Pretenţii. Sentința nr. 963/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 963/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 06-02-2013 în dosarul nr. 17541/55/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 963
Ședința publică din 6 februarie 2013
Președinte: D. L. C.
Grefier: C. N.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul U. Leonaș în contradictoriu cu pârâtul B. G. pentru pretenții.
La apelul nominal se prezintă reclamantul și reprezentanta reclamantului av. B. L. din Baroul A. și pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea timbrată cu suma de 281 lei taxă de timbru judiciar și 1,5 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei.
Reprezentanta reclamantului depune la dosar interogatoriul pârâtului. Depune la dosar un set de înscrisuri reprezentând facturile emise de firma reclamantului clienților săi urmare a serviciilor efectuate de pârât.
Instanța procedează la luarea unui interogator pârâtului.
Instanța procedează la luarea unui interogator reclamantului.
Reprezentanta reclamantului solicită în probațiune audierea în calitate de martor a av. G. M..
Pârâtul arată că nu se opune audierii acestuia.
Instanța respinge cererea de probațiune nefiind utilă soluționării prezentei cauze.
Reprezentanta reclamantului solicită audierea a unui număr de trei martori pentru a arătat că pârâtul nu a lucrat pentru firma L. Land.
Pârâtul nu se opune.
Instanța respinge cererea de probațiune fiind neutilă soluționării cauzei.
Instanța pune în vedere pârâtului în condițiile în care îi este opus un înscris sub semnătură privată pe care susține că l-a semnat sub constrângere dacă înțelege să dovedească acest aspect.
Pârâtul solicită audierea numiților M. A., R. M., A. R., Ș.. Arată că martorii pot declara că atunci când au realizat servicii la L. land nu au luat nici un ban. Cu privire la constrângere arată că doar numita M. A. cunoaște aceste aspecte.
Reprezentanta reclamantului se opune audierii martorei M. A. întrucât aceasta este concubina pârâtului, este reprezentanta societății Eventus fiind o persoană interesată în cauză.
Instanța apreciază că aspectele de nepredare a banilor nu sunt utile soluționării cauzei astfel că respinge cererea de probațiune formulată de pârât, iar cu privire la martorul M. A. aceasta fiind o persoană interesată în cauză astfel că va respinge cererea de probațiune formulată.
Instanța pune în vedere pârâtului să indice alți martori cu privire la contrângerea invocată.
Pârâtul arată că nu poate propune alți martori.
Nemaifiind alte cereri ori probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul solicită respingerea acțiunii.
INSTANȚA
Constată că pe rolul acestei instanțe s-a înregistrat la data de 22.11.2012 acțiunea civilă formulată de reclamantul U. Leonaș în contradictoriu cu pârâtul B. G. prin care s-a solicitat obligarea pârâului la plata sumei de 750 euro cu titlu de împrumut, precum și cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că la data de 27.02.2012 a dat cu împrumut pârâtului suma de 1000 euro pentru o lună de zile, astfel că termenul de restituire a banilor era data de 28.03.2012.
Reclamantul a arătat că a acordat împrumutul la insistențele pârâtului, acesta invocând anumite nevoi de natură financiară pe care trebuia să le rezolve. După circa 3 luni pârâtul a restituit reclamantului suma de 250 euro, motivând din nou greutățile pe care le are.
Reclamantul a contactat de mai multe ori pe pârât care deși promitea că îi va restitui întreaga sumă în cel mai scurt timp nu și-a îndeplinit obligația și toate încercările reclamantului au rămas fără rezultat.
Întrucât pârâtul avea la firma reclamantului mai multe aparate radio pe care dorea să le ridice, reclamantul a încheiat cu pârâtul la data de 13.07.2012 la sediul cabinetului de avocat G. M. un proces verbal prin care a fost de acord să îi predea chiar la acea dată aparatele radio, pârâtul ridicându-le și precizând că nu mai are nici o altă pretenție materială după preluarea acestor bunuri.
Prin același proces verbal pârâtul s-a obligat ca suma de 750 euro să o restituie până la data de 27.08.2012.
În drept a invocat prevederile art. 2158 și urm. Cod Civil, art. 2164 Cod Civil, art. 112 Cod de Procedura Civilă.
În probațiune a depus înscrisuri.
Pârâtul legal citat, s-a prezentat în instanță și la termenul din data de 6 februarie 2013 a arătat că în contul banilor a prestat servicii de filmat, sonorizare, foto și decor reclamantului în baza unei înțelegeri din luna februarie 2012.Pîrîtul a învederat instanței suma totală împrumutată a fost de 1000 euro adică 4400 lei din care 250 euro a restituit euro iar în contul restului de sumă, pînă la 3375 lei, a prestat servicii de filmat, sonorizare, foto și decor reclamantului. Pîrîtul a învederat instanței că în aceste condiții mai are față de reclamant doar o datorie de 1025 lei și nicidecum de 750 euro cum pretinde reclamantul. Relativ la înscrisul de la fila 4 dosar a învederat instanței că l-a semnat sub constrîngere, întrucît dacă nu ar fi semnat înscrisul, reclamantul nu i-ar fi restituit aparatura de care se folosește el în mod obișnuit pentru filmat, sonorizare, foto și decor
Din probele administrate în cauză instanța reține în fapt că la data de 13.07.2012 reclamantul i-a restituit pîrîtului două boxe, un amplificator, un aparat de fum, două microfoane, un aparat bule, un mixer și cabluri, obiecte ce rămăseseră în posesia reclamantului cu titlul de gaj.
Odată cu predarea bunurilor s-a redactat un înscris sub semnătură privată care a fost semnat de ambele părți în prezența avocatului G. M. S..
În acest înscris este menționat că pîrîtul are de restituit reclamantului, cu scadență la 27.08.2012, suma de 750 euro.
La momentul semnării înscrisului, pîrîtul nu a ridicat în prezența avocatului G. M. S. nici un fel de obiecții cu privire la existența obligației de restituire a celor 750 euro.
Raportînd starea de fapt decelată la dispozițiile legale instanța constată că acțiunea este întemeiată.
Pîrîtul recunoaște că a semnat înscrisul sub semnătură privată de la fila 4 dosar .
Analizînd conținutul lui prin prisma dispozițiilor art. 1266 C.civ. instanța constată că înscrisul vădește că voința concordantă a semnatarilor ( părțile din cauză) de la acel moment a fost aceea ca pîrîtul „să restituie” ( adică să înapoieze, să dea înapoi ) suma de 750 euro către reclamant.
Cum restituirea unei sume de bani este esența unui contract de împrumut de consumație („contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumită perioadă de timp aceeași sumă de bani sau cantitate de bunuri de aceeași natură și calitate” –art. 2158 C.civ.),
Cum susținerile pîrîtului cu privire la un alt gen de raport juridic legat de părțile cauzei sînt lipsite de orice suport probator [ la o cercetare atentă fiind chiar lipsite de veridicitate: (1) deși are un raport de muncă stabil, deși realizează „ciubucuri” în afara programului de lucru, doar cu reclamantul a înțeles pîrîtul să procedeze în această modalitate respectiv să ia 1000 euro de la acesta și în locul lor să presteze servicii de filmat, sonorizare, foto și decor; (2) a vrut „să scape” de reclamant și din acest motiv i-a restituit 250 euro, nu întreaga sumă pe care mai pretinde că o datorează, respectiv încă 1025 lei (3) pîrîtul pretinde că înscrisul sub semnătură privată de la fila 4 dosar l-a semnat sub constrîngere însă acest lucru nu este credibil de vreme ce el avea oportunitatea să profite de prezența avocatului G. M. S. și să ridice obiecții cu privire la menționarea în înscris a existenței obligației de restituire a celor 750 euro, generînd astfel teren favorabil unor discuții lămuritoare, în prezența unei persoane calificată juridic să ajute părțile la soluționarea problemei lor ],
Instanța va reține că în cauză există temei pentru a acorda considerație pretenției reclamantului de obligare a pîrîtului la restituirea sumei ce i-a fost împrumutată .
Așa fiind în temeiul art. 2158, art. 2161 și art. 2164 C.civ. ( pentru că în speță este vorba de un contract încheiat în anul 2012 ori potrivit art.6 alin 2 și 3 .civ realuate în art. 3 și 4 din Legea 71/2011 cît și din art. 102 alin 1 din Legea 71/2011 contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data cînd a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa) instanța va admite acțiunea și va obliga pîrîtul să plătească reclamantului echivalentul în lei la data plății a sumei de 750 euro.
În temeiul art. 274 C.p.civ. instanța va obliga pîrîtul să plătească reclamantului și suma de 882,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantul U. Leonaș domiciliat în A. . nr. 57 jud. A. în contradictoriu cu pîrîtul B. G. domiciliat în A. .. 22 A jud. A..
Obligă pîrîtul să plătească reclamantului echivalentul în lei la data plății a sumei de 750 euro.
Obligă pîrîtul să plătească reclamantului și suma de 882,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 06.02.2013.
Președinte Grefier
D. L. C. C. N.
Red./tehn/DLC/CN/ 09.03.2013
4 ex./2 . . - A. . nr. 57 jud. A.
- B. G. - A. .. 22 A jud. A.
| ← Grăniţuire. Sentința nr. 7447/2013. Judecătoria ARAD | Obligaţie de a face. Încheierea nr. 2907/2013. Judecătoria ARAD → |
|---|
