Suspendare provizorie. Încheierea nr. 5551/2013. Judecătoria ARAD

Încheierea nr. 5551/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 14000/55/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A. Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

ÎNCHEIEREA NR. 5551

Ședința publică din 20 septembrie 2013

Președinte: H. B.

Grefier: A. Craițar

S-a luat în examinare cererea formulată de contestatorul M. A., reprezentat prin primar, în contradictoriu cu intimatul C. M., pentru suspendarea provizorie a executării silite ce face obiectul dosarului execuțional nr. 51/2013 al B. B..

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedură fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei, după care, în baza art. 131 rap. la art. 650, 713 și 718 Cod de procedură civilă, instanța se declară competentă să judece prezenta cauză.

Față de înscrisurile depuse, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

INSTANȚA

Constată că la data de 18.09.2013 pe rolul acestei instanțe s-a înregistrat, sub numărul de dosar_, cererea formulată de către contestatorul M. A., reprezentat prin primar, în contradictoriu cu intimatul C. M., pentru suspendarea provizorie a executării silite ce face obiectul dosarului execuțional nr. 51/2013 al B. B. C., până la soluționarea cererii de suspendare din dosarul de fond.

În motivarea cererii, contestatorul a arătat că a formulat contestație la executare împotriva adresei de înființare a popririi emise la data de 02.09.2013 în dosar execuțional nr. 51/2013 de B. B. C. și a actelor subsecvente, contestație înregistrată pe rolul Judecătoriei A. la data de 13.09.2013, cu nr._/55/2013, în care a solicitat și suspendarea executării silite, în temeiul art. 718 al. 1 Cod de procedură civilă.

Referitor la cauțiune, contestatorul arată că atâta timp cât executarea privește plata unei sume de bani cu titlu de despăgubiri sunt incidente prevederile art. 7 și art. 8 din O.G. nr. 22/2002, potrivit cărora: Cererile, indiferent de natura lor, formulate de instituțiile și autoritățile publice în cadrul procedurii de executare silită a creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora sunt scutite de plata taxelor de timbru, timbru judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune, iar dispozițiile prezentei ordonanțe se aplică în mod corespunzător și executării obligațiilor de plată stabilite, prin titluri executorii, în sarcina autorităților administrative autonome, situație în care consideră că cererea este scutită de plata cauțiunii.

Contestatorul mai arată că a depus și consemnat cu ocazia contestației la executare formulată în dosarul nr._ având ca intimat același creditor, suma de 8.137 lei cu titlu de cauțiune, care nu a fost ridicată.

Consideră contestatorul că cererea de suspendare provizorie formulată este întemeiată și din punct de vedere al urgenței, latură ce caracterizează cererea sa prin faptul că măsura luată de creditor prin executorul judecătoresc blochează activitatea curentă de interes public pe care o desfășoară M. A., creând un dezechilibru în respectarea obligațiilor care îi revin municipalității, atât în domeniul investițiilor în derulare cât și în activitatea de finanțare, respectiv administrare a diverselor activități și servicii publice, pornind de la activitatea de întreținere a patrimoniului public și privat și până la perturbarea activităților școlare sau de gospodărire a orașului.

Creanța de 354.240 lei dispusă cu titlu de despăgubiri de către instanța de apel prin hotărârea pronunțată în dosarul civil nr._/55/201, în sarcina Municipiului A. nu este stabilită în mod irevocabil, cât timp decizia civilă nr. 6/23.01.2003 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul de mai sus, este pronunțată în apel, fiind în prezent recurată de M. A. și aflată în recurs pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție sub numărul_/55/2011 cu termen pentru data de 09.10.2013.

Arată că în situația în care s-ar continua actele de executare, iar ulterior instanța de recurs în urma soluționării recursului ar schimba decizia dată în apel în dosarul civil nr._/55/2011 și ar respinge pretențiile creditorului C. M., M. A. ar suferi un prejudiciu cât timp întoarcerea executării îndreptate unei persoane fizice pentru suma executată din conturile municipalității respectiv de 354.240 lei, ar fi greu de reparat.

Măsura suspendării provizorii este pe deplin fondată în condițiile în care odată cu adresa de înființare a popririi comunicată în data de 06.09.2013, Trezoreria A., având în vedere adresa de înființare comunicată acesteia la 06.09.2013, a indisponibilizat și consemnat suma solicitată de creditor din conturile Municipiului A., ce determină un dezechilibru financiar.

Urgența solicitării rezidă și din faptul că suma indisponibilizată va putea fi eliberată la cererea executorului după 15 zile, fapt ce ar avea loc în baza unor acte de executare emise cu încălcarea prevederilor O.G. 22/2002, respectiv cu încălcarea termenului de 6 luni prevăzut de art. 2 din ordonanța menționată.

În acest sens, arată că adresa de înființare a popririi a fost emisă de B. C. B. pornind nelegal de la o notificarea înregistrată la Primăria A. la data de 01.03.2013, notificare care nu se încadrează în cerințele OG 22/2002 pentru a fi considerată reper în vederea curgerii celor 6 luni necesare trecerii la executarea instituțiilor publice pentru creanțele stabilite prin titluri executorii, aspect care de altfel a fost stabilit de către Judecătoria A. prin sentința civilă nr. nr. 3555/08.05.2013 pronunțată în dosarul civil nr._ . Ori, actul de executare, respectiv adresa de înființare a popririi și actele subsecvente emise de B. B. C., sunt nelegale cât timp sunt emise cu încălcarea termenului imperativ (6 luni) prevăzut de art. 2 din O.G. nr. 22/2002, fapt ce rezultă cu evidență atâta timp cât executarea a fost încuviințată prin încheierea nr. 1604 pronunțată de Judecătoria A. în data de 21.03.2013 în dosarul cu nr._, iar prima somație emisă în dosarul execuțional nr. 51/2013 a B. C. B. a fost înregistrată la Primăria Municipiului A. la data de 29.03.2013.

Față de considerentele expuse, consideră că urgența suspendării provizorii a executării silite este pe deplin justificată în condițiile în care că prin ducerea la îndeplinire forțată a titlului executoriu se prejudiciază interesele municipalității, iar pe de altă adresa de înființare a popririi și actele subsecvente emise de B. B. C. sunt nelegale prin încălcarea procedurii și termenelor imperative ale O.G. nr. 22/2002, în condițiile în care titlul în baza căruia creditorul procedează la executarea silită a Municipiului A. nu a primit o statuare irevocabilă.

În concluzie, față de cele menționate, contestatorul solicită suspendarea provizorie a executării cu privire la executarea forțată respectiv a măsurii de înființare a popririi și a popririi conturilor Municipiului A., respectiv a sumelor existente precum și cele provenite din încasările viitoare atât în lei cât și în valută în conturile deschise la Trezoreria A. de către debitorul M. A., până la soluționarea cererii de suspendare de către instanță, în conformitate cu prevederile art. 718 al. 1 Codul procedură civilă.

În drept se invocă prev. art. 718 și urm. Cod proc. civ. și O.G. 22/2002.

Analizând actele dosarului, instanța constată că dosarul execuțional cu privire la care contestatorul M. A. a formulat prezenta cerere de suspendare provizorie, nr. 51/2013 al B. B. C., are ca obiect executarea silită solicitată de creditorul intimat C. M. împotriva debitorului contestator, pentru o creanță în cuantum de 354.240 lei, în temeiul titlului executoriu constituit din decizia civilă nr. 6/23.01.2013, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr._/55/2011, definitivă și executorie, însă nu și irevocabilă, fiind recurată, cu termen de judecată la ÎCCJ la data de 09.10.2013.

Împotriva executării silite, contestatorul a formulat o contestație la executare, înregistrată pe rolul Judecătoriei A. sub nr._/55/2013, în care a solicitat și suspendarea executării silite în temeiul art. 718 al. 1 Cod de procedură civilă.

Cererea de suspendare provizorie a executării silite este reglementată de prevederile art. 718 al. 7 din noul Cod de procedură civilă, conform cărora:

În cazuri urgente și dacă s-a plătit cauțiunea prevăzută la alin. (2), instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea depusă potrivit prezentului alineat este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.

În speță, contestatorul este scutit de plata cauțiunii în temeiul art. 7 și 8 din OG nr. 22/2002.

Rezultă din textul de lege susmenționat condițiile în care se poate dispune suspendarea provizorie a executării silite. Acestea sunt, pe lângă plata cauțiunii și formularea unei contestații la executare în care să se fi solicitat suspendarea executării, condiții îndeplinite în speță, existența unei urgențe deosebite, precum și o aparență de temeinicie a motivelor invocate .

În motivarea urgenței cererii, contestatorul a invocat împrejurarea că executarea silită a creanței este de natură a afecta grav activitatea curentă de interes public desfășurată de contestator, iar în condițiile în care titlul executoriu nu este irevocabil, decizia fiind recurată, întoarcerea executării ar fi greu de realizat.

Cu privire la fondul executării, contestatorul a invocat nerespectarea prevederilor OG nr. 22/2002, în sensul că a fost încălcat termenul de 6 luni prevăzut de art. 2, termen ce nu ar porni de la data de 01.03.2013, când contestatorul a primit o notificare emisă de B. B. C., ci de la data de 29.03.2013, când contestatorul a primit o somație execuțională în dosarul execuțional nr. 51/2013.

Verificând aceste susțineri, instanța constată că, în primul rând, că cerința urgenței în suspendarea provizorie a executării silite trebuie avută în vedere în întreg contextul executării silite, respectiv trebuie avută în vedere eventuala surprindere a debitorului cu privire la existența obligației de plată.

În acest sens, instanța observă că decizia ce constituie titlu executoriu a fost pronunțată la data de 23.01.2013, iar contestatorul a fost notificat să achite creanța atât la data de 01.03.2013, prin notificarea emisă de B. B. C., cât și la data de 29.03.2013, prin somația execuțională emisă de același executor. Prin urmare, nu se poate aprecia că la data 06.09.2013 debitorul contestator a fost surprins de solicitarea creditorului de punere în executare a titlului executoriu.

Faptul că decizia nr. 6/23.01.2013 a Curții de apel Timișoara nu este irevocabilă, fiind recurată de către contestator, nu este un motiv de suspendare a executării silite. Pe de o parte, decizia este executorie, conform art. 376 rap. la art. 377 alin. 1 pct. 3 din codul de procedură civilă (1865), aplicabil în soluționarea dosarului nr._/55/2011, recursul nefiind suspensiv de executare, conform art. 300 al. 1 din același cod. Pe de altă parte, pentru a lipsi decizia de puterea executorie, contestatorul avea/are posibilitatea de a uza de prevederile art. 300 al. 2 din cod, solicitând instanței de recurs suspendarea executării hotărârii recurate. În consecință, decizia fiind executorie, simplul fapt al exercitării recursului nu poate constitui un motiv de suspendare provizorie a executării silite, eventualele dificultăți ce ar putea apare în activitatea curentă a contestatorului debitor neproducând un prejudiciu de neînlăturat, care să exceadă calității de debitor derivată din titlul executor

Nici susținerea contestatorului că întoarcerea executării ar fi greu de realizat în cazul în care recursul ar fi admis, iar titlul executoriu desființat, nu constituie în sine un motiv de suspendare a executării silite, în condițiile în care, în cazurile în care, într-adevăr, întoarcerea executării este dificilă, legiuitorul a prevăzut caracterul suspensiv de executare al recursului (art. 300 al.1 Cod proc. civ. - 1865).

În fine, cu privire la aparența de temeinicie a motivelor invocate pe fondul contestației, respectiv nerespectarea dispozițiilor OG nr. 22/2002, instanța constată că, aparent, creditorul a respectat prevederile art. 2 din această ordonanță, respectiv a acordat un termen de 6 luni pentru efectuarea plății până la demararea executării silite. Astfel, la data de 01.03.2013, debitorului i s-a pus în vedere, printr-o notificare emisă de executorul judecătoresc, să achite creanța. Faptul că prin sentința civilă nr. 3555/08.05.2013, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, s-a reținut că înscrisul comunicat contestatorului la data de 01.03.2013 nu este un act de executare, nefiind o somație în sensul art. 667 din noul Cod de procedură civilă, nu are semnificația dorită de contestator, potrivit căreia notificarea nu poate constitui reperul pentru începutul termenului de 6 luni, deoarece art. 2 din OG nr. 22/2002 reclamă doar existența unei somații comunicate prin intermediul executorului judecătoresc și doar în cazul nerespectării termenului de 6 luni creditorul poate demara executarea silită conform Codului de procedură civilă (art. 3 din OG 22/2002), de unde ar rezulta că nu este necesar ca somația inițială să fie făcută în temeiul Codului de procedură civilă.

Față de cele de mai sus, instanța apreciază ca nefondată cererea de suspendare provizorie formulată de contestator, astfel că, în temeiul art. 718 al. 7 din noul Cod de procedură civilă, aceasta va fi respinsă.

Nepunându-se problema cheltuielilor de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea de suspendare provizorie a executării silite formulată de către contestatorul M. A., reprezentat prin primar, cu sediul în A., ., jud. A., în contradictoriu cu intimatul C. M., cu domiciliul în București, C-lea Crângași, nr. 22, ., . ales în A., ., ., în dosarul execuțional nr. 51/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc B. C..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 20.09.2013.

Președinte Grefier

H. B. A. Craițar

Red./Tehnored/HB/AC

4ex/2com/23.09.2013

Se .> contestatorul - M. A. - A., ., jud. A.,

intimatul - C. M. – A., ., ..

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Suspendare provizorie. Încheierea nr. 5551/2013. Judecătoria ARAD