Contestaţie la executare. Sentința nr. 2257/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2257/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 19-03-2013 în dosarul nr. 177/55/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2257
Ședința publică din 19 martie 2013
Președinte: H. B.
Grefier: A. Craițar
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de contestatoarea . SRL în contradictoriu cu intimata P. L. România IFN SA, pentru anularea formelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 497/2009 al B. H. V..
La apelul nominal nu se prezintă nimeni, fiind solicitată judecarea în lipsă de către ambele părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația este legal timbrată cu 194 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată depuse la dosar de către contestatoare, la data de 18.03.2013, concluzii scrise, însoțite de un set de acte.
Nefiind cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Constată că prin contestația la executare înregistrată la Judecătoria A. la data de 08.01.2013, contestatoarea . SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimata P. L. România IFN SA, anularea tuturor formelor de executare dispuse în dosarul execuțional nr. 497/2009 al B. H. V..
În motivare, contestatoarea a arătat că în baza titlului executoriu și anume contractul de leasing financiar nr._/03.07.2008 s-a început procedura de executare silită, constituindu-se dosarul execuțional nr. 497/2009. La data începerii executării silite, respectiv anul 2009, asociatul unic al . SRL era dl. C. I., domiciliat în A., ., jud. A.. Abia în cursul lunii mai a anului 2011, reprezentantul Krach M.-C. a fost cooptat în societate și abia în luna august a anului 2011 a devenit asociat unic al acestei societăți. A solicitat să se constate existența pe rolul Judecătoriei A. a dosarului fostului asociat nr. 2782/55/22.02.2010, dosar finalizat prin admiterea excepției de perimare la data de 08.05.2012.
Arată că nu a avut cunoștință nici despre existența acestui contract de leasing, nici despre datoriile ce decurgând din acestea la data preluării societății și nici despre contestația la executare depusă de fostul asociat până în urmă cu două săptămâni când a primit somația și actele care o însoțeau de la B. H. V.. Dovada de necontestat este însăși faptul că procesul a fost început și finalizat de fostul asociat.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației la executare, invocând în principal excepția tardivității contestației la executare, iar pe fond caracterul neîntemeiat al contestației, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea excepției a invocat dispozițiile art. 401 al. 1 lit. c) Cod procedură civilă, prin care se dispune că în cazul în care se contestă executarea silită însăși, termenul legal pentru formularea contestației este de 15 zile de la data la care debitorul a primit somația.
Apreciază că somația emisă de executorul judecătoresc la data de 20.12.2012 a fost comunicată debitoarei contestatoare la data de 21.12.2012, conform procesului-verbal de predare întocmit de executorul judecătoresc, astfel ca în conformitate cu art. 101 al. l Cod procedură civilă, termenul legal de 15 zile pentru introducerea contestației a expirat la data de 07.01.2013.
Contestația la executare fiind înregistrată la data de 08.01.2013, este evident că termenul legal de 15 zile a fost depășit, astfel încât solicită admiterea excepției și respingerea contestației la executare ca tardiv introdusă.
Pe fond, arată că prin contestația la executare se solicită anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 497/2009 de către B. H. V. pentru următoarele motive:
Noul asociat unic al contestatoarei fiind cooptat în societate de abia în luna august 2011, acesta nu a avut cunoștință de existența contractului de leasing și nici de datoriile neachitate derivate din acest contract la data preluării societății.
Împotriva executării silite, fostul asociat unic a formulat contestație la executare, care a constituit obiectul dosarului nr._, care s-a finalizat la data de 08.05.2012 prin admiterea excepției de perimare.
Prin urmare, în baza motivelor invocate, contestatoarea a propus ca martor pe dl. C. I., fostul asociat - fondator al societății contestatoare, întrucât acesta este singurul în măsură să clarifice situația.
Acestea fiind motivele și probele pe care se întemeiază contestația la executare, intimata a solicitat respingerea contestației ca vădit neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Contestatoarea nu a indicat în sprijinul contestației la executare, conform cerințelor art. 399 al. 2 Cod procedură civilă, nici un fel de motive prin care să pună în discuție nelegalitatea executării silite sau a actelor de executare efectuate de executorul judecătoresc, sens în care contestația la executare este nemotivată.
Împrejurarea că asociatul unic fondator al societății contestatoare și-a transferat drepturile sale societare către un nou asociat, care nu a avut cunoștință de datoriile societății contestatoare, nu constituie un motiv legal care sa susțină contestația, dimpotrivă această chestiune vizează raporturile intuitu personae dintre asociații unei societăți comerciale care exced prezentei cauze.
Nu are nicio relevanță nici faptul că debitoarea/contestatoare a mai formulat o altă contestație la executare, care a constituit obiectul dosarului nr._, întrucât acest dosar nu s-a soluționat pe fond, din contră instanța a constatat perimarea judecații acestuia.
Pe cale de consecință, intimata a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
Din actele dosarului, precum și din înscrisurile dosarului execuțional nr. 497/2009 al B. H. V., instanța reține în fapt următoarele:
Dosarul execuțional susmenționat are ca obiect cererea formulată de creditoarea intimată P. L. România IFN SA împotriva debitoarei contestatoare . SRL și a garantului C. I., de punere în executare silită a titlului executor constituit din contractul de leasing nr._/03.07.2008, pentru o creanță de 108.832,16 lei, precum și cheltuielile de executare aferente.
Executarea silită a fost încuviințată de instanța de executare – Judecătoria A., prin încheierea nr. 52/13.01.2010, pronunțată în dosarul nr._ .
Actul de executare contestat prin prezenta contestație este somația la executare din data de 20.12.2012, prin care contestatoarea . SRL a fost somată, în temeiul art. 387 Cod de procedură civilă (1865), să achite suma de 108.909,84 lei reprezentând rest debit.
Împotriva executării silite din acest dosar execuțional, contestatoarea a mai formulat o contestație la executare pe rolul Judecătoriei A., ce a format obiectul dosarului nr._, prin care a solicitat lămurirea întinderii și aplicării titlului executoriu (contractul de leasing), precum și constatarea nulității absolute a formelor de executare, însă prin sentința civilă nr. 4373/08.05.2012 a fost admisă excepția perimării, constatându-se intervenită perimarea de drept a contestației la executare.
Cu privire la excepția tardivității contestației:
Intimata a invocat tardivitatea contestației, invocând faptul că somația din data de 20.12.2012 a fost comunicată debitoarei contestatoare la data de 21.12.2012, iar termenul legal de 15 zile pentru introducerea contestației a expirat la data de 07.01.2013, contestația fiind înregistrată la data de 08.01.2013.
Instanța constată nefondată excepția, întrucât contestația a fost că expediată cu poșta la data de 04.01.2013, iar la această dată, conform art. 104 Cod de procedură civilă, nu era împlinit termenul prevăzut de art. 403 al. 1 din același cod pentru formularea contestației.
Pe fond, contestatoarea a invocat faptul că noul reprezentant al societății a fost cooptat în societate abia în anul 2011, și nu a știut despre existența contractului de leasing și respectiv de datoriile decurgând din acest contract.
Instanța constată că, într-adevăr, contractul de leasing a fost încheiat în numele societății contestatoare de către administratorul societății de la data încheierii contractului – dl. C. I., care a și garantat în nume personal îndeplinirea obligațiilor decurgând din contract (în fapt dosarul execuțional nr. 497/2009 al B. H. V. nu s-a perimat întrucât executarea silită a continuat împotriva acestui garant), iar societatea comercială a fost preluată de noul asociat unic – dl. Krach M. C., care are și calitatea de administrator, în cursului anului 2011, însă această schimbare nu are ca efect înlăturarea datoriilor societății, care rămâne obligată față de creditorii săi. Împrejurarea că noul asociat/administartor nu a avut cunoștință de contractul de leasing sau de datoriile aferente, ca urmare a neînregistrării în actele contabile, nu poate fi opusă vreunui terț – cum este creditoarea intimată – ci constituie o chestiune ce trebuie lămurită între asociați în legătură cu preluarea societății.
De asemenea, nici faptul că împotriva executării silite a mai fost exercitată o altă contestație, formulată în numele societății de către fostul administrator, nu prezintă nicio relevanță cât timp aceasta s-a perimat, iar consecința perimării este, conform art. 254 al. 1 Cod de procedură civilă, că actele de procedură rămân fără efecte.
Referitor la concluziile scrise formulate de contestatoare:
Instanța constată că prin concluziile scrise depuse la dosar la data de 18.03.2013, contestatoarea a invocat nulitatea absolută a contractului de leasing, pentru că a fost scris cu litere excesiv de mici și că are clauze excesiv de împovărătoare, care pot fi catalogate ca abuzive.
Cu privire la acest nou petit, ce constituie o modificare de acțiune, instanța reține că este făcut cu încălcarea prevederilor art. 132 al. 1 Cod procedură civilă, care prevăd posibilitatea reclamantului de a modifica cererea de chemare în judecată doar până la prima zi de înfățișare, iar nerespectarea termenului atrage decăderea din dreptul de a modifica acțiunea. Mai mult, acest petit vizează contestarea executării însăși, fiind făcut și cu încălcarea prevederilor art. 401 al. 1 lit. c din Codul de procedură civilă, respectiv în termenul de 15 zile de când debitorul a primit somația, consecința fiind tardivitatea petitului formulat.
În consecință, față de considerentele de mai sus, instanța constată nefondată contestația formulată, urmând ca, în temeiul art. 399 și 402 Cod de procedură civilă, să o respingă.
Văzând că, deși intimata a solicitat cheltuieli de judecată, nu a depus nicio dovadă privind aceste cheltuieli,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea . SRL, cu sediul în A., Calea A. Muller Guttenbrun, nr. 46, jud. A., în contradictoriu cu intimata P. L. România IFN SA, cu sediul în București, .. 29-31, ., pentru anularea formelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 497/2009 al B. H. V..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19.03.2013.
Președinte Grefier
H. B. A. Craițar
Red.HB/AC
08.04.2013. 4 ex/2 .>Contest. - . SRL - A., Calea A. M. Guttenbrun, nr. 46, jud. A.,
Intimata - P. L. România IFN SA - București, .. 29-31, ..
| ← Fond funciar. Sentința nr. 7820/2013. Judecătoria ARAD | Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 3173/2013.... → |
|---|
