menţionate şi asupra părţilor ce s-ar cuveni pârâtei prin lichidarea societăţilor respective, până la concurenţa sumei de 554.123 euro.
Prin Decizia civilă nr. 426 din 30 octombrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia a II-a civilă, a fost admis apelul declarat de pârâtă împotriva Încheierii nr. 182 din 08 august 2014 dispunându-se anularea acesteia şi trimiterea cauzei spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti, cu motivarea că în cauză raporturile juridice sunt între două societăţi distincte, fiind incidente dispoziţiile art. 1.26 din N.C.P.C. În speţă, prin an.16.8 din Acordul de cooperare încheiat între părţi s-a convenit ca eventualele litigii ce se nasc în legătură cu execţitarea acordului să fie soluţionate de Tribunalul Bucureşti, competenţa teritorială fiind alternativă în ipotezele reglementate de art. 113 din N.C.P.C.
Prin sentinţa civilă nr. 6011 din 2 decembrie 2014, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive şi a declinat competenţa de soluţionare a-cauzei în favoarea Tribunalului Alba, reţinând că obiectul cauzei îl reprezintă, o cerere în materie de societate, fiind vorba de o transmitere a părţilor sociale;, astfel încât competenţa teritorială de soluţionare a acesteia se determină în. copdiţiile artl 19 din N.C.P.C.
În vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă, la data de 21 ianuarie 2015, cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei I civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
La termenul de judecată din data de 10 februarie 2015, instanţa a rămas în pronunţare cu privire lai competenţa funcţională a secţiei I civile de a soluţiona conflictul negativ de competenţă cu care a fost învestită.
Prin cererea dedusă judecăţii, reclamanta SC T.E. SRL a solicitat înfiinţarea popririi asigurătorii asupra conturilor bancare ale pârâtei I.W.C. Gmbh, asupra părţilor sociale deţinute de pârâtă la societăţile SC I.F.R. SRL, SC I.W.R. SRL, SC I.T. SRL şi SC I.R. SRL, asupra dividendelor cuvenite pârâtei de la societăţile menţionate şi asupra părţilor ce s-ar cuveni pârâtei prin lichidarea societăţilor respective, până la concurenţa sumei de 554.123 euro.
De asemenea, prin acţiunea de fond, reclamanta a solicitat constatarea intervenirii opţiunii SC T.E. SRL de vânzare către pârâtă a părţilor sociale deţinute de reclamantă la SC A.E. SRL -art. 13.3 din Acordul de cooperare din 1 februarie 2013, pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de cesiune a celor 2.205 părţi sociale, obligarea pârâtei la plata preţului opţiunii de vânzare, în cuantum de 554,123 euro, efectuarea cuvenitelor menţiuni la O.R.C. Alba, cu cheltuieli de judecată.
Astfel, rezultă că stabilirea instanţei competente sa soluţioneze pricina depinde de calificarea acţiunii, ca fiind un litigiu între profesionişti ori o cerere în materie de societate.
Potrivit Anexei 1. la Hotărârea nr. 8 din 5 aprilie 2012 a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (anexă care cuprinde regulile de înregistrare şi repartizare a dosarelor între secţia I-a civilă şi secţia a II-a civilă) la nivelul secţiei a II-a civile funcţionează complete specializate, pentru soluţionarea dosarelor având ca obiect raporturile juridice privind societăţile comerciale şi raporturile juridice dintre profesionişti.
Obiectul prezentei pricini se circumscrie competenţelor specializate alocate exclusiv completelor de judecată ale secţiei a II-a civile, identificate prin nomenclatorul de obiecte din Anexa I a hotărârii menţionate.
În atare situaţie, competenţa funcţională de soluţionare a conflictului de competenţă revine secţiei a II-a civile, aşa încât cauza urmează a fi scoasă de pe rolul secţiei I-a civile şi trimis, spre competentă soluţionare, secţiei a II-a civile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Scoate cauza de pe rol şi o trimite spre competentă soluţionare secţiei a II-a civile, a Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 februarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1595/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 135/2015. Civil. Pretenţii. Suspendare... → |
|---|
