Rectificare carte funciară. Sentința nr. 5/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 5121/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
COMPLET SPECIALIZAT DE FAMILIE ȘI MINORI
DOSAR NR. 20._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5.121
Ședința publică din 06.10.2015
Președinte: G. C.
Grefier: B. D.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, acțiunea civilă formulată de reclamantul T. G. S. F. I. în contradictoriu cu pârâta T. A. pentru constatare simulație și sistarea comunității de bunuri a foștilor soți.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantului, av. F. C. din Baroul A. și curatorul pârâtei, av. P. A. M. din Baroul A., absente fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Taxa de timbru datorată de reclamant în prezentul dosar este în cuantum de 2.000 lei. Plata acestei taxe a fost eșalonată prin Încheierea dată în data de 19.02.2015 de Judecătoria A. în Dosar nr. 20._ /a1 pe o perioadă de 10 luni, urmând ca reclamantul să achite câte 1/10 din suma datorată, în fiecare lună. Până la data pronunțării sentinței, reclamantul a achitat un număr de 7 rate. În prezent reclamantul este dator a achita un număr de trei rate, în valoare totală de 600 lei.
S-a făcut referatul cauzei după care, văzând că părțile și-au formulat concluziile în ședința publică din data de 29.09.2015, acestea au fost consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța trece la soluționarea cauzei.
JUDECATA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță în data de 18.12.2014 reclamantul T. G. S. F. I. a chemat în judecată pârâta T. A. solicitând să se constate că actul juridic autentificat sub nr. 23.526/1994 de către BNP F. P. constituie o donație deghizată și nu un act de vânzare – cumpărare, să se constate că pârâta are o cotă de proprietate de 0% din imobilul situat în municipiul A., Piața Catedralei, nr. 4, ., înscris în CF nr. 42.559 A., cu număr topografic: 1166/a/XIV, să se dispună sistarea comunității de bunuri prin atribuirea întregului imobil către reclamant, fără obligarea acestuia la plata unei sulte și îndrumarea Biroului CF din cadrul OCPI A. să efectueze cuvenitele modificări în cartea funciară.
În motivarea acțiunii civile, reclamantul a arătat că părțile dețin împreună în proprietate imobilul descris mai sus, imobil dobândit prin cumpărare, în baza Contrctului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 23.256/1994 de BNP F. P..
Reclamantul este fiul vânzătoarei G. T. iar prin acest act autentic, mama reclamantului, defuncta G. T. a dorit să gratifice pe fiul ei cu imobilul unde defuncta locuia, însă, reclamantul fiind căsătorit cu pârâta, în contractul de vânzare – cumpărare s-a menționat că „subsemnatul T. G. S. F. I. cumpăr ca bun comun cu soția mea”, deși pârâta nu era de față la semnarea actului autentic și nici nu a contribuit cu bani la cumpărarea imobilului.
Întrucât reclamantul și pârâta erau căsătoriți la data dobândirii imobilului, în contractul de vânzare – cumpărare a fost trecută și pârâta deși aceasta nu are nici o contribuție la cumpărarea imobilului, acesta fiind dobândit printr-o donație deghizată, prin care s-a urmărit gratificarea reclamantului de către mama sa.
Părțile au divorțat în anul 1997 în Germania, iar prin Încheierea civilă pronunțată în data de 05.11.2014 de către Tribunalul A. în Dosar nr. 4._ a fost recunoscută în România sentința pronunțată de Judecătoria Bochum, Germania.
În drept reclamantul a întemeiat acțiunea civilă formulată pe dispozițiile art. 634 alin. 2 și art. 670 Cod civil.
Pârâta, legal citată, nu s-a prezentat în fața instanței și nu a depus la dosar întâmpinare. Astfel fiind, instanța, din oficiu, în ședința publică din data de 28.04.2015, a numit un curator procesual pentru aceasta în persoana doamnei av. P. A. M. din Baroul A..
Curatorul numit în cauză pentru reprezentarea intereselor pârâtei, a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat admiterea în parte a acțiunii civile formulate de reclamant, în sensul că se opune admiterii primelor două capete de cerere.
În motivare pârâta a arătat că prin Contractul de vânzare – cumpărare depus la dosar de către reclamant, părțile au cumpărat nuda proprietate asupra imobilului situat în municipiul A., Piața Catedralei, nr. 4, înscris în CF nr. 42.559 A..
Actul depus este un contract de vânzare – cumpărare autentic, încheiat la BNP F. P., în care notarul public constată faptul că vânzătoarea G. T., mama reclamantului, a primit prețul în întregime de la cumpărători, înainte de semnarea actului, reținându-se uzufructul viager în favoarea vânzătoarei.
Notarul public, prin puterea pe care i-o conferă legea, nu poate încheia acte ce nu sunt conforme cu realitatea, prețul a fost achitat, conform actului.
Faptul că pârâta nu era de față la încheierea actului nu o face pe aceasta „mai puțin proprietară” decât dacă ar fi fost de față, atât timp cât bunul a fost cumpărat în timpul căsătoriei și are calitatea de bun comun.
Pe de altă parte, dacă mama reclamantului ar fi dorit să îl gratifice pe acesta, ar fi avut varianta încheierii unui act de donație iar imobilul nu ar fi fost supus partajului, acesta având calitatea de bun propriu al reclamantului.
În ce privește capătul de cerere numărul trei, pârâta nu se opune, arătând că este de acord cu atribuirea bunului, în natură, către reclamant, cu obligarea acestuia la plata unei sulte către pârâtă în funcție de cota de proprietate a acesteia, ½.
În drept, pârâta a întemeiat întâmpinarea formulată pe dispozițiile art. 200 Cod procedură civilă și art. 670 Cod civil.
În deliberare, instanța a avut în vedere ca mijloace de probă: Contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 23.520 din data de 14.10.1994 de notariatul de Stat județean A., copia CI a reclamantului, cupon pensie, extras CF, Încheierea pronunțată în data de 05.11.2014 de către Tribunalul A. în Dosar nr. 4._, certificat de atestare fiscală cu privire la imobil, acte referitoare la veniturile realizate de reclamant în timpul căsătoriei, Sentința de divorț pronunțată în data de 08.07.1997 de Judecătoria Bochum, Germania în Dosar nr. 57 F 183/97 și declarația martorului O. V., din care a reținut următoarele:
I. Situația de fapt și de drept a părților la data înregistrării acțiunii civile:
Părțile au fost căsătorite, căsătoria fiind încheiată în data de 22.12.1980 în fața delegatului de stare civilă al Primăriei municipiului Lugoj, județul T.. Din căsătoria părților au rezultat trei copii, în prezent majori.
Căsătoria părților a fost desfăcută prin Sentința de divorț pronunțată în data de 08.07.1997 de Judecătoria Bochum, Germania în Dosar nr. 57 F 183/97. Această sentință a fost recunoscută în România prin Încheierea dată în data de 05.11.2014 de Tribunalul A. în Dosar nr. 4._ .
II. Cu privire la capătul de cerere referitor la constatarea caracterului de act simulat al Contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 23.520 din data de 14.10.1994 de Notariatul de Stat județean A.:
Prin acțiunea civilă formulată, reclamantul a solicitat ca instanța să constate că, Contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 23.520 din data de 14.10.1994 de Notariatul de Stat județean A. are caracterul unui act simulat, în realitate fiind vorba despre un act de donație, prin care vânzătoarea, mama reclamantului a donat acestuia imobilul din litigiu.
Din Contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 23.520 din data de 14.10.1994 de Notariatul de Stat județean A. rezultă că în data de 14.10.1994 vânzătoarea G. T., mama reclamantului, a vândut imobilul din litigiu către cumpărătorul T. – G. S. F. I., căsătorit. Din dispozițiile contractuale cuprinse în alineatul 4 din contract rezultă că reclamantul, căsătorit, cumpără, ca bun comun, imobilul din litigiu.
Reclamantul a arătat că simulația s-a făcut în forma deghizării actului secret, un contract de donație, într-un act public, un contract de vânzare – cumpărare.
Singurul mijloc de probă administrat în cauză referitor la acest capăt de cerere a fost declarația martorului O. V.. Din declarația acestui martor a rezultat faptul că martorul nu cunoaște condițiile în care a fost cumpărat imobilul. A cunoscut-o pe mama reclamantului. Martorul a stat de vorbă cu defuncta și aceasta i s-a plâns martorului că dintre toți copii ei, doar reclamantul o ajută. Aceasta dorea să lase imobilul doar reclamantului și nu și fraților acestuia, având în vedere că doar reclamantul o ajuta. Din spusele reclamantului martorul cunoaște că ceilalți frați ai reclamantului au formulat pretenții cu privire la imobil. Martorul a discutat ultima oară cu defuncta în anul 1994. Martorul nu cunoaște ce act au încheiat cei doi dar cunoaște că intenția clară a defunctei era să lase imobilul doar reclamantului.
În conformitate cu principiul „tempus regit actum”, instanța va analiza actul autentic în conformitate cu dispozițiile legale referitoare la simulație în vigoare la data încheierii actului.
În dispozițiile art. 1.173 din Codul civil anterior, se arată următoarele:
„Actul autentic are deplină credință în privirea oricărei persoane despre dispozițiile și convențiile ce constată.”
Din textul de lege reprodus mai sus rezultă că un act autentic este prezumat a exprima adevărul în ce privește identitatea persoanelor care l-au încheiat și în ce privește concordanța dintre intenția exprimată de părți și clauzele inserate în contract. Această prezumție este una absolută. Având în vedere că actul este autentic, singura posibilitatea a reclamantului pentru a dovedi că acesta era un act deghizat era înscrierea în fals. Cum reclamantul nu a urmat procedura înscrierii în fals, instanța constată că, în cursul procesului civil, reclamantul nu a reușit să dovedească că, Contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 23.520 din data de 14.10.1994 de Notariatul de Stat județean A. ar fi un act deghizat și că acest act ar fi, în realitate, un act de donație.
III. Cu privire la bunul ce face parte din masa partajabilă și valoarea acestui bun:
Reclamantul, în cuprinsul acțiunii civile, a arătat că din masa partajabilă face parte un singur bun, respectiv imobilul situat în municipiul A., .. 4, ., înscris în CF nr._-C1-U10 A., cu număr topografic: 1166/a/2/XIV A..
Din certificatul de atestare fiscală a rezultat că valoarea imobilului este de 89.760 lei.
Imobilul a fost dobândit de părți în timpul căsătoriei prin Contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 23.520 din data de 14.10.1994 de Notariatul de Stat județean A.. Dreptul de proprietate a părților a fost înscris în CF prin Încheierea de CF nr. 14.979 din data de 14.10.1994.
Pârâta prin întâmpinarea depusă la dosar nu a contestat faptul că din masa partajabilă face parte acest bun și nu a contestat nici valoarea acestuia.
Astfel fiind, în baza art. 983, alin. 1 Cod procedură civilă instanța va constata că părțile, în timpul căsătoriei au dobândit cu titlu de bun comun imobilul situat în municipiul A., .. 4, ., înscris în CF nr._-C1-U10 A., cu număr topografic: 1166/a/2/XIV A., în valoare de 89.760 lei.
IV. Cu privire la cotele de contribuție ale părților la dobândirea bunului comun:
În cuprinsul acțiunii civile formulate, reclamantul a arătat că imobilul a fost dobândit de părți cu o cotă de contribuție diferențiată, de 100% din partea reclamantului li 0% din partea pârâtei, având în vedere că, în fapt, vânzătoarea, mama reclamantului a dorit să îl gratifice pe acesta printr-un act deghizat.
Instanța a respins capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat ca instanța să constate caracterul simulat al Contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 23.520 din data de 14.10.1994 de Notariatul de Stat județean A..
Prin urmare, pentru a stabili cotele de contribuție ale părților la dobândirea bunului, instanța este datoare a verifica veniturile realizate de părți în timpul căsătoriei.
Reclamantul a depus la dosar acte referitoare la veniturile realizate în timpul căsătoriei, în limba germană și traducerea acestora în limba română. Din actele depuse la dosar a rezultat că reclamantul a realizat venituri în timpul căsătoriei în calitate de Tehnician dentar și în calitate de Medic stomatolog în Germania.
Pârâta nu a depus la dosar acte din care să rezulte că a realizat venituri în timpul căsătoriei.
Astfel fiind, instanța, în baza art. 983, alin. 1 Cod procedură civilă va constata că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, cu o cotă de contribuție diferențiată, respectiv 100% reclamantul și 0% pârâta, imobilul situat în municipiul A., .. 4, ., înscris în CF nr._-C1-U10 A., cu număr topografic: 1166/a/2/XIV A., în valoare de 89.760 lei.
.
V. Cu privire la modalitatea de partajare a bunului comun:
Reclamantul, în cuprinsul acțiunii civile formulate, a solicitat, ca modalitate de partajare a bunului comun, atribuirea acestuia în natură către reclamant, fără obligarea sa la plata unei sulte către pârâtă.
Pârâta nu a contestat această modalitate de partajare a bunului comun.
Prin urmare, instanța, în baza art. 983 alin. 2 Cod procedură civilă va sista comunitatea de bunuri a foștilor soți prin atribuirea în natură, către reclamant, a imobilului situat în municipiul A., .. 4, ., înscris în CF nr._-C1-U10 A., cu număr topografic: 1166/a/2/XIV A., în valoare de 89.760 lei.
Va dispune Biroului de CF din cadrul Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară A. să efectueze cuvenitele modificări în sensul celor arătate mai sus în CF nr._-C1-U10 A..
Cu privire la cheltuielile de judecată:
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul T. G. S. F. I. CNP:_ cu domiciliul procesual ales în municipiul A., ., nr. 1-7, . în contradictoriu cu pârâta T. A. domiciliată în municipiul Timișoara, .. 29C, județul T. pentru sistarea comunității de bunuri și în consecință:
Constată că părțile au dobândit, în timpul căsătoriei, cu o cotă de contribuție diferențiată, respectiv 100% din partea reclamantului și 0% din partea pârâtei, imobilul situat în municipiul A., .. 4, ., înscris în CF nr._-C1-U10 A., cu număr topografic: 1166/a/2/XIV A..
Sistează comunitatea de bunuri a foștilor soți prin atribuirea, în natură, a imobilului situat în municipiul A., .. 4, ., înscris în CF nr._-C1-U10 A., cu număr topografic: 1166/a/2/XIV A., către reclamant.
Dispune Biroului de CF din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară A. să efectueze cuvenitele modificări în sensul celor arătate mai sus în CF nr._-C1-U10 A..
Respinge capătul de cerere referitor la constatarea caracterului de act simulat al Contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 23.520 din data de 14.10.1994 de Notariatul de Stat județean A..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 07.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. C. B. D.
Red. G.C / Tehnoredactat: B.D.
04.11.2015
4 ex./2 . comunică cu:
Reclamantul:
T. G. S. F. I. cu domiciliul procesual ales în municipiul A., ., nr. 1-7, ., .
Pârâta:
T. A. domiciliată în municipiul Timișoara, .. 29C, județul T.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 5204/2015. Judecătoria ARAD | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 5/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
