Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 2851/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2851/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 14394/55/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
Secția civilă
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.2851
Ședința publică din 21.05.2015
Președinte N. P.
Grefier M. A.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâții V. O. I. și V. A. M. și acțiunea reconvențională formulată de pârâta V. A. M. în contradictoriu cu reclamanta . precum și acțiunea reconvențională formulată de pârâtul V. O. I. în contradictoriu cu reclamanta ., având ca obiect sistarea comunității de bunuri.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Acțiunea este legal timbrată cu 100 lei taxă judiciară de timbru, iar cererea reconvențională formulată de pârâta V. A. M. cu 2654 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care, constatând că părțile au pus concluzii pe fondul cauzei în ședința publică din 07.05.2015, acestea fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța trece la soluționarea cauzei.
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 20.08.2014 reclamanta . în contradictoriu cu pârâții V. O. I. și V. A. M. a solicitat să se constate că pârâții sunt proprietari în cote egale de 1/2 fiecare asupra imobilului situat în municipiul A., .. 15, ., constând în apartamentul cu o cameră înscris în CF nr._-C1-U5 a localității A., având nr. topografic 1802/a/III, în suprafață de 79 mp, sistarea stării de indiviziune, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâtul V. O. I., datorează reclamantei: suma de 8.161,52 lei constând în cheltuieli de judecată conform sentinței civile nr_/26.11.2009 din dosar nr_ a Judecătoriei A.; suma de 2.500 lei constând în cheltuieli de judecată conform deciziei civile nr 280/30.09.2010 a Tribunalului A. din dosar nr_ și suma de 2.500 lei constând în cheltuieli de judecată conform deciziei civile nr 561/R/24.05.2011 emisă de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._, în baza cesiunii de creanță autentificată sub nr 2087/26.06.2014 la BNP B. I. G., prin care a fost preluată creanța certă, lichidă și exigibilă consemnată în titlurile executorii, indicat mai sus. De asemenea s-a arătat că subscrisa s-a subrogat în drepturile creditoarei în dosarul execuțional nr 40/2013 pentru titlul executoriu reprezentând sentința civilă nr_/26.11.2009 din dosar nr_ al Judecătoriei A. și în dosarul execuțional nr 379/2012, pentru titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr 280/30.09.2010 a Tribunalului A. din dosar nr_ și decizia civilă nr 561/R/24.05.2011 emisă de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._, ambele deschise la B. G. H. D..
În fapt, s-a arătat că reclamanta are calitate de creditor al pârâtului V. O. I. pentru cheltuielile de judecată cumulate prin sentința civilă nr_/26.11.2009 din dosar nr_ al Judecătoriei A.; decizia civilă nr 280/30.09.2010 a Tribunalului A. din dosar nr_ și decizia civilă nr 561/R/24.05.2011 emisă de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._, toate acestea reprezentând titluri executorii care fac obiectul executării silite în dosarul execuțional nr 40/2013 și 379/2013 al B. G. H. D.. De asemenea s-a mai arătat că, creanța acestor dosar de executare silită a fost preluată de către reclamantă prin cesiunea de creanță autentificată sub nr 2087/26.06.2014 al BNP B. I. G.. S-a mai învederat că obligațiile prevăzute în sentințele de mai sus nu au fost executare de bună voie de către debitorul V. O. I., acesta nu a achitat către reclamantă cheltuielile de judecată avansate în fiecare fază procesuală, într-un proces care a fost inițiat de către debitor. Astfel fiind reclamanta a fost nevoită să investească sentințele cu formulă executorie și să înceapă executarea silită, situație în care la debitul de mai sus se vor adăuga și cheltuielile de executare.
Reclamanta mai arată că în cursul desfășurării executării silite, conform adresei din data de 17.12.2012 înaintată reclamantei de către B. G. H. D. a rezultat faptul că nu mai poate fi continuată executarea silită întrucât în patrimoniul debitorului a fost găsit doar un bun, imobilul situat în municipiul A., .. 15, ., deținut în coproprietate cu soția debitorului, pârâta V. A. M., imobilul fiind deținut în devălmășie de către soți, pârâții din prezenta cauză V. O. I. și V. A. M..
Astfel fiind, pârâtul V. O. I. datorează reclamantei o creanță certă, lichidă și exigibilă în sumă totală de 8.161,52+2.500 lei+2.500 lei.
Prin adresa emisă în dosarul execuțional nr 379/2012 la data de 17.12.2012 de B. G. H. D. a comunicat reclamantei faptul că nu poate continua executarea silită, întrucât pârâtul este proprietar în devălmășie cu soția sa, pârâta V. A. M. asupra imobilului situat în municipiul A., .. 15, ., constând în apartamentul cu o cameră înscris în CF nr._-C1-U5 a localității A., având nr. topografic 1802/a/III, în suprafață de 79 mp.
Astfel fiind, reclamanta a fost nevoită, pentru a-și recupera creanța de la pârât, să formuleze prezenta acțiune.
Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.411 al 1, pt 2 cod pr civilă.
Pârâții, deși au fost legal citați, nu s-au prezentat în fața instanței, dar au depus întâmpinării și cererii reconvenționale.
Prin cererea reconvențională pârâta V. A. M. a solicitat admiterea în parte a acțiunii, învederând că este de acord cu sistarea comunității de bunuri a pârâților, și stabilirea cotelor de proprietate egale asupra imobilului situat în municipiul A., .. 15, ., constând în apartamentul cu o cameră înscris în CF nr._-C1-U5 a localității A., imobil dobândit prin cumpărare în baza contractului de vânzare-cumpărare nr 1050/2007, solicitând atribuirea imobilului către pârâtă, cu plata unei sulte pârâtului, cu efectuarea cuvenitelor mențiuni în CF, cu cheltuieli de judecată.
În motivare pârâta a arătat că pârâții au divorțat prin sentința civilă nr 2562/29.05.2014 din dosar nr_ a Judecătoriei A.. De asemenea pârâta a arătat că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că pârâtul are de achitat un debit față de reclamantă, care a preluat prin cesiunea de creanță autentificată sub nr 2087/26.06.2014, creanța certă de la ., creanță ce constă în cheltuieli de judecată neachitate către cesionară și stabilite prin titlurile executorii indicate mai sus, respectiv sentința civilă nr_/26.11.2009 din dosar nr_ al Judecătoriei A.; decizia civilă nr 280/30.09.2010 a Tribunalului A. din dosar nr_ și decizia civilă nr 561/R/24.05.2011 emisă de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._ . Pârâta a mai arătat că imobilul în litigiu nu este comod partajabil, fapt pentru care a solicitat a fi atribuit în natură pârâtei, cu plata unei sulte pârâtului, în condițiile în care pârâtul nu a solicitat a-i fi atribuit.
Pârâtul V. O. I. prin cererea reconvențională depusă la dosar a solicitat sistarea comunității de bunuri, stabilirea unor cote de proprietate diferite ale pârâților, atribuirea imobilului către pârât cu plata unei sulte pârâtei.
În motivare, pârâtul arată că imobilul a fost achiziționat în timpul căsătoriei pârâților, fiind cumpărat de la rude ale pârâtului, astfel că cea mai mare parte a prețului a fost achitat de către pârât, deși ulterior imobilul a fost trecut pe ambii soți. De asemenea a mai arătat că la imobil au fost făcute multe investiții pentru a fi locuibil, fiind contractate credite, angajați muncitori și prestată muncă fizică de către pârât. De asemenea pârâtul a mai arătat că în perioada reabilitării imobilului, pârâta a fost plecată la mama sa în Austria, fără a avea un loc de muncă, în timp ce pârâtul a plecat la muncă în străinătate, o perioadă de timp, pentru a acoperi cheltuielile legate de investițiile la imobil.
Astfel fiind pârâtul apreciază că acesta are o cotă de contribuție la dobândirea imobilului de 75%, iar pârâta de 25%, fapt pentru care solicită atribuirea imobilului către pârât, cu plata sultei corespunzătoare pârâtei.
Din actele depuse la dosar, respectiv: adresa din 17.1._ a B. G. H. D., extras CF_-C1-U5 A., încheiere OCPI A., sentința civilă nr_/26.11.2009 din dosar nr_ al Judecătoriei A.; decizia civilă nr 280/30.09.2010 a Tribunalului A. din dosar nr_ și decizia civilă nr 561/R/24.05.2011 emisă de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._, contract cesiune creanță, sentința civilă nr 2562/29.05.2014 din dosar nr_ a Judecătoriei A., adrese, înscrisuri bancare, contract împrumut, declarație, contract vânzare-cumpărare, facturi fiscale, ordine de încasare, raport de expertiză, note de ședință, declarația martorului S. P., instanța reține următoarele:
Pârâții V. O. I. și V. A. M. au divorțat la data de 29.05.2014, prin Sentința civilă nr. 2562/29.05.2014, din vina ambelor părți, fără ca din căsătoria acestora să rezulte copii.
Pârâtul V. O. I., datorează reclamantei suma de 8.161,52 lei constând în cheltuieli de judecată conform sentinței civile nr_/26.11.2009 din dosar nr_ al Judecătoriei A.; suma de 2.500 lei constând în cheltuieli de judecată conform deciziei civile nr 280/30.09.2010 a Tribunalului A. din dosar nr_ și suma de 2.500 lei constând în cheltuieli de judecată conform deciziei civile nr 561/R/24.05.2011 emisă de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._, în baza cesiunii de creanță autentificată sub nr 2087/26.06.2014 la BNP B. I. G., prin care a fost preluată creanța certă, lichidă și exigibilă consemnată în titlurile executorii, indicat mai sus. Reclamanta s-a subrogat drepturilor creditoarei în dosarul execuțional nr 40/2013 pentru titlul executoriu reprezentând sentința civilă nr_/26.11.2009 din dosar nr_ al Judecătoriei A. și în dosarul execuțional nr 379/2012, pentru titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr 280/30.09.2010 a Tribunalului A. din dosar nr_ și decizia civilă nr 561/R/24.05.2011 emisă de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._, ambele deschise la B. G. H. D..
Astfel fiind, pârâtul V. O. I. datorează reclamantei o creanță certă, lichidă și exigibilă în sumă totală de 8.161,52+2.500 lei+2.500 lei, la care se adăugă și cheltuielile de executare, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă.
Întrucât pârâtul nu achitat creanța, reclamanta s-a adresat B. G. H. D., formându-se dosarele execuționale nr. 40/2013 pentru titlul executoriu reprezentând sentința civilă nr_/26.11.2009 din dosar nr_ al Judecătoriei A. și dosarul execuțional nr 379/2012, pentru titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr 280/30.09.2010 a Tribunalului A. din dosar nr_ și decizia civilă nr 561/R/24.05.2011 emisă de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._, ambele deschise la B. G. H. D., în vederea executării silite a pârâtului.
Întrucât, în cadrul desfășurării executării silite de mai sus, conform adresei emisă la data de 17.12.2012 de B. G. D., a reieșit faptul că nu mai poate fi continuată executarea silită deoarece în patrimoniul debitorului s-a găsit doar imobilul situat în municipiul A., .. 15, ., constând în apartamentul cu o cameră înscris în CF nr._-C1-U5 a localității A., având nr. topografic 1802/a/III, în suprafață de 79 mp, aflat în proprietatea devălmășă a pârâtului V. și a fostei soții acestuia, pârâta V. A. M., (în prezent D.), iar pârâtul nu deține alte bunuri în proprietate.
Din extrasul de CF nr._-C1-U5 a localității A., având nr. topografic 1802/a/III rezultă că pârâtul este coproprietarul imobilului situat în municipiul A., .. 15, ., constând în apartamentul cu o cameră, în suprafață de 79 mp, alături de soția sa, pârâta V. A. M..
În ceea ce privește contribuția părților la dobândirea bunurilor potrivit art. 339 Cod civil, bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților iar în baza art. 357 alin 2 cod civil cota ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor comune se determină potrivit cu aportul adus la achiziționarea bunurilor. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
Prezumția că ambii soți au contribuit deopotrivă la dobândirea bunurilor comune operează numai în lipsa unor probe din care să rezulte cã aportul unuia dintre ei a fost mai mare decât a celuilalt.
Aportul poate fi dovedit în cauză prin orice mijloc de probă, inclusiv prin depozițiile martorilor și prezumții simple.
În cauză, în ce privește contribuția pârâților la dobândirea imobilului de mai sus, instanța a reținut că prin contractul de împrumut autentificat la data de 09.09.2005, pârâtul, înainte de încheierea căsătoriei cu pârâta, a împrumutat unor rude suma de 6.500 euro, fiind înscris dreptul de ipotecă al pârâtului asupra imobilului din cauză. Ulterior, întrucât rudele pârâtului au avut probleme financiare, la data de 17.05.2007 au vândut imobilul din cauză pârâtului și soției acestuia, astfel că suma împrumutată de pârât, vânzătorilor, înainte de căsătorie s-a scăzut din prețul imobilului.
Din considerentele sentinței de divorț, că reclamanta a fost cea care a dorit desfacerea căsătoriei, pârâtul opunându-se pe motiv că nu există motive temeinice. Totodată s-a reținut că părțile au fost separate de mai mulți ani, pârâții fiind plecați la muncă în țări diferite.Cu toate acestea, în considerentele sentinței de divorț, s-a reținut că după un timp reclamanta a revenit în țară, perioadă în care pârâtul muncea în străinătate de unde trimitea bani soției pentru a achita cheltuielile comune.
Cu ocazia, desfacerii căsătoriei pârâților, a fost audiată martora B. R. care a arătat că pârâtul a dus-o pe pârâtă în Italia pentru a lucra ca ospătară, însă aceasta a revenit în țară după un timp, perioadă în care pârâtul îi trimitea bani acesteia.Tatăl reclamantei a arătat că știe că părțile au contractat un credit în vederea amenajării locuinței iar uneori pârâtul îi trimitea bani fiicei lui, însă într-un cuantum mai mic decât rata lunară, ceea ce o nemulțumea pe aceasta.
Din declarația martorului S. P. s-a reținut că atât pârâtul cât și părinții acestuia au contractat fiecare câte un credit, bani pe care i-au folosit la cumpărarea de materiale și la efectuarea investițiilor la imobilul din cauză. Totodată, pârâtul alături de martor au efectuat personal lucrări de amenajare la imobil, în acea perioadă pârâta nefiind încadrată în muncă. Totodată martorul a arătat că lucrările erau efectuate de pârât după ce acesta se întorcea din străinătate, unde prestase diferite munci.Pe de altă parte, pârâta fiind acasă s-a ocupat de gospodărie și de preparea hranei pentru pârât și pentru cei ce l-au ajutat la lucrări.
Din extrasele de cont depuse la dosar, dar și din declarațiile martorului audiat s-a reținut că pârâtul a trimis numeroase sume de bani din străinătate pârâtei, în vederea achitării ratei lunare la creditul contractat. Totodată din înscrisul depus la fila 124 dosar se reține că pârâtul, în perioada în care era angajat în țară (reprezentant vânzări) a contractat un credit prin care a achizionat o centrală termică pentru imobil.De asemenea din facturile depuse la dosar s-a reținut că pârâtul a cumpărat o . materiale necesare lucrărilor de investiție.
Pârâta nu a făcut dovada că ar fi fost angajată în muncă, pe perioada conviețuirii părților, actele depuse la dosar atestând că aceasta a fost angajată în perioada finală a anului 2012 și pe parcursul anului 2013, însă acest aspect este nerelevant câtă vreme chiar reclamanta a motivat în acțiunea de divorț că părțile erau separate în fapt de mai mulți ani înaine de desfacerea căsătoriei din anul 2014.
Totodată, contractul de credit nr. 4144/02.08.2007, în sumă de 11.500 euro a fost emis pe numele pârâtului, la câteva luni de la încheierea căsătoriei cu pârâta, pe o perioadă de 10 ani, astfel că în condițiile în care părțile au divorțat în anul 2014, fiind separați de mai mulți ani, obligația de a achita creditul a revenit doar pârâtului.
În cauză a fost efectuat un raport de expertiză tehnică în care domnul expert Ț. Ș. a stabilit, la data de 26.01.2015, că valoarea de circulație a imobilului este de 38.500 euro.
Față de cele de mai sus, apreciind că pârâtul V. a avut o contribuție mai mare la dobândirea imobilului, ca urmare a contribuției de 6.500 euro, dinainte de căsătorie, a creditului contract pe numele său, a muncii fizice prestate, a faptului că a trimis bani pârâtei pentru a achita ratele lunare, în condițiile în care aceasta nu avea un loc de muncă și ca urmare a faptului că a fost încadrat în muncă și pe perioada în care a locuit în țară, iar părțile nu au avut copii minori, la creșterea cărora pârâta să-și aducă aportul.
Pe cale de consecință, văzând că prezumția legală a fost răsturnată de către pârât, instanța, față de starea de fapt de mai sus, în baza art. art. 983, 987 Cod procedură civilă va admite în parte acțiunea civilă formulată de către reclamantă și în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâta V. (în prezent D.) și în întregime acțiunea formulată de pârâtul V. O. I. și va constata că în timpul căsătoriei părțile au dobândit, cu contribuția de 75% a pârâtului V. O. I. și 25 % lunar a pârâtei V. A. M., imobilul situat în A., .. 15, . apartament înscris în CF nr._-C1-U5 a localității A., având nr. top. 1802/a/III, compus dintr-o cameră, bucătărie, baie, cămară, boxă în suprafață de 79 mp și teren aferent de 94/691 mp cu valoarea de circulație de 38.500 euro.
Față de poziția pârâților, care ambii au solicitat ca imobilul să fie atribuit pârâtului V., instanța va sista comunitatea de bunuri prin atribuirea în natură a imobilului către pârâtul V. O. I., cu plata unei sulte către pârâta V. A. M., în sumă de 9625 Euro, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art.22 din Legea nr 7/1996, instanța va îndruma Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară A. să înscrie dreptul de proprietate al pârâtului V. O. I., condiționat de plata sultei către pârâta V. A. M..
Văzând că din probațiune a rezultat că pârâtul V. O. I. obține venituri, față de îmbunătățirea stării materiale a acestuia în baza art. 4, 10 din OUG 51/2008 instanța va obliga pârâtul să achite taxa de timbru către Stat, de 2.653 lei de care a fost exonerat în timpul procesului de partaj prin încheierea dată în ședința publică din data de 04.02.2015, compensând restul cheltuielilor de judecată între părți, întrucât ambele părți au achitat jumătate din onorariul perceput de domnul expert, expertiză de care au beneficiat ambele părți, iar pe de altă parte pârâta a achitat suma de 2.653,56 lei cu titlu de taxă de timbru pentru acțiunea reconvențională care a formulat-o.
Instanța, văzând că pârâtul nu a achitat în întregime cuantumul onorariului pentru expertul Ț. Ș., va obliga V. O. I. la plata sumei de 50 lei către domnul expert cu titlu de onorariu expertiză neachitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta . cu sediul în . A., având CUI RO12984376, înregistrată în Reg. .. J_ cu sediul procesual ales în A., .. 151, . (la avocat B. B. M.) în contradictoriu cu pârâții V. O. I. și V. A. M. ambii domiciliați în A., .. 15, . și în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâta V. A. M. în contradictoriu cu reclamanta . și în întregime acțiunea reconvențională formulată de pârâtul V. O. I. în contradictoriu cu reclamanta . și în consecință:
Constată că în timpul căsătoriei părțile au dobândit, cu contribuția de 75% a pârâtului V. O. I. și 25 % lunar a pârâtei V. A. M., imobilul situat în A., .. 15, . apartament înscris în CF nr._-C1-U5 a localității A., având nr. top. 1802/a/III, compus dintr-o cameră, bucătărie, baie, cămară, boxă în suprafață de 79 mp și teren aferent de 94/691 mp cu valoarea de circulație de 38.500 euro.
Sistează comunitatea de bunuri prin atribuirea în natură a imobilului către pârâtul V. O. I., cu plata unei sulte către pârâta V. A. M., în sumă de 9625 Euro, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Îndrumă Biroul de CF din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară A. să înscrie dreptul de proprietate al pârâtului V. O. I., condiționat de plata sultei către pârâta V. A. M..
Obligă pârâtul V. O. I. să achite taxa de timbru către Stat, de 2.653 lei de care a fost exonerat în timpul procesului de partaj prin încheierea dată în ședința publică din data de 04.02.2015, compensând restul cheltuielilor de judecată între părți.
Obligă pârâtul V. O. I. la plata sumei de 50 lei către domnul expert Ț. Ș. cu titlu de onorariu expertiză neachitat.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, prin depunerea apelului la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică din data de 21.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. P. M. A.
20.06.2015
Red. Dact.NP/ MA /5 ex/3 . comunică cu:
- reclamanta . cu sediul în . A., având CUI RO12984376, înregistrată în Reg. .. J_ cu sediul procesual ales în A., .. 151, ., județul A. (la avocat B. B. M.)
- pârâții V. O. I. și V. A. M., ambii domiciliați în A., .. 15, .
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 3912/2015. Judecătoria ARAD | Stare civila. Sentința nr. 1/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
