Pensie întreţinere. Sentința nr. 4021/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4021/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 03-06-2013 în dosarul nr. 4185/55/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A.Operator de date cu caracter personal 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4021
Ședința publică din 03 iunie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: D.-L. T.
Grefier: P. S.
S-a luat în examinare cererea formulată de reclamanta D. M., în contradictoriu cu pârâtul D. L., având ca obiect pensie de întreținere.
La apelul nominal se prezintă avocat Busa C. F., din Baroul A., împuternicit de reprezentantul reclamantei, K. J. I., lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este scutită de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată depus, prin fax, la data de 27.05.2013, raport de anchetă socială.
Reprezentanta reclamantei depune la dosar copie certificat de naștere și pașaport al minorei D. R. D., act de la locul de muncă al reclamantei și adeverință școlară în limba spaniolă și traduse în limba română.
La interpelarea instanței, reprezentanta reclamantei învederează că nu cunoaște informații despre locul de muncă al pârâtului și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri ori probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta, prin reprezentantă, solicită admiterea cererii și obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în cuantum de ¼ din veniturile pe care le realizează. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
În deliberare asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. la data de 13.03.2013, sub nr._, reclamanta D. M. a chemat în judecată pe pârâtul D. L., solicitând instanței obligarea acestuia la plata pensiei de întreținere pe seama minorei D. R. D., în cuantum de ¼ din veniturile pe care le realizează.
În motivare, s-a arătat că reclamanta a fost căsătorită cu pârâtul, căsătorie în urma căreia a rezultat minora D. R. D., născută la data de 22.12.1997.
Prin Sentința nr. 203/15.01.2013 pronunțată de Judecătoria A., s-a dispus desfacerea căsătoriei, păstrarea numelui dobândit de către reclamantă prin încheierea căsătoriei și exercitarea de către reclamantă a autorității părintești asupra minorei. Totodată, instanța a stabilit locuința minorei la domiciliul reclamantei.
Reclamanta învederează că, atât înainte de divorț cât și după acesta, s-a ocupat în totalitate de tot ce privește nevoile minorei, atât materiale, educative, cât și morale. Pârâtul, tatăl minorei, și-a neglijat în totalitate obligațiile părintești, necontribuind nici moral, nici material la creșterea și îngrijirea minorei.
Reclamanta mai menționează că locuiește împreună cu minora temporar în Spania, reclamanta având drept de muncă, iar minora frecventând cursurile unei instituții de învățământ.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 402, 499, 529 Cod civil.
În probațiune s-a depus copie certificată a Sentinței civile nr. 203/15.01.2013.
Pârâta, deși legal citat, nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a formula apărări.
Din oficiu, s-a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul pârâtului.
A fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Situația de fapt:
Minora D. R. D. este născută în data de 22.12.1997 și este fiica părților, D. L. și D. M. (certificat naștere, fila 20).
Părinții minorei au divorțat, iar locuința acesteia a fost stabilită la domiciliul mamei-reclamante, urmând ca aceasta să exercite și autoritatea părintească (Sentință nr. 203/15.01.2013, filele 4-5).
În prezent minora locuiește împreună cu mama sa, în Spania, unde aceasta din urmă lucrează, având un venit lunar de 310 euro (fila 21); minora frecventează cursurile unei instituții de învățământ (fila 22).
Pârâtul locuiește în . A. într-o locuință proprietate personală, nu are ocupație, nu realizează venituri stabile, ci doar ocazionale (raport anchetă socială, filele 18-19).
Dispoziții legale relevante:
Art. 516 C. civ. prevede că obligația de întreținere există între rudele în linie dreaptă; art. 406 C. civ. stipulează că rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenței unei persoane dintr-o altă persoană, și că părinții și copiii sunt rude de gradul întâi.
Potrivit art. 525 alin. 1 C. civ., părinții datorează întreținere minorului care se află în nevoie, dacă acesta nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri, iar conform art. 529 alin. 1 C. civ., întreținerea se datorează potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti; art. 530 alin. 1 și 2 C. civ. stipulează că obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională, și numai în situația în care obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, instanța de tutelă va dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilite în bani.
În conformitate cu art. 499 alin. 1 C.civ., tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
Conform art. 527 C. civ., poate fi obligat la întreținere numai acela care are mijloace pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace, la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea trebuind a se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora, urmând a fi avute în vedere și celelalte obligații ale sale.
Potrivit art. 529 alin. 2 C. civ., atunci când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său net lunar pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii, în timp ce la art. 530 alin. 3 C. civ. se prevede că pensia de întreținere, ca modalitate de executare a obligației de întreținere (art. 530 alin. 2 C.civ.), se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere, ea urmând să fie plătită, în lipsa acordului părților, la termenele stabilite prin hotărâre judecătorească, așa cum prevede art. 533 al. 1 C.civ.
Potrivit art. 2 și art. 31 din Legea nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, precum și art. 3 din Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată la 20.11.1998, de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, principiul interesului superior al copilului minor trebuie să prevaleze în toate demersurile și deciziile care îi privesc pe copii, acest principiu fiind impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului.
Soluția instanței:
Făcând aplicarea dispozițiilor legale în speța de față, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile legale privind plata pensiei de întreținere solicitată, minora D. R. D., în vârstă de 16 ani, se află într-o stare de nevoie prezumată, specifică vârstei, frecventând cursurile unei instituții de învățământ, aceasta nu poate munci pentru a beneficia de venituri care să-i asigure existența. Minora este în plin proces de creștere și dezvoltare a personalității și a nivelului de cunoaștere, necesitând ca părinții să îi asigure zi de zi cele necesare în acest sens – hrană, îmbrăcăminte, resurse materiale necesare educației și pregătirii școlare.
În privința debitorului întreținerii, instanța reține că, pârâtul, care este tatăl minorei, deși nu s-a dovedit că ar fi salariat ori că ar avea, în prezent, alte surse de venit sau mijloace materiale, nu s-a dovedit nici că nu ar fi apt de muncă, motiv pentru care instanța prezumă că acesta ar putea realiza, în prezent, un venit lunar cel puțin egal cu salariul minim pe economie, stabilit prin hotărâre de Guvernul României (în prezent acesta fiind de 750 lei, potrivit H.G. nr. 23/2013).
Pârâtul nu a dovedit executarea în natură a obligației de întreținere.
Având în vedere că, în prezent, minora locuiește cu mama-reclamantă, aceasta își va executa în continuare obligația de întreținere în natură, conform art. 530 al.1 Cod civil.
Pentru considerentele de fapt și de drept reținute mai sus, instanța va admite cererea și, în consecință, va fi obligat pârâtul la plata către reclamantă, pe seama minorei D. R. D., a unei cote de de 1/4 din salariul minim net pe economie, cu titlu de pensie de întreținere, de la data introducerii acțiunii, 13.03.2013, până la majoratul minorei sau până la noi dispoziții. La stabilirea fracției, instanța a avut în vedere veniturile realizate de părinții minorei și de nevoile generale ale unei adolescente de 16 ani; de asemenea, pârâtul nu a invocat existența în sarcina sa a obligației de întreținere față de alte persoane.
Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta D. M. (cu domiciliul procesual ales la C.. Av. K., în A., ., nr. 13, .), în calitate de reprezentant legal al minorei D. R. D., în contradictoriu cu pârâtul D. L. (cu domiciliul în V., ., județ A.).
Obligă pârâtul să plătească reclamantei, lunar, pentru minora D. R. D. (CNP_), o cotă de 1/4 din salariul minim net pe economie, cu titlu de pensie de întreținere, începând de la data introducerii acțiunii, 13.03.2013, până la majoratul minorei sau până la noi dispoziții.
Fără cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică din 03.06.2013.
Președinte, Grefier,
D. L. T. P. S.
Red./tehn./DLT/PS/20.06.2013
4 ex./2com. Se comunică:
- reclamanta D. M. (cu domiciliul procesual ales la C.. Av. K., în A., ., nr. 13, .)
- pârâtul D. L. (cu domiciliul în V., ., județ A.)
| ← Curatelă. Încheierea nr. 2847/2013. Judecătoria ARAD | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 705/2013.... → |
|---|
