Contestaţie la executare. Sentința nr. 6022/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6022/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 12202/55/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6022
Ședința publică din 03.10.2013
Președinte: H. Ș.
Grefier: M. J.
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de către contestatoarea C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România în contradictoriu cu intimata Z. S. R..
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare a cauzei au lipsit părțile.
Instanța în temeiul art. 104 al. 13 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești lasă cauza la a doua strigare.
La al doilea apel nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei, după care, instanța, în baza art. 131 C.pro.civ., constată din oficiu că este competentă în soluționarea prezentei contestații conform art. 650 C.pr.civ.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 30 din OUG nr. 80/2013.
Se constată depus, prin serviciul registratură, din partea reprezentantei intimatei, cerere de amânare fiind în imposibilitate de a se prezenta la acest termen din motive medicale.
Instanța, în baza art. 222 C.p.civ., respinge cererea formulată de reprezentanta intimatei, apreciind că nu se impune amânarea cauzei având în vedere atât obligația și posibilitatea avocatei titulare de a-și asigura substituirea, cât și faptul că din adeverința nu rezultă un impediment de prezentare în fața instenței, acesta suferind de laringită. Pentru aceste motive, instanța rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
În deliberare asupra cererii civile de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la această instanță sub nr._ /13.08.2013, contestatoarea C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara a solicitat, în contradictoriu cu intimata Z. S. R., suspendarea executării silite din dos. ex. 48/2013 al B. G. H. D. și anularea actelor de executare silită cu întoarcerea executării silite.
În motivare, a arătat că, în data de 05.08.2013, a fost somată de către B. G. H. D., ca în termen de 1 zi să achite suma de 16.903 lei din care 10.600 lei reprezentând despăgubiri, 1.500 lei cheltuieli de judecată, 829 lei dobânda legală, 2.000 lei onorariu avocațial și 2.616 lei cheltuieli de executare silită.
Art. 19 alin. 11 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică prevede o procedură specială diferită de dreptul comun, respectiv intimata trebuia să formuleze o cerere însoțită de hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de stabilire a cuantumului despăgubirii, iar nu să se adreseze organelor de executare silită în vederea realizării dreptului său. Prin urmare, atâta timp legea reglementează o procedură specială obligatorie, întreaga procedură a executării silite de față trebuie anulată. De altfel, ar fi achitat de bună-voie suma executată, însă intimata a apelat direct la executorul judecătoresc fără a solicita, în prealabil, plata de la contestatoare.
Cu privire la solicitarea privind întoarcerea executării silite, precizează că a formulat-o în cazul în care până la finalizarea prezentului dosar, executarea silită începută se finalizează, iar soluția este una favorabilă.
În drept, invocă art. 711, 622 alin. 2 C.pr.civ., art. 19 alin. 11 din Legea nr. 255/2010.
Prin întâmpinare (f.29-30), intimata solicită respingerea contestației la executare ca nefondată.
În motivare, a arătat că procedura specială privește cu totul o altă ipoteză, anume când titularul dreptului real nu este de cord cu întinderea despăgubirii. Astfel, executarea silită urmează dreptul comun, legea specială referindu-se la exproprierea pentru utilitate publică și nu la modalitatea de executare a hotărârilor judecătorești. Contestatoarea avea posibilitatea legală de a plăti de bună voie suma de bani reprezentând despăgubirea stabilită prin hotărârea judecătorească, în condițiile în care suma trebuia consemnată pe numele intimatei, iar această sumă trebuia doar completată, astfel că nu se mai ajungea la executarea silită dacă contestatoarea își îndeplinea obligația legală. Hotărârea a fost pronunțată în data de 28.01.2013, a devenit definitivă la 17.04.2013, iar executarea a demarat la data de 28.06.2013, timp în care contestatoarea nu și-a îndeplinit obligația.
În probațiune, se depun înscrisuri: somație din dos. ex. nr. 48/2013 (f.5), încheiere de stabilire a cheltuielilor de executare silită din 01.08.2013 (f.6), încheiere privind calculul dobânzilor din data de 01.08.2013 (f.7), sentința civilă nr. 848/27.02.2013 (f.8-10), decizia civilă nr. 909/R/20.06.2013 (f. 11-14), încheiere nr. 4719/24.07.2013 (f.15-16) și adeverință medicală (f.36).
La dosarul instanței a fost atașat dosarul execuțional nr. 48/2013 al B.E.J. G. D. H., conform art. 716 alin 2 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Împotriva contestatorului Statul Român – prin CNADNR – prin DRDP Timișoara s-a început executarea silită (dosar ex. nr. 48/2013 al B. G. H. D.) de către intimata Z. S. R., în temeiul titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 848/27.02.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ irevocabilă prin decizia civilă nr. 909/R/20.06.2013 a Curții de Apel Timișoara, pentru o creanță totală de 16.903 lei reprezentând despăgubiri pentru expropriere, dobânzi, cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare.
În speță este deci vorba despre executarea silită a unor sume de bani acordate cu titlu de despăgubiri în baza Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Astfel, acestea urmează regimul legal stabilit de acest act normativ. Art. 19 alin. 11 din acest act normativ stabilește că „în cazul în care titularul sau unul dintre titularii dreptului real, aflați în concurs, nu este de acord cu despăgubirea stabilită, suma reprezentând despăgubirea se consemnează pe numele titularului sau, după caz, al titularilor. Despăgubirea va fi eliberată în baza cererii formulate în acest sens, însoțită de acte autentice sau de hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de stabilire a cuantumului despăgubirii ori, după caz, de declarația autentică de acceptare a cuantumului despăgubirii prevăzute în hotărârea de stabilire a despăgubirii”.
Conform art. 622 alin. 2 Cod procedură civilă, „În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel”.
Prin urmare, coroborând textele de lege antemenționate, pentru plata despăgubirilor stabilite pentru expropriere, intimatul ar fi trebuit să formuleze mai întâi către contestatorul Statul Român – prin CNADNR o cerere însoțită de hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de stabilire a cuantumului despăgubirii. După aceasta, în cazul în care contestatorul n-ar fi plătit într-un termen rezonabil, intimata ar fi putut sesiza executorul judecătoresc.
Însă intimata nu a procedat în acest mod, ci a apelat direct la executorul judecătoresc, determinând astfel, în sarcina statului și cheltuieli de executare în sumă de 3.974 lei (fila 16 d.e).
Așadar, din moment ce intimatul avea obligația, anterior sesizării executorului judecătoresc, să se adreseze contestatorului pe cale administrativă pentru plata despăgubirii, conform art. 19 alin. 11 din Legea nr. 255/2010, rezultă că executarea silită a fost prematur începută. Caracterul prematur al acestei executări rezultă și din faptul că executorul a fost sesizat la 18.07.2013 în condițiile în care hotărârea tribunalului a rămas irevocabilă doar la 20.06.2013.
În consecință, instanța va admite contestația la executare, va anula toate actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 48/2013 al B. G. H. D., iar în baza art. 722 alin 1 Cod procedură civilă, va dispune întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare acesteia.
Cererea de suspendare a executării silite va fi respinsă ca rămasă fără obiect, având în vedere că între timp s-a efectuat executarea silită.
În ce privește achitarea de către contestatoare a taxei judiciare de timbru în sumă de 950,15 lei (fila 26), instanța va dispune restituirea acesteia în întregime, conform art. 45 alin. 1 lit. f din OUG nr. 80/2013, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. J40/552/15.01.2004 și CUI RO16054368, cu sediul în Timișoara, .. 18, județul T. în contradictoriu cu intimata Z. S. R., cu domiciliul procesual ales în A., .. 4, ..
Anulează formele de executare efectuate în dosar execuțional nr. 48/2013 al B. G. H. D..
Dispune întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare acesteia.
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Dispune restituirea către contestatoare a taxei judiciare de timbru în sumă de 950,15 lei după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
În caz de exercitare a căii de atac, cererea se va depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică din 03.10.2013.
Președinte,Grefier,
H. Ș. M. J.
Red./tehn./HȘ/MJ/13.11.2013
4 ex./2 . comunică cu:
C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Timișoara, .. 18, județul T.
Z. S. R., cu domiciliul procesual ales în A., .. 4, ..
| ← Obligaţie de a face. Încheierea nr. 4845/2013. Judecătoria ARAD | Dizolvare persoana juridică. Sentința nr. 2702/2013.... → |
|---|
