Plângere contravenţională. Sentința nr. 1481/2013. Judecătoria ALBA IULIA
Comentarii |
|
Sentința nr. 1481/2013 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 29-03-2013 în dosarul nr. 784/176/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1481/2013
Ședința publică de la 29 Martie 2013
Completul compus din:
Președinte S. F.
Grefier R. D.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul C. E. – M. și pe intimat I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima, cât și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că petentul a depus la dosar, prin serviciul registratură, cerere, prin care solicită acordarea unui termen, pentru a-și angaja un avocat.
Instanța, în deliberare, respinge cererea de amânare formulată de petent ca nejustificată, având în vedere că este al doilea termen de judecată, iar petentul avea cunoștință despre proces, dovada fiind cererea de amânare formulată la termenul anterior și cererea de amânare formulată la acest termen, instanța apreciind că petentul a avut timp suficient pentru a-și pregăti apărarea .Mai reține instanța că, pentru primul termen de judecată – din 01.03.2013 - petentul a primit citația la 07.02.2013, iar pentru cel de al doilea termen – 29.03.2013 – a primit citația la 11.03.2013, cu mai mult de 15 zile înainte de fiecare termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri, constatând cauza în stare de judecată, instanța o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, sub număr de dosar_, petentul C. E. M., în contradictoriu cu intimatul ISCTR – I. Teritorial 4, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._/19.01.2013, exonerarea de plata amenzii în valoare de 4000 lei, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii cu avertisment, având în vedere pericolul social scăzut al faptei.
În motivarea plângerii a arătat că la data de 19.01.2013 a fost oprit în trafic la control, reținându-se în sarcina sa că la analizarea înregistrărilor tahograf privind perioadele de conducere, de pauză și de odihnă ale conducătorului auto, prin listarea rapoartelor nr. 705/18.01.2013 și nr. 706/19.01.2013 de pe cartela tahograf (…), s-a constatat faptul că acesta utiliza un dispozitiv ilegal de manipulare a tahografului înregistrându-și eronat perioada de odihnă și pe intervalul în care autovehiculul s-a deplasat de la Oarda de Jos până în momentul în care a fost oprit pentru control. Se menționează că după ce s-a listat primul raport la data de 19.01.2012 ora 9,37, conducătorul auto a înlăturat dispozitivul, astfel încât după ce la solicitarea inspectorului s-a mișcat autovehiculul și s-a listat al doilea raport, din data de 19.01.2013 ora 9,49, s-a constatat faptul că tahograful funcționa corect.
Petentul susține că cele reținute în sarcina sa nu corespund realității, că aparatul tahograf nu funcționa în mod corespunzător.
Apreciază petentul că procesul verbal de contravenție a fost întocmit fără respectarea pre. OG 2/2001
În drept a invocat art. 31 și urm din OG 2/2011.
A depus la dosar copie a cărții de identitate (f. 6), procesul verbal atacat (f. 7-9).
Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca netemeinică și nelegală, menținerea procesului verbal de contravenție, cu obligarea petentului la plata amenzii contravenționale, având în vedere că petentul nu a arătat o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator . Mai arată că sancțiunea avertismentului nu se impune, atâta timp cât petentul a săvârșit o încălcare gravă a dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 561/2006, iar agentul constatator a aplicat o sancțiune îndreptată spre minimul prevăzut de actul normativ.
În drept a invocat OG 37/2007, Regulamentul CE nr. 561/2006, Decizia CE nr. 230/2007, HG 68/2011, OMTI 980/2011, HG 1373/2008, OG nr. 2/2001, art. 115, art. 242 C..
A depus alăturat întâmpinării: împuternicire (f. 16); procesul verbal de contravenție (f. 17 18), rapoarte tahograf (f. 19), CMR (f. 21).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 19.01.2013, petentul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 4000 lei, de către intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, în cuprinsul procesului verbal consemnându-se că în data de 19.01.2013, ora 11,35, ape DN 7 km 348+500 mm pe raza localității Șibot, jud. A. petentul a fost oprit și verificat ansamblul rutier format din tractorul cu nr. de înmatriculare_ și semiremorca cu nr. de înmatriculare_, deținut și utilizat de . condus de petent care efectua transport rutier pe relația România – Belgia, iar la analizarea înregistrărilor tahograf privind perioadele de conducere, de pauză, de odihnă ale conducătorului auto, prin listarea rapoartelor nr. 705 din 18.01.2013 și 706 din 19.01.2013 de pe cartela tahografică nr._KP5000 a petentului s-a constatat faptul că acesta utiliza un dispozitiv ilegal de manipulare a tahografului înregistrându-și eronat perioada de odihnă și pe intervalul în care autovehiculul s-a deplasat de la Oarda la de Jos până la momentul în care a fost oprit în trafic pentru control.
Situația de fapt, astfel cum a fost reținută în procesul verbal, întrunește elementele constitutive ale contravenție prevăzute de art. 8 alin. 1, pct. 36 și sancționată conform art. 9 alin. 1 lit. c din OG 37/2007 cu modificările și completările ulterioare.
Examinând cu precădere procesul verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 19.01.2013, sub aspectul legalității întocmirii sale, prin prisma motivelor ce pot fi reținute din oficiu, instanța apreciază că procesul verbal anterior menționat a fost încheiat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale imperative, edictate pentru încheierea sa valabilă.
În acest sens instanța reține faptul că procesul verbal . nr._, încheiat la data de 19.01.2013,, cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv conține numele și prenumele agentului constatator și al petentului, descrierea faptei reținute în sarcina acestuia din urmă, data acesteia și nu în ultimul rând semnătura agentului constatator (fila 7-8).
În ceea ce privește critica petentului din perspectiva dispozițiilor art. 16 alin. 1 și art. 19 alin.1 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că împrejurările învederată de petent nu conduc eo ipso la nulitatea procesului-verbal de contravenție, ci numai sub rezerva dovedirii unei vătămări.
Plecând de la premisa enunțată, instanța apreciază că din punct de vedere formal (al condițiilor de formă), petentul nu a dovedit nicio vătămare, iar omisiunea agentului constatator va fi avută în vedere de către instanța de judecată cu ocazia examinării temeiniciei procesului verbal contestat.
Față de cele mai sus expuse, instanța apreciază că procesul verbal de contravenție întrunește exigențele edictate de prevederile OG nr. 2/2001 ca o garanție de legalitate a acestuia, instanța își va circumscrie analiza temeiniciei acestuia, sens în care reține următoarele:
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001 nu prevede dispoziții exprese care să reglementeze forța probantă a actului de constatare a contravenției. Cu toate acestea, din economia textului de lege a art. 34, rezultă că procesul verbal face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor și a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, cu condiția ca echitabilitatea procedurilor în ansamblu să nu fie afectată (cauza Bosoni c. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este un drept absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, existența unei prezumții relative simple nu contravine per se prevederilor art. 6 din Convenția Europeană, în măsura în care, în administrarea probatoriului, statul respectă anumite limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragr. 28, cauza Vastherga Tari Aktieholag c. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragr. 113).
Astfel, instanței îi revine sarcina de a respecta proporționalitatea între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu lăsa nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Potrivit art. 8, alin. 1, pct. 36 din OG 37/2007, “următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale:
-----------
36. utilizarea unor dispozitive ilegale de manipulare a tahografului, diagramelor tahograf și/sau cartelelor tahografice;”
-----------
Conform art. 9 alin. 1 lit. c) din OG 37/2007 fapta anterior menționată se sancționează cu cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei, aplicabilă conducătorului auto.
În lumina celor evocate, instanța reține că petentul contestă situația descrisă în procesul verbal, învederând instanței că nu a comis faptele pretinse, cele consemnate în procesul verbal nereflectând realitatea.
În conformitate cu prevederile art. 16 alin. 6, art. 33 și 34 din OG nr. 2/2001, petentul are dreptul de a propune probe în dovedirea susținerilor sale. Or, petentul s-a rezumat la face simple afirmații în fața instanței nefiind dovedite prin nici un mijloc de probă.
Astfel, din analiza probatoriului administrat în cauză, instanța consideră că procesul verbal de contravenție întocmit de către agentul constatator, în cadrul căruia sunt prevăzute cele percepute personal de către acesta, constituie o prezumție simplă împotriva petentului sub aspectul săvârșirii faptei contravenționale.
Din înscrisurile depuse în probațiune de intimată la filele 18-19, instanța apreciază că în cauză rezultă pe deplin săvârșirea faptei contravenționale de către petent.
Analizând gradul de pericol social concret al faptei săvârșite în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, instanța considera ca sancțiunea amenzii aplicata este orientată spre minimul legal, fiind proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Pericolul social al faptei săvârșite de petent este deosebit de grav, aspect ce rezulta din împrejurarea în care a fost săvârșita fapta, și anume că petentul a manipulat aparatul tahograf în scopul neînregistrării corecte a timpilor de odihnă, aspect care creează un potențial pericol pentru ceilalți participați la trafic, pe fondul suprasolicitării petentului prin nerespectarea timpilor obligatorii de odihnă.
Instanța apreciază ca fapta are o gravitate majoră si ca nu se impune înlocuirea sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului, sancțiune amenzii răspunzând cerințelor de proporționalitate prevăzute de art. 5 alin.5 si art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001.
Pentru aceste considerente se va respinge de către instanță cererea petentului de înlocuire a amenzii contravenționale în sumă de 4000 lei aplicată prin procesul verbal . nr._, întocmit la data de 19.01.2013 cu sancțiunea amenzii.
Cum în cauză petentul nu a făcut dovada prin probe adecvate a existenței unei alte stări de fapt decât cea reținută de agentul constatator prin procesul verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 19.01.2013, instanța urmează să respingă plângerea formulată de petent și să mențină procesul verbal de contravenție, ca legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul C. E. MIRECEA domiciliat în A. I., .. 3A, ., ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 19.01.2013 de intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL în TRANSPORTUL RUTIER, cu sediul procesuala ales în Cluj N., .. 17, jud. Cluj.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.03.2013
Președinte Grefier
S. F. R. D.
Red. F.S. 03 Aprilie 2013/Tehnored. RD 08.04.2013.
← Pretenţii. Încheierea nr. 1496/2013. Judecătoria ALBA IULIA | Fond funciar. Sentința nr. 2202/2013. Judecătoria ALBA IULIA → |
---|