Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 4/2013. Judecătoria ARAD

Judecătoria ARAD - Sentințe și decizii civile / 2013

Sentința nr. 4/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 18-06-2013 în dosarul nr. 227/55/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ARADOperator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4.358

Ședința publică din 18.06.2013

Președinte: G. C.

Grefier: B. D.

S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, acțiunea civilă formulată de reclamantul M. G. în contradictoriu cu pârâta I. (fostă M.) M. I. pentru sistarea comunității de bunuri a soților.

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea civilă principală este legal timbrată cu 6.830 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei după care văzând că părțile și-au formulat concluziile în ședința publică din data de 04.06.2013, acestea au fost consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța trece la soluționarea cauzei.

INSTANȚA

Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță în data de 09.01.2013, reclamantul M. G. a chemat în judecată pârâta I. (fostă M.) M. I., solicitând să se constate că în timpul căsătoriei părțile au dobândit cu o cotă de contribuție egală, de 50% fiecare, următoarele bunuri având următoarele valori: suma de 12.728 Euro, echivalentul sumei de 57.276 lei; autoturism marca Volkswagen Passat Variant 1,9 TDI, cu număr de înmatriculare_, în valoare de 22.500 lei; instalație gaz, centrală termică, în valoare de 8.400 lei.

Reclamantul a mai solicitat să se constate că în timpul căsătoriei părțile au deschis un cont de depozit comun la CEC Bank – Sucursala A. în care reclamantul a depus suma de 30.000 lei ce avea calitatea de bun propriu dobândit anterior încheierii căsătoriei iar pârâta a depus suma de 72.000 lei ce avea calitatea de bun propriu al acesteia, dobândit anterior încheierii căsătoriei, suma totală rezultată în urma comasării și convertirii fiind de 31.000 Euro.

Solicită sistarea comunității de bunuri a foștilor soți prin formarea a două loturi. Lotul nr. 1 ar urma să cuprindă autoturismul în valoare de 5.000 Euro și suma de 22.500 lei și Lotul nr. 2 ar urma să cuprindă instalație gaz, centrală termică, în valoare de 8.400 lei. Solicită atribuirea în natură a Lotului nr. 1 către reclamant și Lotul nr. 2 către pârâtă cu obligarea reclamantului la plata sumei de 7.050 lei către pârâtă. De asemenea reclamantul mai solicită obligarea pârâtei la a predarea către reclamant a sumei de 12.948 Euro ce are calitatea de bun propriu al reclamantului dobândit anterior încheierii căsătoriei și suma de 6.364 Euro reprezentând cota de ½ din suma totală de 12.728 Euro dobândită de părți prin contribuție egală, de 50% fiecare în timpul căsătoriei.

În motivarea acțiunii civile reclamantul a arătat că părțile au încheiat căsătoria în data de 05.05.2007 la Primăria municipiului A.. Căsătoria părților a fost desfăcută prin Sentința civilă nr. 6.883 din data de 22.06.2011 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr. 7._ .

La data încheierii căsătoriei pârâta a avut consemnată de CEC A. suma de 72.000 lei. Această sumă de bani are caracterul de bun propriu al pârâtei. În data de 29.10.2007, fratele reclamantului M. N. a restituit acestuia suma de 30.000 lei pe care reclamantul i-a împrumutat-o anterior încheierii căsătoriei. Întreaga sumă de bani a fost consemnată în depozit la CEC A. pe numele reclamantului, cu titlu de bun propriu.

După încheierea căsătoriei, în anul 2008, părțile au comasat sumele sus-menționate plus dobânzile aferente iar suma comasată a fost convertită în suma de 31.000 Euro, întreaga sumă rămânând în depozit la aceeași unitate CEC. Titularul contului era pârâta iar reclamantul a avut calitatea de împuternicit. După acest moment părțile au mai depus în cont diverse sume în euro iar în data de 06.09.2010 suma totală aflată în depozit a fost de 43.728 Euro.

În data de 06.09.2010 pârâta a ridicat întreaga sumă de 43.278 Euro aflată în depozit fără să aducă la cunoștința reclamantului acest fapt. La sfârșitul lunii ianuarie 2011 reclamantul a găsit în mod întâmplător ordinul de retragere a întregii sume iar când a întrebat-o pe pârâtă unde sunt banii aceasta i-a răspuns că a depus-o la casete de valori fără a-i spune reclamantului unde anume. Având în vedere că pârâta a refuzat să îi spună reclamantului unde se găsește suma de bani s-a creat o stare tensionată între părți cei doi ajungând, în final, la divorț.

În luna septembrie 2009, prin contribuție egală, părțile au dobândit autoturismul marca Volkswagen Passat Variant 1,9 TDI, cu număr de înmatriculare_ cu prețul de 9.200 Euro. Suma cu care a fost achitat autoturismul a provenit din banii primiți la nuntă și bani comuni dobândiți în timpul căsătoriei de ambii soți. După separarea în fapt, autoturismul a rămas în posesia reclamantului.

În cursul anului 2010, prin contribuție comună și egală din partea părților aceștia au instalat o centrală termică, instalație de încălzire și instalație de gaz în imobilul situat în municipiul A., ., ., imobil aflat în proprietatea pârâtei. Valoarea totală a investiției a fost de 8.400 lei.

Întrucât pârâta a refuzat efectuarea partajului pe cale amiabilă, reclamantul a fost nevoit să formuleze acțiunea civilă ce face obiectul prezentului dosar.

În drept, reclamantul a întemeiat acțiunea civilă formulată pe dispozițiile art. 30, 30 alin. 1 lit. a, art. 36 Codul Familiei și art. 6731 și următoarele Cod procedură civilă.

Pârâta, legal citată, s-a prezentat în fața instanței și a depus la dosar întâmpinare.

În cuprinsul acesteia pârâta a solicitat respingerea acțiunii civile formulată de reclamant.

Pârâta a arătat că autoturismul descris de către reclamant a fost achiziționat în data de 18.09.2007 cu suma de 9.200 Euro, înainte de încheierea căsătoriei și a fost achitat din banii proprii ai pârâtei în urma unei înțelegeri avute de părți conform căreia la data când îi va expira depozitul bancar îi va restitui acea sumă de bani. Acest lucru s-a întâmplat în data de 14.07.2008 când reclamantul a depus în contul pârâtei suma de 31.628,97 lei conform ordinului de transfer nr._/1 al CEC Bank SA – Sucursala A.. Calculat la cursul de schimb din data cumpărării autoturismului, 3,37 lei/1 Euro rezultă suma de 9.363,22 Euro adică prețul de 9.200 Euro și cheltuielile de înmatriculare a autoturismului.

Pârâta arată că a avut bani personali înainte de încheierea căsătoriei rezultă din încheierea unui contract de împrumut cu fratele și cumnata reclamantului pentru suma de 20.000 Euro.

Nu corespunde adevărului faptul că autoturismul a fost cumpărat din banii realizați la nuntă și din bani comuni dobândiți în timpul căsătoriei. Suma de bani obținută la nuntă, aproximativ 3.000 Euro, rămași după achitarea tuturor cheltuielilor părțile au plecat în Egipt iar suma rămasă a fost cheltuită la cumpărături în Austria la Pandorf.

Nu corespunde adevărului faptul că reclamantul ar fi depus în contul comun bani proprii, adică suma pretinsă de 12.498 Euro ci a depus doar contravaloarea autoturismului și a cheltuielilor de înmatriculare. Astfel că reclamantul nu poate avea pretenții materiale asupra contului pârâtei, deschis înainte de căsătorie în condițiile în care suma de bani din cont este proprietatea exclusivă a pârâtei. Astfel și sporul realizat din dobânzi are calitatea de bun propriu al pârâtei. Așa cum rezultă din extrasele de cont depuse la dosar pârâta avea în contul personal suma de 83.121.76 lei în momentul în care reclamantul a depus suma de 31.628,97 lei. În aceste condiții suma de bani pe care reclamantul susține că ar fi fost retrasă de pârâtă fără știrea lui îi aparținea în totalitate pârâtei.

Nu corespunde adevărului nici faptul că părțile ar fi economisit în timpul căsătoriei suma de 12.728 Euro prin depuneri de diverse sume de bani în Euro în condițiile în care salariul reclamantului era ținut pe cardul său de salarii pe care doar reclamantul îi gestiona și pe care nu îi aducea acasă. Chiar din contră, reclamantul a retras diferite sume de bani din contul pârâtei, aceasta aflând ulterior că i-a împrumutat rudelor sale, sume de bani care nu i-au fost restituite acesteia până în prezent.

Nu corespunde adevărului faptul că din bani comuni s-ar fi achiziționat și montat centrala de încălzire a apartamentului proprietatea pârâtei și ai cărui uzufructuari sunt părinții pârâtei. Aceștia nu ar fi permis ca reclamantul să investească în apartament atât timp cât au resurse materiale pentru a face orice fel de investiții. La data la care reclamantul s-a mutat în imobil acesta era modernizat, mobilat și utilat. Reclamantul nu a contribuit la achiziționarea acestui bun.

Pe parcursul căsătoriei părțile au avut o . cheltuieli comune din care partea reclamantului se ridică la suma de 18.700 Euro. Acestea au fost cheltuieli legate de studii universitare, cheltuieli cu sarcina, contract celule stem, cheltuieli cu bona minorei, concediu în Antalya, bunuri pentru nou – născut, mobilier pentru camera copilului și un împrumut dat fratelui reclamantului. Despre aceste cheltuieli reclamantul nu a făcut vorbire în acțiunea civilă introductivă de instanță.

În drept, pârâta a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 115 Cod procedură civilă.

În data de 11.03.2013 reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a arătat că autoturismul din litigiu a fost dobândit după data încheierii căsătoriei, în data de 18.09.2007 dar din eroare materială, în cuprinsul acțiunii civile formulate reclamantul a arătat că a fost dobândit în data de 18.09.2009.

Susținerile pârâtei referitoare la proveniența sumei de 9.200 Euro cu care a fost achiziționat autoturismul în cauză nu corespund adevărului. Astfel, la data de 18.09.2007 reclamantul nu avea în cont suma de 30.000 lei, această sumă a intrat în cont în data de 29.10.2007, respectiv după achiziționarea autoturismului. La data achiziționării autoturismului reclamantul nu cunoștea când va primi împrumutul de la fratele lui, dacă îi va primi parțial sau integral, în lei sau în valută, cash sau prin virament bancar, condiții în care împrumutarea sumei de 9.200 Euro de la pârâtă pentru achiziționarea autoturismului cu obligarea reclamantului de a restitui suma împrumutată existentă în cont la data achiziționării autoturismului era imposibilă. După aproximativ o lună, fratele reclamantului i-a restituit acestuia suma de 30.000 lei, și-a deschis un cont la CEC, a depus întreaga sumă într-un depozit pe termen limitat, după care, în virtutea relațiilor de familie, părțile au hotărât să păstreze întreaga sumă într-un cont deschis pe numele pârâtei unde reclamantul avea calitatea de împuternicit.

Încheierea unui contract de împrumut era imposibilă având în vedere calitatea de soți a părților cu atât mai mult cu cât la începutul căsătoriei părțile se înțelegeau foarte bine și nu existau suspiciuni cu privire la administrarea în comun a soților.

Suma depusă în contul pârâtei nu are nici o legătură cu suma cu care s-a achitat autoturismul.

Reclamantul a arătat că părțile au avut diverse cheltuieli în timpul căsătoriei dar că acestea nu se ridică la suma indicată de pârâtă. Oricum, obiect al acțiunii de partaj pot forma doar activul și pasivul existent la data separării în fapt a soților și nu ceea ce au consumat în timpul căsătoriei.

Din ansamblul probelor administrate în cauză, respectiv Sentința civilă nr. 6.883 din data de 22.06.2011 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr. 7._, extrase de cont, ordin de retragere, răspuns primit de reclamant din partea CEC Bank SA, extras CF nr._ C., carte de identitate a vehiculului, Sentința civilă nr. 6.396 din data de 28.06.2012 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr. 8._, Contract de vânzare – cumpărare încheiat între I. T. și I. M., pe de o parte și pârâtă, de cealaltă parte, autentificat sub nr. 1.879 din data de 27.10.2003 de BNP P. L., Contract nr._ din data de 23.06.2009 încheiat între S.C. CBC Laboratories SA și părți, Contract de școlarizare nr. 111 din data de 04.09.2006 încheiat între Universitatea de Științe agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara și reclamant, chitanțe, certificat de garanție, facturi, voucher, extrase de cont, ordin de transfer, Contract de împrumut încheiat între pârâtă, pe de o parte și M. D. și M. M., de cealaltă parte, autentificat sub nr. 6.971 din data de 21.11.2006 de BNP „Veritas”, Contract de vânzare – cumpărare pentru un vehicul folosit, Extras CF nr._-C1-U8 A., interogatoriul reclamantului, adeverință eliberată de Jandarmeria Română, extras CF nr._ C., buletine de analize, acte medicale, copia carnetului de muncă al pârâtei, adeverință eliberată de Primăria comunei Sîrbi, județul Bihor, cupon pensie, Raport de activitate cont, factură proformă, Contract de depozit la termen cu rată fixă a dobânzii, factură și declarațiile martorilor B. P. F., V. L., B. L. M., B. A. I., B. L., S. H. instanța a reținut următoarele:

Reclamantul M. G. și pârâta I. (fostă M.) M. I. au fost căsătoriți, căsătoria fiind încheiată în data de 05.05.2007 în fața delegatului de stare civilă al Primăriei municipiului A.. Prin Sentința civilă nr. 6.883 din data de 22.06.2011 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr. 7._ căsătoria părților a fost desfăcută. Minora M. A. M. G. născută în data de 07.08.2009 în municipiul A. au fost încredințată spre creștere și educare pârâtei. Reclamantul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei în cuantum de 25% din veniturile nete realizate și a fost reglementat dreptul reclamantului de a avea legături personale cu copilul.

Ulterior, I. (fostă M.) M. I., în calitate de reclamantă a chemat în judecată pârâtul M. G. pentru sistarea comunității de bunuri în ce privește imobilul situat în orașul C., ., nr. 37A, județul A., înscris în CF nr._ C.. Acțiunea civilă a făcut obiectul Dosarului nr. 8._ aflat pe rolul Judecătoriei A. și s-a finalizat prin pronunțarea Sentinței civile nr. 6.396 în data de 28.06.2012. Prin sentința civilă s-a constatat că imobilul a fost dobândit în timpul căsătoriei părților cu o cotă de contribuție de 100% din partea reclamantei și 0% din partea pârâtului și imobilul a fost atribuit în natură către reclamantă.

I. Cu privire la bunurile ce fac parte din masa partajabilă și valorile acestor bunuri:

În cuprinsul acțiunii civile formulate reclamantul a arătat că fac parte din masa partajabilă următoarele bunuri având următoarele valori: suma de 12.728 Euro; autoturism marca Volkswagen Passat Variant 1,9 TDI, cu număr de înmatriculare_, în valoare de 22.500 lei; instalație gaz, centrală termică, în valoare de 8.400 lei.

Pârâta a contestat apartenența acestor bunuri la masa partajabilă.

a. În ce privește bunul denumit autoturism marca Volkswagen Passat Variant 1,9 TDI, cu număr de înmatriculare_ :

Din contractul de vânzare – cumpărare pentru un vehicul folosit depus la dosar rezultă că autoturismul a fost cumpărat în data de 18.09.2007, adică în timpul căsătoriei părților. Autoturismul a fost înmatriculat pe numele reclamantului în data de 20.09.2007 așa cum rezultă din Cartea de identitate a vehiculului depus la dosar de părți.

Reclamantul a arătat că autoturismul are valoarea de 22.500 lei. Pârâta nu a contestat valoarea indicată de reclamant.

Având în vedere faptul că autoturismul marca Volkswagen Passat Variant 1,9 TDI, cu număr de înmatriculare_, în valoare de 22.500 lei a fost dobândit de părți în timpul căsătoriei, instanța constată că acesta are calitatea de bun comun al părților și face parte din masa partajabilă.

b. În ce privește bunul denumit instalație gaz, centrală termică, în valoare de 8.400 lei:

Reclamantul, în cuprinsul acțiunii civile formulate a arătat că din masa partajabilă fac parte și instalația de gaz și centrala termică montate de părți în timpul căsătoriei în imobilul situat în municipiul A., ., ., înscris în CF nr._-C1-U8 A., aflat în proprietatea exclusivă a pârâtei.

Din Contractul de vânzare – cumpărare încheiat între I. T. și I. M., pe de o parte și pârâta, de cealaltă parte, autentificat sub nr. 1.879 din data de 27.10.2003 de BNP P. L. rezultă că imobilul se aflî în proprietatea exclusivă a pârâtei. Dreptul de proprietate al acesteia a fost înscrisă în CF prin Încheierea de CF nr. 17.214 din data de 28.10.2003.

Pârâta nu a contestat valoarea acestor bunuri așa cum a fost ea arătată de reclamant dar a arătat că aceste bunuri au fost cumpărate și montate din banii celor doi uzufructuari ai imobilului, părinții pârâtei, domnii I. T. și I. M..

Prin răspunsul dat la întrebarea cu nr. 18 din interogatoriul luat, reclamantul a arătat că centrala termică a fost cumpărată din banii comuni ai părților.

Din declarația martorului B. P. F., martor propus de către reclamant a rezultat faptul că, în timpul căsătoriei, părțile au montat o centrală termică în apartament. Din spusele reclamantului martorul a aflat că părțile au cheltuit suma de 2.000 Euro cu montarea instalației de gaz și a centralei termice.

Din declarația martorului V. L., martor propus de către pârâtă, a rezultat că părțile au cumpărat o termotecă în timpul căsătoriei cu prețul de_ lei (ROL). Martorul nu cunoaște de unde au provenit banii folosiți la cumpărarea acestei termoteci.

Din declarația martorului B. L. M., martor propus de către pârâtă, a rezultat că părțile au cumpărat o termotecă în timpul căsătoriei, dar nu cunoaște cu ce sumă. Martorul nu cunoaște despre proveniența banilor folosiți la cumpărarea termotecii.

Din declarația martorului B. A. I., martor propus de către reclamant, a rezultat faptul că în timpul căsătoriei părțile au dobândit o centrală termică. Din spusele reclamantului, martorul cunoaște că centrala termică a fost cumpărată din banii proprii ai reclamantului.

Din declarația martorului S. H., martor propus de către pârâtă, a rezultat faptul că în timpul căsătoriei, părțile au dobândit o termotecă. Martorul cunoaște acest aspect având în vedere că umbla foarte des în casa părților. Bunurile comune dobândite de părți în timpul căsătoriei au fost cumpărate din banii pârâtei. Reclamantul nu a avut nici o contribuție la dobândirea acestor bunuri. Părțile au efectuat cheltuieli cu montarea termotecii.

Din coroborarea mijloacelor de probă descrise mai sus, instanța constată că părțile au fost cei care au achitat prețul pentru cumpărarea și montarea instalației de gaz și a termotecii, aceasta a fost cumpărată și montată în timpul căsătoriei părților în imobilul aflat în proprietatea exclusivă a pârâtei.

Deși pârâta a arătat în apărarea formulată că termoteca și instalația de încălzire a fost cumpărată din banii părinților ei, uzufructuarii imobilului aflat în proprietatea pârâtei, aceasta nu a propus probe în dovedirea celor susținute și din mijloacele de probă din dosar, inclusiv din declarațiile martorilor propuși de pârâtă, a rezultat că instalația de încălzire și centrala termică au fost dobândite de părți în timpul căsătoriei.

Văzând cele de mai sus, instanța va constata că bunul denumit instalație gaz, centrală termică, în valoare de 8.400 lei, face parte din masa partajabilă.

c. În ce privește suma de 12.728 Euro:

În cuprinsul acțiunii civile formulate reclamantul a arătat că la data încheierii căsătoriei pârâta a avut consemnată la CEC A. suma de 72.000 lei. Această sumă de bani are caracterul de bun propriu al pârâtei. În data de 29.10.2007, fratele reclamantului M. N. a restituit acestuia suma de 30.000 lei pe care reclamantul i-a împrumutat-o anterior încheierii căsătoriei. Întreaga sumă de bani a fost consemnată în depozit la CEC A. pe numele reclamantului, cu titlu de bun propriu.

Cu privire la aceste susțineri, pârâta, prin întâmpinarea depusă la dosar a arătat că autoturismul descris de către reclamant a fost achiziționat în data de 18.09.2007 cu suma de 9.200 Euro, înainte de încheierea căsătoriei și a fost achitat din banii proprii ai pârâtei în urma unei înțelegeri avute de părți conform căreia la data când îi va expira depozitul bancar îi va restitui acea sumă de bani. Acest lucru s-a întâmplat în data de 14.07.2008 când reclamantul a depus în contul pârâtei suma de 31.628,97 lei conform ordinului de transfer nr._/1 al CEC Bank SA – Sucursala A.. Calculat la cursul de schimb din data cumpărării autoturismului, 3,37 lei/1 Euro rezultă suma de 9.363,22 Euro adică prețul de 9.200 Euro și cheltuielile de înmatriculare a autoturismului.

Pârâta arată că a avut bani personali înainte de încheierea căsătoriei rezultă din încheierea unui contract de împrumut cu fratele și cumnata reclamantului pentru suma de 20.000 Euro.

În ce privește apărarea pârâtei, instanța, din capul locului, constată că autoturismul nu a fost dobândit de reclamant anterior încheierii căsătoriei, ci în data de 18.09.2007, adică în timpul căsătoriei părților. Autoturismul a fost înmatriculat pe numele reclamantului în data de 20.09.2007 așa cum rezultă din Cartea de identitate a vehiculului depus la dosar de părți. Părțile au încheiat căsătoria în data de 05.05.2007.

Relațiile patrimoniale dintre soți în timpul căsătoriei au fost în întregime guvernate de instituția regimului comunității de bunuri. Acest regim este un regim matrimonial legal și obligatoriu. După ce art. 30, alin. 1 Codul Familiei arată că „bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt de la data dobândirii lor bunuri comune ale soților”, în alin. 2 din același articol se arată că „orice convenție contrară este nulă”. În dispozițiile art. 31 Codul Familiei se arată care anume bunuri, deși dobândite de unul din soți, în timpul căsătoriei, nu au calitatea de bunuri comune ci de bunuri proprii. Astfel fiind, veniturile salariale realizate de părți în timpul căsătoriei, au calitatea de bun comun.

În cursul procesului civil pârâta a încercat să facă dovada faptului că deși erau căsătorite se gospodăreau în mod separat, adică veniturile salariale realizate nu ar fi fost bunuri comune ci bunuri proprii ale fiecăruia dintre soți. Astfel fiind, părțile se împrumutau cu sume de bani în timpul căsătoriei și își achitau fiecare din ei propria sa contribuție la achiziționarea bunurilor comune sau la efectuarea unor cheltuieli.

Din punct de vedere legal însă, asemenea convenții încheiate între soți, prin care aceștia încearcă eludarea dispozițiilor legale referitoare la regimul matrimonial al comunității de bunuri sunt nule absolut, așa cum rezultă și din textele de lege reproduse mai sus. Astfel că instanța nu va lua în considerare la soluționarea cauzei astfel de încercări.

Din răspunsurile date de reclamant cu ocazia interogatoriului administrat în cauză a rezultat faptul că acesta cunoaște că înainte de încheierea căsătoriei, pârâta avea în cont suma de 76.000 lei. Părțile au realizat la nuntă suma de 12.000 Euro. După deducerea cheltuielilor efectuate părțile au rămas cu suma de 7.000 Euro. Salariul realizat de reclamant era virat pe cardul acestuia. În timpul căsătoriei părțile au deschis un cont comun în care pârâta a virat suma de 76.000 lei. În acest cont reclamantul a depus suma de 30.000 lei primită de la fratele său. Suma de 43.728 Euro s-a adunat din dobânzile realizate și din economiile comune depuse în acel cont. Contul era deschis pe numele pârâtei iar reclamantul a avut calitatea de împuternicit. Părțile economiseau lunar sume cuprinse între 200 și 300 Euro.

Din declarațiile martorilor B. P. F. și B. A. I., martori propuși de reclamant a rezultat faptul că ambele părți au fost angajate în timpul căsătoriei. Fratele reclamantului, domnul M. N. datora reclamantului suma de 30.000 lei. Acesta a restituit împrumutul în luna septembrie 2007. Din spusele reclamantului martorii cunosc că această sumă de bani a fost depusă de reclamant la CEC. Și pârâta avea un cont deschis la CEC Bank, unde erau depuse sume de bani ce aveau calitatea de bun propriu al pârâtei. Părțile au reunit acești bani într-un singur cont deschis pe numele pârâtei. Pârâta a scos întreaga sumă de bani din cont fără știrea reclamantului. Acesta a aflat despre retragere doar din extrasul de cont. De la acest lucru au început disensiunile dintre părți. Respectivul cont a fost folosit ca un cont de economii pentru părți și părțile au depus în acest cont și sume de bani ce aveau calitatea de bun comun.

Din declarația martorului V. L., martor propus de către pârâtă a rezultat că pârâta avea deschis un cont în timpul căsătoriei. Veniturile realizate de pârâtă erau depuse în acest cont. Martorul nu cunoaște dacă veniturile realizate de reclamant erau sau nu depuse în acest cont. Reclamantul își ținea banii pe card, salariile acestuia fiind virate pe card.

Din declarația martorului B. L. M., martor propus de pârâtă, a rezultat că ambii soți aveau depuse sume de bani în conturi personale la data încheierii căsătoriei. În timpul căsătoriei reclamantul a scos o sumă de bani din contul său și i-a transferat în contul pârâtei. Martorul nu cunoaște ca părțile să-și fi depus în acel cont și salariile realizate. Martorul nu cunoaște ce sume de bani au fost transferate între cele două conturi.

Din declarația martorului B. L., martor propus de către pârâtă, a rezultat că pârâta avea deschis un cont înainte de încheierea căsătoriei.

Din declarația martorului S. H., martor propus de către pârâtă, a rezultat că pârâta a avut deschis un cont în timpul căsătoriei. Martorul nu cunoaște dacă și reclamantul a avut deschis un cont. Și reclamantul a avut o sumă de bani dar această sumă de bani a fost dată împrumut unui frate al reclamantului. Din acest motiv, autoturismul a fost cumpărat din banii pârâtei. Pârâtei nu i-a fost restituită suma de bani. Din spusele pârâtei martorul cunoaște că părțile au realizat la nuntă suma de 9.000 Euro și după achitarea tuturor cheltuielilor au rămas cu suma de 3.000 Euro.

Din extrasele de cont depuse la dosar de către reclamant a rezultat că înainte de încheierea căsătoriei, acesta a avut deschis un cont personal la CEC Bank – Sucursala Oradea. De asemenea și faptul că în data de 06.09.2010 pârâta a scos din contul ei deschis la CEC Bank – Sucursala A. suma totală de 43.728 Euro. În acest din urmă cont reclamantul a depus în data de 11.07.2008 suma de 30.000 lei.

Din răspunsul primit din partea CEC Bank – Sucursala A. a rezultat faptul că în data de 29.03.2005 reclamantul a deschis mai multe depozite cu rata fixă a dobânzii în perioada 29.03.2005 – 27.06.2006.

Din extrasele de cont depuse la dosar de către pârâtă a rezultat faptul că aceasta avea deschis un cont la CEC Bank SA – Sucursala A. înainte de încheierea căsătoriei și că în acest cont se găsea suma de 76.000 lei. De asemenea și faptul că părțile au comasat cele două conturi în unul singur, deschis pe numele pârâtei, cont la care reclamantul avea calitatea de împuternicit. În acest cont a fost transferată suma de 31.628,97 lei din contul reclamantului în data de 14.07.2008. În aceeași dată a fost transferată suma de 83.121,76 lei din contul personal al pârâtei.

Tot din extrasele de cont depuse la dosar a rezultat faptul că pârâta este cea care a depus sume de bani în acest cont.

Instanța constată că înainte de încheierea căsătoriei părțile aveau deschise câte un cont la CEC Bank – Sucursala Oradea, reclamantul și la CEC Bank – Sucursala A., pârâta. Ulterior, după încheierea căsătoriei părțile au decis să comaseze cele două conturi într-un cont deschis pe numele pârâtei, unde reclamantul avea calitatea de împuternicit. Reclamanta a depus în acest cont suma de 83.121,76 lei iar reclamantul suma de 31.628,97 lei. Cele două sume de bani au calitatea de bunuri proprii ale părților.

În cursul procesului civil reclamantul nu a reușit să facă dovada faptului că ambele părți depuneau sume de bani realizate din salarii în acest cont. Din coroborarea declarațiilor martorilor cu extrasele de cont depuse la dosar a rezultat că doar pârâta depunea sume de bani în acest cont. De altfel această situație a fost confirmată și prin răspunsul reclamantului la întrebarea nr. 6 din interogatoriu. Reclamantul a arătat că salariul realizat de acesta era virat pe cardul bancar al acestuia.

Văzând cele de mai sus, instanța va înlătura în parte, din materialul probator, declarațiile martorilor B. P. F. și B. A. I., martori propuși de reclamant, având în vedere că declarațiile acestor martori sunt în flagrantă contradicție cu concluzia desprinsă din întregul material probator.

Pe cale de consecință, instanța constată că nu fac parte din masa partajabilă sume de bani. Însă, în același timp constată că suma de 31.628,97 lei depusă de reclamant în contul comasat a celor doi soți, are calitatea de bun propriu al acestuia. Având în vedere faptul că pârâta a ridicat din cont întreaga sumă din care făceau parte sume ce aveau calitatea de bun propriu al pârâtei și suma de 31.628,97 lei, ce avea calitatea de bun propriu al reclamantului, instanța constată că aceasta și-a apropriat pe nedrept și suma de bani ce aparținea reclamantului.

II. Cu privire la cotele de contribuție ale părților la dobândirea bunurilor comune:

În ce privește bunurile ce fac parte din masa partajabilă, reclamantul a arătat că acestea au fost dobândite în timpul căsătoriei cu o cotă de contribuție egală din partea părților, câte 50% fiecare.

Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta nu a contestat valoarea indicată de reclamant pentru bunurile ce fac parte din masa partajabilă și nici cotele de contribuție indicate de reclamant pentru dobândirea acestora.

Pe cale de consecință, instanța, în baza art. 673⁵ Cod procedură civilă, instanța va constata că părțile au dobândit bunurile comune ce fac parte din masa partajabilă, cu o cotă de contribuție egală, de 50% fiecare.

III. Cu privire la modalitatea de partajare a masei bunurilor de împărțit:

Reclamantul, în cuprinsul acțiunii civile formulate, a solicitat sistarea comunității de bunuri a soților prin efectuarea a două loturi și atribuirea acestora în natură către părți.

Pârâta nu a propus o altă modalitate de partajare a masei bunurilor de împărțit.

Pentru aceste motive, instanța, în baza art. 673⁹ Cod procedură civilă va sista comunitatea de bunuri a foștilor soți și va atribui, în natură, bunul denumit Volkswagen Passat Variant 1,9 TDI, cu număr de înmatriculare_, în valoare de 22.500 lei către reclamant și va atribui, în natură, bunul denumit instalație gaz, centrală termică, în valoare de 8.400 lei către pârâtă.

Va obliga reclamantul la plata sumei de 7.050 lei către pârâtă cu titlu de sultă, suma reprezentând diferența valorică dintre cele două loturi.

Va respinge capătul de cerere referitor la sistarea comunității de bunuri a foștilor soți în ce privește suma de 12.728 Euro, echivalentul sumei de 57.276 lei

Va constata că suma de 31.628,97 lei are calitatea de bun propriu al reclamantului.

Va obliga pârâta la plata sumei de 31.628,97 lei către reclamant împreună cu dobânzile aferente calculate de la data depunerii sumei de bani în contul pârâtei și până la data plății efective.

Cu privire la cheltuielile de judecată:

Având în vedere că acțiunea civilă ce formează obiectul prezentului dosar urmează a fi admisă în parte și ținând cont de măsura în care aceasta urmează a fi admisă, instanța, în baza art. 276 Cod proc. civilă, va compensa în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți, urmând ca, după compensare, în baza art. 274 Cod procedură civilă să oblige pârâta la plata sumei de 2.150 lei către reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată.

Calea de atac:

În baza art. 282¹ Cod procedură civilă, având în vedere că valoarea bunurilor ce fac parte din masa partajabilă este mai mică de 100.000 lei, calea de atac este recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul M. G. domiciliat în municipiul A., Piața Gării, ., . în contradictoriu cu pârâta I. (fostă M.) M. I. cu domiciliul procesual ales în municipiul A., ., . și în consecință:

Constată că, în timpul căsătoriei, părțile au dobândit cu o cotă de contribuție egală, de 50% fiecare, următoarele bunuri având următoarele valori: autoturism marca Volkswagen Passat Variant 1,9 TDI, cu număr de înmatriculare_, în valoare de 22.500 lei; instalație gaz, centrală termică, în valoare de 8.400 lei.

Sistează comunitatea de bunuri a foștilor soți și atribuie, în natură, bunul denumit Volkswagen Passat Variant 1,9 TDI, cu număr de înmatriculare_, în valoare de 22.500 lei către reclamant și atribuie, în natură, bunul denumit instalație gaz, centrală termică, în valoare de 8.400 lei către pârâtă.

Obligă reclamantul la plata sumei de 7.050 lei către pârâtă cu titlu de sultă, suma reprezentând diferența valorică dintre cele două loturi.

Respinge capătul de cerere referitor la sistarea comunității de bunuri a foștilor soți în ce privește suma de 12.728 Euro, echivalentul sumei de 57.276 lei

Constată că suma de 31.628,97 lei are calitatea de bun propriu al reclamantului.

Obligă pârâta la plata sumei de 31.628,97 lei către reclamant împreună cu dobânzile aferente calculate de la data depunerii sumei de bani în contul pârâtei și până la data plății efective.

Obligă pârâta la plata sumei de 2.150 lei către reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 18.06.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C. G. D. B.

Red: G.C./ Tehnoredactare: B.D.

27.06.2013

4 ex./2 .>

Se comunică cu:

Reclamantul:

M. G. domiciliat în municipiul A., Piața Gării, ., .

Pârâta:

I. (fostă M.) M. I. cu domiciliul procesual ales în municipiul A., ., .

← Curatelă. Încheierea nr. 6/2013. Judecătoria ARAD		Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... →

Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 4/2013. Judecătoria ARAD

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 4/2013. Judecătoria ARAD