Obligaţie de a face. Sentința nr. 7217/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7217/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 25-11-2013 în dosarul nr. 15636/55/2012
ROMANIA
JUDECATORIA A. Operator de date cu caracter personal 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7217 / 2013
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: B. I. E.
Grefier: M. D.
S-a luat în examinare, cauza civilă privind acțiunea formulată de reclamanții Ș. T. și Ș. E. împotriva pârâtei S. V. S., având ca obiect ”obligația de a face”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, prin necitarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat cele de mai sus, după care:
Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 18.11.2013 când părțile prezente au pus concluzii pe fond care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și pentru când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, încheierea de ședință de la acea dată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
Se constată depuse prin serviciul registratură, în data de 21.11.2013, de către pârâtă, concluzii scrise.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria A. la data de 18.11.2012, reclamanții Ș. T. și Ș. E. în contradictoriu cu pârâta S. V. S., au solicitat:
- să se pronunțe o hotărâre care să suplinească consimțământul acesteia la obținerea autorizației de construire a gardului necesar a fi edificat, urmare a procesului de grănițuire desfășurat între părți;
- să dispună obligarea pârâtei la retragerea iazului situat pe miezuina dintre cele două proprietăți, la o distanță de 60 cm de linia de hotar sau să abiliteze reclamanții să realizeze această lucrare pe cheltuiala pârâtei;
- să dispună obligarea pârâtei la desființarea părții acoperișului gardului stradal ce depășește miezuina înspre proprietatea reclamanților cu circa 10 cm sau să abiliteze reclamanții să o realizeze pe cheltuiala pârâtei; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții arată în esență, că între părți a avut loc un proces de grănițuire care a făcut obiectul dosarului nr._/55/2011, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 2792/20.03.2012, irevocabilă prin neexercitarea căilor de atac, sentință în dispozitivul căreia a fost determinată linia de hotar dintre proprietăți, iar la punerea în executare a sentinței, prin intermediul B. P. H. au fost fixate semnele exterioare ce determină traseul miezuinei și implicit al gardului despărțitor ce urmează a fi edificat.
Reclamanții arată că în intenția de a desăvârși grănițuirea prin construcția gardului, au depus diligențele necesare în vederea obținerii documentației tehnice, însă pentru autorizația de construire a fost necesar consimțământul autentic al pârâtei, care a condiționat consimțământul de o . elemente, refuzând semnarea declarației notariale.
Reclamanții arată că argumentul principal al opoziției manifestate de către pârâtă subzistă în existența iazului artificial edificat pe miezuină, însă construirea gardului impune retragerea iazului artificial în interiorul proprietății pârâtei, cu respectarea distanței legale de 60 cm față de miezuină.
Reclamanții mai arată că gardul stradal al pârâtei prin modul de construire și acoperire depășește miezuina înspre proprietatea lor cu circa 10 cm.
În drept s-au invocat disp. art. 555, 612 N.C.C., Legea 50/1991, Legea 10/1995.
În probațiune reclamanții au depus la dosar sentința civilă nr. 2792/2012, proces verbal dosar execuțional nr. 249/2012, notificarea nr. 31/2012, răspuns la notificare, certificat de urbanism, notă proiectant, plan de situație, extrase CF și au solicitate proba cu înscrisuri și cu expertiza.
Cererea este timbrată cu suma de 24 lei taxa judiciară de timbru și 1 leu timbrul judiciar.
Pârâta, legal citată, prin întâmpinarea depusă la filele 37-38 dosar, arată că se opune primelor două capete de cerere formulată de către reclamanți și se opune în parte și celui de-al treilea capăt în sensul că este de acord la desființarea doar a 5 cm la fața interioară în săgeată către zero cm la fața exterioară din gardul său stradal.
Arată că nu este de acord cu cheltuielile de judecată pretinse de către reclamanți și solicită cheltuieli de judecată.
În motivare, pârâta arată că fiind solicitată să-și exprime acordul notarial cu privire la edificarea gardului le-a solicitat reclamanților prezentarea proiectului nu doar a planului de situație anexat certificatului de urbanism și a acestuia din urmă.
Pârâta arată că nu i-a fost prezentat proiectul și întrucât consimțământul presupunea inclusiv acordul său la un anume proiect, de al cărui conținut urma să declare că are cunoștință, a refuzat să semneze.
Pârâta arată că iazul decorativ se află în întregime în interiorul proprietății sale și nu este o construcție pe care legea să o obliga la a o distanța față de limita de proprietate, în plus este realizat fără opoziția vecinilor săi și nici nu se pune problema vreunei infiltrații întrucât este realizat cu două membrane hidroizolatoare continue suprapuse.
În drept pârâta își întemeiază întâmpinare pe prevederile Legii 50/1991, art. 612 pct.5, art. 312, art. 242 alin. 2 C.p.c.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, expertiza judiciară în specialitatea topografie și proba cu expertiza judiciară în specialitatea construcții.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanții Ș. T. și Ș. E. sunt proprietarii imobilului situat în .. 44 înscris în CF_ A. sub nr. top 3425 constând în teren intravilan cu casă în suprafață de 785 mp., iar pârâta S. V. S. este proprietara imobilului situat în .. 46 înscris în CF_ A. sub nr. top 3424 constând în teren intravilan cu casă în suprafață de 885 mp, cele două imobile fiind vecine.
Între părți a avut loc un proces de grănițuire care a făcut obiectul dosarului nr._/55/2011 al Judecătoriei A., în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 2792/20.03.2012, irevocabilă prin neexercitarea căilor de atac (filele 6-9), prin care în urma admiterii cererii rclamanților, s-a stabilit linia de hotar dintre imobilele aflate în litigiu pe aliniamentul AB determinat conform raportului de expertiză efectuat de expert Arcereanu G., ce face parte integrantă din hotărâre (filele 10-14).
Reclamanții, după rămânerea irevocabilă a hotărârii, au efectuat demersuri pentru punerea în executare a acesteia, adresându-se B.E.J. H. P., formându-se dosarul execuțional 249/2012, prin intermediul căruia au fost fixate semnele exterioare ce determină traseul miezuinei (țăruși) – după cum rezultă din procesul verbal încheiat de executorul judecătoresc (fila 15).
Reclamanții au intenționat construirea unui gard despărțitor pe aliniamentul stabilit, au depus diligențele necesare în vederea obținerii documentației tehnice (proiect, certificat de urbanism, etc.), însă pentru autorizația de construire a fost necesar consimțământul autentic al pârâtei, care a refuzat semnarea declarației notariale, existând divergențe între părți legat de existența unui iaz pe linia de hotar, necunoașterea proiectului.
În ceea ce privește primul capăt de cerere – privind consimțământul în vederea edificării unui gard, instanța constată că cererea este întemeiată. Astfel, Instanța observă că prin sentința civilă nr. 2792/20.03.2012 pronunțată în dosarul nr._/55/2011 al Judecătoriei A., s-a stabilit irevocabil linia de hotar dintre proprietăți, care a și fost pu8să în executare, prin fixarea semnelor de hotar (țăruși) de către B.E.J. H. P., în cadrul dosarului execuțional 249/2012, problema liniei de hotar fiind astfel tranșată cu autoritate de lucru judecat, reclamanții au făcut demersuri pentru construirea în condiții de legalitate (cu autorizație de construcție), conf. Legii 50/1991, a unui gard, demers nefinalizat datorită atitudinii pârâtei. Pe parcursul procesului, instanța reține că pârâta, prin concluziile pe fondul cauzei, atât verbale (prin apărător) cât și scrise depuse la dosar (filele 122-123), și-a schimbat poziția procesuală exprimată inițial, prin întâmpinare, arătând că este de acord cu construirea gardului.
În privința capătului de cerere nr. 2, privind retragerea (mutarea) iazului pe o distanță de 60 cm. De linia de hotar, instanța urmează să respingă această cerere ca nefondată.
În primul rând, în ceea ce privește temeiul legal invocat în apărare de reclamanți – art. 612 din Noul cod civil (Legea 287/2009), care prevede că „Orice construcții, lucrări sau plantații se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanța minimă se poate face prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic.”, nu poate fi reținut în cauză. Astfel, potrivit raportului de expertiză tehnică specialitatea construcții – efectuată de exp. ing. B. I. I. (filele 104-111), instanța reține, că iazul a fost făcut în urmă cu 7 ani, deci în anul 2006. Ori, Noul Cod Civil (Legea 287/2009) a intrat în vigoare pe data de 01.10.2011, astfel, că, ținând cont de principiul neretroactivității legii civile – prevăzut de art. 6 al. 1 din Noul Cod Civil (Legea 287/2009), pârâtei nu I se poate reproșa nerespectarea unei obligații, în anul 2006, care a fost legiferată abia pe 01.10.2011, vechiul Cod Civil – din 1865 neprevăzând o astfel de obligație, decât cu titlu generic (art. 610), fără a arăta limitele concrete.
În al doilea rând, din raportul de expertiză tehnică specialitatea construcții – efectuată de exp. ing. B. I. I. (filele 104-111), rezultă faptul că iazul în discuție, este o lucrare de amenajare decorativă, nefiind o construcție în adevăratul sens al cuvântului, putând fi asimilată unei amenajări peisagistice de tipul trotuarelor, aleilor, jardinierelor cu flori, etc., pentru care nu este necesară autorizație de construcție. Acest iaz decorative de 9 mp., având adâncimea de max. 1 metru în centru, este o groapă săpată în pământ, izolată cu membrană hidroizolatoare, din plastic, fiind ancorată cu bolovani de piatră naturală, și se apropie de linia de hotar dintre immobile, la distanță de 5 – 15 cm. la nivelul solului, iar față de luciul apei, la 15-25 cm., iar marginea gropii se intersectează cu soclul și fundația gardului proiectat, fiind necesar ca pe durata lucrărilor de construcție marginea apei iazului să fie retreasă cu 35 cm. în vederea efectuării lucrărilor. Acest lucru se poate realize prin scăderea cu min. 35 cm. a nivelului apei din iaz pe durata execuției lucrărilor, ridicarea membranei și amplasarea unui cofrag care să protejeze iazul pe toată lungimea vecinătății cu limita de proprietate, nefiind deci necesară retreagera iazului la o distanță de 60 cm. de linia de hotar.
Din raportul de expertiză rezultă referitor la eventualele consecințe ale amplasării iazului, asupra locuinței reclamanților, că existența iazului nu poate afecta structura și stabilitatea construcției învecinate, neexistând semen de infiltrații sau igrasie pe pereții casei de la nr. 44. Iazul nu are sursă de almentare continuă cu apă curgătoare, iar în cazul unui incident (perforarea hidroizolației) apa acumulată s-ar scurge treptat în sol, iar datorită volumului redus nu ar putea provoca o destabilizare a fundațiilor.
Referitor la al treilea capăt de cerere – privind desființarea unei părți din acoperiș – de aproximativ 10 cm., instanța constată că cererea este întemeiată, parțial. Instanța reține din raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie – efectuată de exp. ing. C. A. (filele 79-83), că dimensiunile frontului stradal al imobilelor în cauză stabilite prin expertiza efectuată în dosarul nr._/55/2011 al Judecătoriei A. - având ca obiect grănițuire, nu corespund realității, strecurându-se o eroare de 5 cm..
Admițând ca ambele imobile să fie afectate de această eroare, de 5 cm. în mod egal, rezultă că gardul de la stradă al pârâtei, construită din zidărie cu fundație de beton, acoperită cu țiglă, va fi afectat cu 2,5 cm., motiv pentru care instanța va obliga pârâta să desființeze partea din acoperișul gardului stradal ce depășește miezuina înspre proprietatea reclamanților, cu 2,5 cm., iar în caz de refuz, va autoriza reclamanții să realizeze lucrarea, pe cheltuiala pârâtei.
Referitor la cheltuieli de judecată, instanța reține, că reclamanții au avut cheltuieli de judecată în sumă totală de 3625 lei, compusă din 24 lei taxa judiciară de timbru și 1 leu timbru judiciar (fila 31), 2.000 lei – onorar avocat (fila 115), 800 lei onorar expert topo (filele 62, 92), 800 lei onorar expert construcții (filele 63, 114).
În temeiul art. 274 c.pr.civ., instanța va obliga pârâta, proporțional cu admiterea cererii reclamanților (2/3, 2 capete de cerere din cele 3), la plata sumei de 2.416,66 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea având ca obiect „obligație de a face” formulată de reclamanții Ș. T. și Ș. E., ambii domiciliați în A., .. 44, jud. A., în contradictoriu cu pârâta S. V. S., domiciliată în A., .. 46, jud. A..
Obligă pârâta să-și dea acordul în formă autentificată pentru obținerea autorizației de construcție a gardului necesar a fi edificat ca urmare a procesului de grănițuire privind delimitarea proprietății reclamanților și a pârâtei, iar în caz de refuz prezenta hotărâre va ține loc de consimțământ.
Obligă pârâta să desființeze partea din acoperișul gardului stradal ce depășește miezuina înspre proprietatea reclamanților, cu 2,5 cm., iar în caz de refuz, autorizează reclamanții să realizeze lucrarea, pe cheltuiala pârâtei.
Respinge în rest acțiunea ca nefondată.
Obligă pârâta să plătească reclamanților suma de 2.416,66 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 25.11.2013.
Președinte Grefier
B. I. EndreDuma M.
Red. B.I.E./Tehnored/DM./ 19.12.2013 / 5 ex. / 3 . 3 . - Ș. T. și Ș. E., ambii domiciliați în A., .. 44, jud. A.
- pârâta - S. V. S., domiciliată în A., .. 46, jud. A..
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 6909/2013. Judecătoria ARAD | Contestaţie la executare. Sentința nr. 172/2013. Judecătoria ARAD → |
|---|
