Grăniţuire. Sentința nr. 3499/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3499/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 19-06-2015 în dosarul nr. 17126/55/2013
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal 3208
JUDECĂTORIA A.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3499/2015
Ședința publică din 19 iunie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: C. L. D.
Grefier: B.-F. S.
S-a luat în examinare acțiunea civilă exercitată de societatea reclamanții D. C. și D. M. în contradictoriu cu pârâta S. E. având ca obiect grănițuire.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 12 iunie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, pentru motivele arătate, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 19 iunie 2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12 noiembrie 2013, reclamanții D. C. și D. M. în contradictoriu cu pârâta S. E. au solicitat instanței obligarea ca prin sentința ce o va pronunța să dispună stabilirea liniei despărțitoare dintre imobilele situate în A., ., înscris în C.F nr._ A., nr. C.F vechi_ A., nr. cad_, nr. top 3979/a.1.a.2.a.1.b.5.45/1 A., titulari ai dreptului de proprietate D. C. și D. E., respectiv A., ., jud. A., înscris în C.F nr._ A., nr. C.F vechi_, cu nr. top 3979/a.1.a.2.a.1.b.5.45/2, titular al dreptului de proprietate S. E.. De asemenea, reclamanții solicită să se constate că, gardul despărțitor dintre cele două imobile construit de pârâtă, este amplasat pe terenul deținut aceștia cu titlu de drept de proprietate și obligarea pârâtei la ridicarea gardului despărțitor amplasat pe terenul deținut de reclamanți, iar în cazul în care pârâtul refuză ridicarea gardului, solicită autorizarea la ridicarea gardului pe cheltuiala pârâților. Cu cheltuieli de judecată.
În fapt, s-a arătat că reclamanții sunt titularii dreptului de proprietate asupra imobilului situat în A., . înscris în C.F. nr._ A., nr. C.F vechi_ A., nr. cad._, nr. top 3979/a.1.a.2.a.1.b.5.45/1 A., compus din casă și teren în suprafață de 559 mp, iar pârâta este titulară a dreptului de proprietate asupra imobilului învecinat, situat în A., ./D, jud. A., înscris în C.F nr._, C.F vechi_ nr. top 3979/a.1.a.2.a.1.b.5 45/2, compus din teren intravilan în suprafață de 441 mp.
Pârâta a construit gardul pe terenul care face parte din imobilul pe care îl dețin reclamanții, încălcând linia despărțitoare dintre cele două imobile. Reclamanții arată că i-au solicitat pârâtei să ridice gardul greșit amplasat, însă aceasta nu dat curs solicitării, susținând, după cum arată reclamanții, în mod neîntemeiat că gardul este amplasat pe linia despărțitoare.
Conform schiței de parcelare, imobilul situat la nr. administrativ 13/D, are o suprafață de 416 mp și nu 441, cum în mod eronat este înscrisă în C.F. nr._ A..
Reclamanții precizează că au încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, însă, văzând că această cale este imposibilă, s-au văzut nevoiți să promoveze prezenta acțiune.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 560, 561, 1349, 1357 și urm Cod civil, art. 35 Cod procedură civilă.
În probațiune, au fost depuse copii xerox extrase C.F., schița parcelare, plan de situație întocmit de S.C Terra Internațional S.R.L., cărțile de identitate ale reclamanților, dovada achitării taxelor judiciare de timbru și împuternicire avocațială.
De asemenea, s-a solicitat încuviințarea unei expertize topografice, având ca obiective stabilirea liniei de hotar dintre cele două imobile învecinate și constatarea amplasamentului gradului despărțitor construit de pârâtă pe terenul deținut de reclamanți.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta S. E. a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată și nelegală.
Pârâta a invocat pe cale de excepție inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată arătând că în prezenta cauză nu au fost respectate dispozițiile art. 2 din Legea 196/2006, motiv pentru care apreciază că instanța de judecată trebuie să respingă cererea de chemare în judecată ca fiind inadmisibilă. În acest sens, s-a arătat că, instanța de judecată să țină seama că reclamanții nu înțeles în mod real să inițieze procedura informării, în ceea ce privește avantajele medierii atât timp cât a înțeles să trimită pârâtei o invitație la mediere, la o adresă la care aceasta nu a locuit niciodată. Astfel, în situația în care reclamanții nu au înțeles să îi trimită pârâtei invitația la mediere la adresa la care locuiește, aceasta apreciază că în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 2 din Legea 192/2006 și se impune astfel admiterea excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată.
Pe fondul cauzei pârâta arată că, imobilul situat în A., ., înscris în C.F. nr._ A., până în anul 2001 a aparținut mamei acesteia, A. M. și a făcut parte din ./a.1.a.2.a.1.b.5.b.45, în suprafață totală de 1000 mp. În anul 2001, potrivit actului de dezmembrare autentificat sub nr. 1201/_ la BNP Medre I., s-a dezmembrat acest imobil în două parcele, libere de sarcini, astfel: . nou 3979/ a.1.a.2.a.1.b.5.b.45/1, compusă din casă de locuit și construcții anexe împreună cu terenul aferent în suprafață de 559 mp și .. nou 3979/ a.1.a.2.a.1.b.5.b.45/2 compusă din teren intravilan, fără construcții, în suprafață de 441 mp.
În urma acestei dezmembrări, mama pârâtei, prin contractul de donație autentificat sub nr. 1202/19.07.2001 i-a donat pârâtei .. 3979 a.1.a.2.a.1.b.5.b.45/2, compusă din teren intravilan, fără construcții, în suprafață de 441 mp, iar . 559 cu casă de locuit a vândut-o potrivit contractului de vânzare-cumpărare numitei A. C., parcelă care ulterior, prin vânzări succesive a ajuns în proprietatea reclamanților.
În urma donației primite, pârâta a apelat la un expert topografic, pentru delimitarea exactă a celor două parcele. Astfel, în urma măsurătorilor care au fost efectuate de către expertul Kelly Ladislau, în anul 2001, pârâta a amplasat gardul despărțitor dintre cele două imobile respectând dreptul de proprietate al proprietarilor de la acel moment, respectiv suprafața de 559 mp.
Pârâta arată că, afirmațiile reclamanților potrivit cărora imobilul deținut de către aceasta are o suprafață de 416 mp și nu de 441 mp, cum în mod eronat este înscrisă în C.F nr._ A., sunt afirmații fără a avea un fundament real. De asemenea, se mai arată că, în urma măsurătorilor care s-au efectuat, s-a constatat că .-au desprins cele două imobile, a avut o suprafață de 975 mp și nu de 1000 mp. Aceasta mai arat că reclamanții, doar în cursul acestui an și-au modificat linia de hotar, de două ori, prin mutarea gardului înspre proprietatea vecinului care locuiește pe Turdei 11 și prin ocuparea unei porțiuni din suprafața stradală.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 585 și urm. din vechiul cod civil și art. 1349 Cod civil.
În probațiune, s-a anexat actul de dezmembrare autentificat sub nr. 1201/19.07.2001 de BNP Medre I.; Contractul de donație autentificat sub nr. 1202/19.07.2011 de BNP Medre I.; C.F nr._, C.F. nr._ A., dispoziția nr. 15/_ . De asemenea, se solicită efectuarea unei expertize topografice.
Prin notele de ședință depuse la data de 23.09.2014, pârâta solicită reclamantului să își precizeze acțiunea, în sensul că: ori solicită o grănițuire simplă în care să se constate care este aliniamentul fizic pe care trebuie construit gardul în raport de reperele fixe existente ori este o acțiune în hotărnicie, cu modificarea suprafețelor celor două loturi și a titlurilor de proprietate, adică în stabilirea unei linii de hotar a celor două terenuri. Aceasta mai menționează că, printr-o acțiune în grănițuire nu se poate modifica un titlu de proprietate, ci se poate doar determina un aliniament, se poate concretiza tehnic schița de dezmembrare.
În cazul în care reclamantul își precizează acțiunea și dorește modificarea suprafeței celor două loturi din acest act, pentru legalitate în cauză, pârâta solicită chemarea în cauză a vecinilor celor două loturi, respectiv a vecinilor din dreapta, Statul Român ca proprietar pentru C.F_, nr. top. 8026/315 prin Consiliul Municipal A., a concesionarului D. G. și a vecinilor din stânga, B. V., Slavin M., A. G. A., pentru C.F._.
Prin notele scrise depuse la data de 31 martie 2015, ca urmare a concluziilor raportului de expertiză depus, pârâta solicită respingerea cererii de grănițuire a reclamanților, întrucât așa cum rezultă din raportul de expertiză, se invocă lipsa a 89 de mp din suprafața imobilelor care urmează a fi grănițuite.
Pârâta arată că, în mod nelegal experții au dorit să eludeze aceste aspecte ale încadrării juridice și, fără a fi introduse în cauză părțile noi, au afirmat situații de fapt despre imobilele învecinate și despre necesitatea asigurării suprafeței imobilului reclamanților. De asemenea, pârâta arată că experții, în mod greșit ignoră gardurile existente și pentru a căror mutare anterioară, nu există nicio justificare de fapt, cu atât mai mult cu cât acestea au fost făcute de cei care au parcelat terenul ca proprietari unici. Ar însemna să se pună în discuție legalitatea și realitatea parcelării inițiale efectuată de către proprietarul unic A., în anul 2001. Faptul că toți proprietarii anteriori ai terenului reclamantului nu au contestat granițele, pune reclamanții în situația încălcării principiului conform cărora „nimeni nu poate transmite mai mult decât are.
Pârâta mai arată că, experții ar fi trebuit sau ar putea să efectueze cercetarea sigură prin găsirea fundației clădirii demolate, grănițuirea fiind tocmai o procedură de identificare a reperelor fixe materiale și nu o cercetare și corectare de hărți și schițe efectuate, nereale, editate de diferiți experți ai unei părți.
Prin notele de ședință din data de 05.06.2015, pârâta solicită admiterea acțiunii în grănițuire și constatarea faptului că granița actuală construită din gardul de lemn și de plasă, existentă între cele două proprietăți, este corect așezată. Granița constituită pe aliniamentul 2 – 3 din schița anexă la raportul de expertiză este cea corectă, nefiind necesară o mutare a gardului existent din anul 2001 de la momentul parcelării imobilului de către proprietarul A..
Pârâta dorește să se constate conform probelor de la dosar că reclamantul a modificat hotarul dinspre nr. 11, prin construirea unui gard nou, care nu mai este pe aliniamentul garajului existent. De asemenea, reclamantul a demolat și hotarul existent între cele două loturi anterior parcelării, respectiv casa veche construită, de asemenea, pe miezuină.
Faptul că, alături de acțiunea în grănițuire s-ar putea pretinde o acțiune în revendicare, este condiționat de o modificare prealabilă a dovezilor de hotar, ori în speță nu se afirmă și nu se dovedește că pârâta ar fi modificat hotarul din anul 2001.
În cazul în care se consideră că acțiunea reclamanților are și un capăt de cerere posesorie, pârâta solicită să se constate tardivitatea acestui capăt, acțiunile posesorii având un termen de prescripție de un an. Se mai arată de către pârâtă că, experții, în mod nejustificat doresc „să asigure suprafața de 559 mp reclamanților „ ignorând aspectele juridice ale cauzei.
Potrivit art. 584 Cod civil, cheltuielile grănițuirii se suportă pe jumătate.
Prin notele de ședință din data de 12.06.2015 pârâta solicită instanței să compare datele și măsurătorile experților din raportul de expertiză tehnico judiciară și datele acelorași experți depuse la OCPI A..
În raportul de expertiză înaintat Judecătoriei A. se confirmă pe terenul reclamantului, Turdei nr. 13, o suprafață măsurată de 539 mp, iar în procesele verbale de la O.C.P.I, aceiași experți confirmă și semnează măsurătoarea pentru 559 mp.
În raportul de expertiză înaintat Judecătoriei A. se confirmă pe terenul pârâtei, Turdei nr. 13D, o suprafață măsurată de 432 mp și frontul stradal 10, 72 mp, iar în procesele verbale de la O.C.P.I, aceiași experți confirmă și semnează măsurătoarea pentru 412 mp și un front stradal de 10, 22. Astfel, experții prezintă și semnează la O.C.P.I A., cu totul alte hărți și măsurători, decât în raportul de expertiză a judecătoriei A.. Pârâta învederează instanței că indiferent dacă sunt luate măsurătorile total diferite de la O.C.P.I sau din raportul de expertiză a Judecătoriei A., nu este justificată această propunere de mutare a gardului, astfel chiar experții se contrazic prin concluziile raportului de expertiză.
Prin concluziile scrise depuse la data de 12.06.2015 pârâta solicită constatarea faptului că, granița actuală constituită din gardul de lemn și de plasă existentă între cele două proprietăți este corect așezată. Urmare a audienței pârâtei la directorul O.C.P.I A. s-a adeverit modificarea nelegală a schiței de cadastru prin propunerile la raport, care nu sunt cele din documentele avizate de către O.C.P.I.
Comparând dimensiunile de front și suprafață ale parcelei reclamantei din schița anexa aviz OCPI, se poate observa că sunt diferite de cele propuse în raportul de expertiză, ori măsurătorile și propunerile expertului trebuie să fie identice cu cele din schița de cadastru, singura schiță cu valoare probatorie de proprietate conform Legii 7/1996. Astfel, pe schița de cadastru figurează front la . m, iar pe schița expertizei figurează 14 m; pe schița de cadastru a pârâtei figurează 10, 76 m, iar pe schița propusă de expert doar 10, 22 m.
Acțiunea reclamanților recunoaște gardul vechi existent anterior, gard figurat și de expert pe poziția 2 – 3 și pe schițele și actele de parcelare aflate la dosar, pe autorizațiile de construire ale reclamantului, pe fotografiile depuse la dosar, pe schițele din expertiza care identifică vechiul hotar, pe recunoașterea experților că mutarea gardului de hotar diminuează suprafețele existente și măsurate la momentul parcelării. Din acestea rezultă că gardul este hotarul stabilit la momentul parcelării, în anul 2001, de către unicul proprietar A., care a efectuat parcelarea. Această voință nu poate fi modificată ulterior de noii proprietari ai imobilelor rezultate din parcelare.
Pârâta solicită să se constate că, reclamații au modificat hotarul dinspre numărul 11, prin construirea unui gard nou, care nu mai este pe aliniamentul garajului existent, construit pe miezuină. De asemenea, antecesorul reclamanților a demolat și reperul existent între cele două loturi, anterior parcelării, respectiv casa veche construită tot pe miezuină. Faptul că, alături de acțiunea în gărnițuire s-ar putea pretinde o acțiune în revendicare, este condiționat de o modificare prealabilă a dovezilor de hotar, ori în speță nu se afirmă și nu se dovedește că pârâta ar fi modificat hotarul din anul 2001.
Aceasta mai menționează că raportul de expertiză este doar o probă tehnică, nu absolută, prin concluziile sale și aceasta nu se poate impune judecătorului și părților.
Prin concluziile scrise depuse la data de 19.06.2015 pârâta arată că, în urma audienței la inginerul șef D. P., care a pus viza pe procesele-verbale de recepție, a fost sfătuită să facă să facă contestație asupra proceselor-verbale de cadastru, întrucât experții răspund doar în fața doamnei judecător.
Pârâta arată că, expertul i-a măsurat o suprafață mai mică cu 6, 57 /100 față de suprafața înscrisă în cartea funciară nr._, A., iar experții nu i-au identificat imobilul din acte, respectiv cei 441 mp, chiar dacă se suprapune cu alte proprietăți, imobilul trebuie identificat, fiind obiectivul nr. 1 al expertizei. Aceasta mai arată că expertul răspunde pentru corectitudinea documentației și a concordanței cu realitatea, ori nu există concordanță între realitatea de pe teren și măsurătorile OCPI A., cu suprafața de 412 mp, raportul Judecătoriei cu 432 mp și actele doveditoare ale dreptului de proprietate, respectiv 441 mp.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanții sunt titularii dreptului de proprietate asupra imobilului situat în A., . înscris în C.F. nr._ A., nr. C.F vechi_ A., nr. cad._, nr. top 3979/a.1.a.2.a.1.b.5.45/1 A., compus din casă și teren în suprafață de 559 mp, iar pârâta este titulară a dreptului de proprietate asupra imobilului învecinat, situat în A., ./D, jud. A., înscris în C.F nr._, C.F vechi_ nr. top 3979/a.1.a.2.a.1.b.5 45/2, compus din teren intravilan în suprafață de 441 mp.
Reclamanții invocă faptul că pârâta a construit un gard pe terenul care face parte din imobilul proprietatea acestora, încălcând linia despărțitoare dintre cele două imobile.
Pârâta, la rândul său, susține că granița actuală constituită din gardul de lemn și de plasă, existentă între cele două proprietăți, este corect așezată, nefiind necesară o mutare a gardului existent din anul 2001 de la momentul parcelării imobilului de către fostul proprietar.
Concluziile primului raport de expertiză efectuat în cauză sunt în sensul că, gardul construit de pârâtă se află pe terenul reclamanților, pârâta ocupând din terenul reclamanților o suprafață de 22 mp.
În cel de-al doilea raport de expertiză s-a concluzionat faptul că, imobilului reclamanților îi corespunde conform evidențelor de cadastru vechi numărul topografic 8026/332/1 cu suprafața de 559 mp, iar conform măsurătorilor are suprafața de 539 mp, iar imobilului proprietatea pârâtei îi corespunde conform evidențelor de cadastru vechi numărul topografic 8026/332/2, cu suprafața de 441 mp, iar conform măsurătorilor are suprafața de 432 mp .
Cei trei experți au propus linia de hotar dintre cele două imobile ținând seama de schița de dezmembrare de la încheierea de carte funciară nr._/2001 care a stat la baza formării celor două imobile, precum și de asigurarea suprafeței de 559 mp pentru imobilul proprietatea reclamantului, rezultată din dezmembrare și care a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare,
Linia de hotar a fost propusă astfel încât să asigure reclamanților pentru imobilul de la nr. 13 suprafața de 559 mp și un front stradal de 14,00 mp, iar pentru imobilul de la nr.adm.13/D, proprietatea pârâtei o suprafață de 412 mp și un front stradal de 10,22 mp.
S-a mai concluzionat faptul că, gardul existent care delimitează cele două imobile este construit asupra imobilului proprietatea reclamantului.
Dispoziții legale incidente:
Art. 560 din Noul Cod Civil, conform căruia, Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.
Art. 35 Cod procedură civilă, potrivit căruia, Cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.
Aprecierile în drept ale instanței:
La momentul cumpărării imobilului de către reclamanți, gardul existent, ce desparte cele două proprietăți era construit de către pârâtă, astfel că, la momentul promovării acțiunii era determinată, prin semne exterioare linia despărțitoare între fondurile vecine.
Practic, din formularea acțiunii rezultă că reclamanții contestă aceste semne exterioare existente, susținând că gardul este construit pe proprietatea acestora, iar experții au confirmat atât faptul că din măsurători rezultă o dfierență de suprafață a celor două imobile cât și faptul că gardul este construit pe terenul reclamanților.
Față de constatările experților și limitele investirii instanței cu o simplă acțiune de stabilire a liniei despărțitoare fără revendicare, instanța reține faptul că, reclamanții nu și-au precizat acțiunea deși ambele expertize evidențiază diferențe de suprafață ale imobilelor din litigiu ținând seama de evidențele de cadastru vechi și măsurătorile efectuate la fața locului.
În al doilea rând, deși ambele expertize au evidențiat faptul că gardul construit de pârâtă este situat pe terenul reclamanților, fiind ocupată chiar o suprafață de teren a acestora, reclamanții nu au solicitat revendicarea acestei suprafețe de teren, solicitând însă instanței doar stabilirea liniei despărțitoare dintre cele două imobile și constatarea faptului că gardul despărțitor realizat de pârâtă este amplasat pe terenul acestora cu obligarea ridicării lui.
Pe de altă parte, acțiunea în grănițuire este o acțiune în realizare deoarece, precum în speță, reclamanții urmăresc să-și realizeze dreptul de proprietate prin restituirea stăpânirii materiale pentru diferența de suprafață contestată ca fiind delimitarea fondurilor, acțiunea în grănițuire nefiind nicidecum o simplă acțiune în constatare.
Atât la termenul din data de 23.09.2014 cât și ulterior, reprezentantul reclamanților a subliniat că nu precizează acțiunea și nu dorește revendicarea deși a solicitat ridicarea, mutarea gardului conform raportului de expertiză, astfel că, în aprecierea instanței nu mai este vorba despre o simplă grănițuire ci de o strămutare de hotare deoarece se pretinde practic o suprafață din terenul pârâtei.
În conformitate cu dispozițiile art. 9 (2) Cod procedură civilă, obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților.
Instanța nu poate reține aprecierile reprezentantului reclamanților în sensul că: ,, că linia de hotar este stabilită, potrivit schiței de parcelare, iar dacă aceasta se mișcă în stânga sau în dreapta, se mișcă și dreptul de proprietate”.
În cauză, față de obiectul acțiunii cu care a fost investită instanța, se constată că, de fapt, între cele două imobile există stabilită linie despărțitoare, gardul construit de pârâtă, iar față de principiul disponibilității procesului civil, văzând că reclamanții nu au precizat acțiunea în sensul evidențiat în raportul de expertiză, instanța va respinge acțiunea civilă exercitată de reclamanții D. C. și D. M. în contradictoriu cu pârâta S. E..
Instanța mai reține și faptul că pârâta nu a formulat cerere reconvențională.
În baza art. 453 alineat 2 Cod procedură civilă, va obliga reclamanții în solidar să plătească pârâtei suma de 1500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând ½ din costul celei de-a doua expertize .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă exercitată de reclamanții D. C., având CNP_ și D. M. având CNP_, ambii cu domiciliul ales în A., ., ., ., în contradictoriu cu pârâta S. E., domiciliată în A., .. B19, ., jud. A., având ca obiect grănițuire, acțiune în constatare și obligația de a face.
Obligă reclamanții în solidar să plătească pârâtei suma de 1500 lei cheltuieli de judecată .
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședință publică azi, 19.06.2015.
Președinte, Grefier,
C. L. D. B.-F. S.
Red DLC/SBF /20.07.2015
5 ex./3 . comunică cu:
- reclamanții - D. C. și D. M., ambii cu domiciliul ales în A., ., ., .;
- pârâta S. E., domiciliată în A., .. B19, ., jud. A..
| ← Completare/lămurire dispozitiv. Sentința nr. 3443/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3036/2015. Judecătoria... → |
|---|
