Anulare act. Sentința nr. 3645/2013. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3645/2013 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 19-11-2013 în dosarul nr. 156/176/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3645/2013
Ședința publică din 19 Noiembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – C. D. N.
GREFIER – L. M.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamantul – pârât M. R. P. în contradictoriu cu pârâtele – reclamante P. M. M., G. P. A. și pârâta reconvențională C. A. M.,având ca obiect anulare act.
Dezbaterile în fond și luările de cuvânt au avut loc în ședința publică din data de 29.10.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea succesiv pentru data de 05.11.2013, 12.11.2013 și apoi pentru astăzi.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.01.2012 sub dosar nr._ reclamantul M. R. P. a chemat în judecată pârâtele P. M. M. și G. P. A. solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să se constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor de calitate nr. 108/2002 întocmit în dosarul succesoral nr. 158/2002 de către BNP Ș. M. la data de 6 decembrie 2002 și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii se arată că la data de 6 decembrie 2002 în cadrul dosarului succesoral nr. 158/2002 întocmit de BNP Ș. M. a fost emis certificatul de moștenitor de calitate nr. 108/2002, constatându-se calitatea de moștenitoare a pârâtelor după defuncții P. A. decedată la 7.03.1947 și P. I. decedat la 10.03.1953. Iar la rubrica moștenitor s-a efectuat mențiunea acceptării succesiunii de către pârâte prin mandatara acestora numita Rasoi M. în baza procurii autentice nr. 1250 din 30.05.2000.
Reclamantul apreciază că certificatul de moștenitor de calitate este lovit de nulitate absolută întrucât la momentul emiterii certificatului contestat el avea stabilită calitatea sa de moștenitor al defunctului P. I. decedat la 10.03.1953 în baza certificatului de moștenitor de calitate nr. 151 emis la data de 6.12.1999 de către BNP P. F. în dosar nr. 169/1999.
Se arată că la baza emiterii certificatului de moștenitor nr. 169/1999 a stat Actul de moarte nr. 130 emis pe numele defunctului P. I. la data de 20.07.1957 de către Sfatul Popular Sighet. Iar la întocmirea certificatului de moștenitor nr. 108/2002 a fost avut în vedere pentru același defunct P. I. actul de deces nr. 64 întocmit la data de 2.10.2002 de către Primăria comunei Ighiu – deși exista întocmit act de moarte pentru acesta din anul 1957.
Reclamantul arată că în dosarul nr._ Judecătoria A. I. a respins acțiunea promovată întrucât s-a reținut că mențiunile efectuate în actul de moarte nr. 130/1957 sunt sub anumite aspecte neconcordante cu cele care se regăsesc în actul de deces emis pe numele defunctului P. I. de către Primăria localității Ighiu și prin urmare în speță este vorba de antecesori diferiți. Iar, în recurs, Curtea de Apel Alba Iulia prin Decizia civilă nr. 118/2010 a constat că se impune în prealabil soluționării în fond a acțiunii rectificarea actului de deces. Având în vedere soluția pronunțată, reclamantul arată că a formulat acțiune pentru modificarea actului de moarte nr. 130/1957 întocmit pe numele lui P. I., iar pe cale de consecință, Judecătoria Sighet prin Sentința Civilă nr. 3552/2010 pronunțată în dosarul nr._ a admis cererea și a dispus rectificarea actului de moarte în sensul înscrierii corecte a locului nașterii ca fiind localitatea Bucerdea Vinoasă, jud. A., a datei nașterii ca fiind 01.02.1880 și respectiv a numelui părinților ca fiind tatăl – C. și prenumele mamei – P.. Față de acest aspect, reclamantul apreciază că nu mai există nici un dubiu în privința identității defunctului din certificatul de moștenitor emis în favoarea sa și cel emis în favoarea pârâtelor.
Totodată, reclamantul precizează că, dacă în termenul de opțiune succesorală succesibilul nu și-a exprimat dorința, dreptul de accepta succesiunea se stinge iar acesta devine străin de moștenire, iar din conținutul certificatului de moștenitor rezultă că acceptarea succesiunii a fost efectuată de către cele două pârâte în baza mandatarului cu procură autentică care poară data de 30.05.2000, motiv pentru care apreciază că exercitarea dreptului de opțiune succesorală s-a făcut cu depășirea termenului prevăzut de lege, termenul de 6 luni prevăzut de lege fiind suspus prescripției extinctive.
În drept au fost invocate prevederile art. 83, 85, 88 din Legea nr. 36/1995.
În probațiune au fost depuse la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: Decizia Civilă nr. 227/A/2009 pronunțată de Tribunalul A., dovezi de comunicare, Decizia civilă nr. 118/2010 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, Sentința civilă nr. 3552/2010 pronunțată de Judecătoria Sighet, certificat de deces al def. P. I. eliberat la data de 2.10.2002, certificat de deces al def. P. I. eliberat la data de 20.07.1957, certificat de moștenitor de calitate nr. 108/2002, certificat de moștenitor de calitate nr. 151/1999 (f. 11-34).
Cererea a fost legal timbrată (f. 47).
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 13.02.2012 și completată la data de 14.02.2012 pârâtele au invocat excepția autorității de lucru judecat, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
Se arată că la baza eliberării certificatului de moștenitor nr. 108/2002 a cărui anulare se solicită nu a avut ca temei actul de moarte nr. 130/1957, ci certificatul de deces cu . nr._/02.10.2002 și Extrasul de deces 162/10.04.2008. Aceste ultime documente fiind emise în baza Sentinței Civile nr. 297/2002 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr. 2197/2002, prin care „s-a declarat mort numitul P. I., născut la data de 01.02.1880 în localitatea Bucerdea Vinoasă, fiului lui C. și P., cu ultimul domiciliu în A. I., ., jud. A., data prezumată a morții fiind 10.03.1953”. Iar în baza acestei sentințe s-a dispus ca Serviciul de Stare Civilă al Primăriei mun. A. I. să efectueze cuvenitele mențiuni în actele de stare civilă.
Pârâtele arată că între conținutul celor două certificate de deces există diferențe în ceea ce privește prenumele defunctului, prenumele tatălui defunctului și ultimul domiciliu al defunctului, motiv pentru care solicită instanței să constate că nu există identitate de persoane cu privire la persoanele menționate în cele două certificate de deces.
Cu privire la Sentința nr. 3744/2010 pronunțată de către Judecătoria Sighetul Marmației arată că nu le este opozabilă, întrucât reclamantul, deși avea cunoștință de existența certificatului de moștenitor nu a înțeles să cheme pârâtele în proces, nu a depus nici certificatul de deces . nr._/2.10.2002 al defunctului P. I. și nici extrasul din registrul de deces privindu-l pe acesta, sentința pronunțându-se exclusiv în baza certificatului de moștenitor nr. 151/1999 al reclamantului.
Cu privire la certificatul de moștenitor al pârâtelor arată că a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data emiterii certificatului de deces din data de 2.10.2002, ca urmare a pronunțării sentinței privitoare la declararea judecătorească a morții.
Totodată apreciază că certificatul de moștenitor al reclamantului este nul deoarece chiar dacă ar avea calitatea de moștenitor după defunctul P. I., acesta ar fi rudă colaterală de gradul 5 care îl face să nu aibă calitatea de succesibil, iar acceptarea succesiunii față de data decesului numitului P. I. care a intervenit în anul 1953 este prescrisă.
Pârâtele au depus la dosarul cauzei cerere reconvențională prin care au solicitat instanței să constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 151/6.12.1999 eliberat de BNP P. F. din Cluj N., cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 36/1995 și art. 119 Cod. proc. Civilă.
Acțiunea reconvențională a fost legal timbrată (f. 56).
La data de 27.03.2012 pârâtele au depus la dosarul cauzei motivarea acțiunii reconvenționale (f. 68) prin care au arătat că certificatul de moștenitor nr. 151/1999 al reclamantului este lovit de nulitate absolută, fiind emis în baza unui act de deces ratificat și întocmit de către un notar public cu depășirea competenței teritoriale, având în vedere că ultimul domiciliu al defunctului P. I. a fost în A. I., ., jud. A.. Totodată arată că din certificatul de deces al def. P. E. rezultă că antecesorii reclamantului sunt C. și Salvina și nu C. și P., care sunt părinții antecesorului pârâtelor. Se arată că cele două persoane, respectiv P. E. și P. I. nu au fost frați, având părinți diferiți.
Pârâtele – reclamante arată că sunt succesori în linie dreaptă, respectiv strănepoate de fiu, iar pârâtul reconvențional ar fi presupus strănepot de frate, situație în care acesta din urmă nu mai are vocație succesorală fiind înlăturat de la moștenire.
La data de 26.04.2012 pârâtele – reclamante și-au precizat acțiunea reconvențională în sensul că au înțeles să cheme în judecată pe numita C. A. M. în calitate de pârâtă.
La data de 18.09.2012 pârâta C. A. M. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a arătat că nu are nicio legătură și nicio pretenție față de părțile din proces și a solicitat să nu fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul de judecată din data de 14.11.2012 reclamantul – pârât a depus la dosarul cauzei precizări privind calitatea sa de succesor. În acest sens a arătat că P. C. a fost căsătorit de două ori, prima dată cu P. și a doua oară cu Salvina. Din prima căsătorie a lui P. C. s-a năsuct P. I., care s-a căsătorit cu Popă A. și au avut ca și copil pe P. P. I. C., care l-a avut fiu pe P. D. I. P., care a avut două fiice, respectiv pârâtele - reclamante P. M. și G. A.. Din cea de-a doua căsătorie a lui P. C. s-a născut P. E. care a avut trei fiice: P. A., P. I. și P. Salvina F., iar din căsătoria lui P. A. s-a născut reclamantul – pârât M. R. P..
Prin încheierea de ședință din data de 28.11.2012 a fost admisă excepția lipsei calității procesual active a reclamantului invocată de către pârâtele P. M. M. și G. P. A..
Prin încheierea de ședință din data de 02.07.2013 a fost respinsă excepția lipsei de interes a reclamantelor – reconvenționale P. M. M. și G. P. A., invocată de reclamantul – pârât reconvențional M. R. P..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Având în vedere că prin încheierea pronunțată în ședința publică din 28.11.2012 a fost admisă excepția lipsei calității procesual active a reclamantului M. R. P. în promovarea acțiunii principale ce face obiectul prezentei cauze, urmează ca instanța, fiind ținută de încheierile cu caracter interlocutoriu, să respingă acțiunea principală ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesual activă.
Urmează că obiectul al analizei instantei va fi reprezentat exclusiv de cererea reconvențională prin care pârâtele – reclamante reconvenționale P. M. M. și G. P. A. în contradictoriu cu reclamantul – pârât reconvențional M. R. P. și cu pârâta reconvențională C. A. M. au solicitat să se constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor de calitate nr. 151/6.12.1999 eliberat de BNP P. F. din Cluj N. (f. 34).
Prin certificatul de moștenitor menționat s-a constatat că moștenitori ai defunctului P. I., decedat la data de 10.03.1953, cu ultim domiciliu în Cluj N., .. 10, jud. Cluj sunt M. P. R. și C. A. M., în calitate de strănepot de frate, în cotă de ½ părți fiecare.
Potrivit înscrisurilor existente în dosarul succesoral nr. 169/1999 al BNP P. F., depuse în copii la filele 41-49 ale dosarului nr._, la baza eliberării certificatului de moștenitor nr. 151/6.12.1999 a stat actul de moarte nr. 130/20.07.1957 eliberat de Sfatul Popular al orașului Sighet.
Prin sentința civilă nr. 3552/2010 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. 3744/2010 (f. 28) actul de moarte nr. 130 eliberat de Sfatul Popular Sighet la data de 20.07.1957 pe numele lui P. I. a fost modificat în sensul că s-a înscris locul nașterii ca fiind localitatea Bucerdea Vinoasă, jud. A., data nașterii ca fiind 01.02.1880, iar numele părinților ca fiind C. și P..
În temeiul actului de deces astfel rectificat a fost eliberat de Primăria Sighetu Marmației certificatul de deces . nr._ (f. 32).
Pârâtele – reclamante reconvenționale P. M. M. și G. P. A. au solicitat anularea certificatului de moștenitor nr. 151/1999 motivat de faptul că acesta a fost emis în baza unui act de deces rectificat și de un notare public care și-a depășit competența teritorială, întrucât ultimul domiciliu al defunctului P. I. a fost în A. I., ., jud. A..
În conformitate cu prevederile art. 88 din Legea nr. 36/1995 cei ce se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței de judecată anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor conform legii.
Pârâtele – reclamante reconvenționale și-au justificat calitatea procesual pasivă în a solicita anularea certificatului de moștenitor nr. 151/1999 pe împrejurarea că prin certificatul de moștenitor nr. 108/2002 (f. 33) eliberat de BNP Ș. M. s-a stabilit calitatea lor de moștenitoare ale defunctului P. I., în temeiul certificatului de deces . nr._ întocmit în baza hotărârii declarative de moarte, sentința civilă nr. 297/2002, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr. 2197/2002 (f. 139).
Interesul acestora în promovarea cererii în anularea certificatului de moștenitor nr. 151/1999 rezidă tocmai în dorința de a face să își producă în întregime efectele certificatul de moștenitor nr. 108/2002 de care reclamantele reconvenționale se prevalează.
Primul motiv pentru care s-a solicitat anularea certificatului de moștenitor nr. 151/1999 se referă la eliberarea acestuia cu încălcarea normelor de competență teritorială de către notarul public emitent.
Susținerile reclamatelor reconvenționale sunt nefondate, raportat la prevederile art. 10 din Legea 36/1995 forma în vigoare la data eliberării certificatului de moștenitor 151/1999, procedura succesorală notarială este de competența notarului public din biroul notarial situat în circumscripția Judecătoriei în care a defunctul și-a avut ultimul domiciliu.
La baza emiterii certificatului de moștenitor a stat actul de moarte nr. 130/1957 eliberat de Sfatul Popular Sighet (f. 58), conform art. 2 din Decretul nr. 272/1950 în vigoare la data întocmirii, în cuprinsul căruia s-a menționat că domiciliul stabil al defunctului P. I. a fost în Cluj N., .. 10, jud. Cluj.
Având în vedere că sancțiunea nulității unui act juridic intervine pentru nerespectarea cerințelor legale la momentul încheierii lui, instanța constată că în raport cu mențiunile din actul de moarte nerectificat, notarul public emitent era competent din punct de vedere teritorial pentru eliberarea certificatului de moștenitor, astfel încât rectificarea ulterioară a actului de moarte este irelevantă sub aspectul valabilității certificatului de moștenitor. De altfel, mențiunile din actul de moarte referitoare la domiciliul defunctului nu au făcut obiect al rectificării dispuse prin sentința civilă nr. 3552/2010 a Judecătoriei Sighetu Marmației.
Al doilea motiv pentru care reclamantele reconvenționale au solicitat anularea certificatului de moștenitor nr. 151/1999 vizează lipsa calității de moștenitor ai defunctului P. I. a celor înscriși în certificatul de moștenitor contestat. Reclamantele reconvenționale susținând în esență faptul că antecesorii părților sunt diferiți, în sensul că antecesorii reclamantului principal sunt C. și Salvina, în timp ce antecesorii lor sunt C. și P..
Potrivit art. 88 din Legea 36/1995 (forma în vigoare la data promovării cererii) până la anularea sa, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor. Ca urmare sarcina probei contrare revine reclamantelor reconvenționale care au solicitat declararea nulității.
Prin actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei (f. 118 – 126) și în dosarul nr._ al Judecătoriei Alba Iulia atașat prezentei cauze (f. 44-45), pârâții reconvenționali au făcut dovada calității lor de succesori ai defunctului P. I., în calitate de strănepoți de frate. În concret străbunicul reclamantelor reconvenționale, numitul P. I. și străbunicul pârâților reconvenționali, numitul P. E. au fost frați consangvini, fiind rezultați din căsătoriile succesive ale lui P. C., tatăl acestora cu numita S. P. (f. 121) și respectiv numita B. Salvina (f. 125). Reclamantele reconvenționale au calitatea de succesori în linie directă, fiind strănepoatele defunctului, iar pârâții reconvenționali au calitatea de succesor în linie colaterală, fiind strănepoți de frate.
O prima obligație care-i incumba moștenitorului pentru a succede, este aceea ca el să dovedească propria sa calitate, fie ca ne aflam in prezenta unei succesiuni testamentare ori a uneia legale. În acest fel, moștenitorul dovedește aptitudinea sa de a succede și vocația lui ereditară.
Aptitudinea de a succede, reprezintă întrunirea unor prealabile condiții legale în persoana unui succesibil, condiții în absenta cărora devine inoperabila vocația sa succesorala.
Potrivit art.654-658 Cod civil, aceste condiții sunt:: moștenitorul să existe la momentul deschiderii succesiunii; să nu fie nedemn și să aibă vocație la succesiune.
A avea vocație legală înseamnă a fi chemat la succesiune potrivit regulilor instituite de lege.
În conformitate cu prevederile art.659 Cod civil, la succesiune, vin numai descendenții, ascendenți si colateralii privilegiați, care sunt grupați în patru categorii, denumite clase.
Prezența unui descendent, indiferent de grad, înlătură de la moștenire orice rudă din celelalte trei clase.
În speță, reclamantele reconvenționale sunt descendente, fiind strănepoate de fiu al defunctului P. I., făcând parte din clasa I de moștenitor și fiind demne de a succede, nerenunțând la moștenire. Iar pârâții reconvenționali sunt strănepoți de frate ai defunctului P. I., făcând parte din clasa colateralilor.
Astfel, instanța constată că potrivit principiului proximității gradului de rudenie în ordinea stabilită de lege între moștenitorii din clase diferite, descendenții în linie directă înlătură de la moștenire pe moștenitorii în linie colaterală.
Nici o dispoziție legală nu conferă dreptul pârâților reconvenționali de a succede la moștenirea defunctului P. I., înlăturându-le pe descendentele din clasa I de moștenitori, respectiv reclamantele reconvenționale.
Față de cele ce preced instanța constată întemeiată cererea reconvențională cu soluționarea căreia a fot investită și urmează a o admite, sens în care va anula certificatul de moștenitor nr. 151/1999.
Având în vedere prevederile art. 274 Cod. proc. civilă instanța va obliga pârâții reconvenționali la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 5488,5 lei, reprezentând onorariu avocat, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge acțiunea principală formulată de către reclamantul M. R. P., domiciliat în Cluj N., .. 14, jud. Cluj în contradictoriu cu pârâtele P. M. M., domiciliată în C., ., jud. C. și G. A., domiciliată în București, .. 1, ., ., sector 5, ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesual activă.
Admite acțiunea reconvențională formulată de către reclamantele – pârâte P. M. M., domiciliată în C., ., jud. C. și G. A., domiciliată în București, .. 1, ., ., sector 5 în contradictoriu cu pârâtul – reclamant M. R. P., domiciliat în Cluj N., .. 14, jud. Cluj și pârâta C. A. M., domiciliată în Cluj N., ., . și, în consecință:
Constată nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 151/6.12.1999 eliberat de BNP P. F. din Cluj N..
Obligă pârâții reconvenționali la plata sumei de 5488,50 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. D. N. L. M.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1492/2013. Judecătoria ALBA IULIA | Pretenţii. Încheierea nr. 1496/2013. Judecătoria ALBA IULIA → |
|---|
