Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 2695/2012. Judecătoria ARAD

Sentința nr. 2695/2012 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 15-03-2012 în dosarul nr. 2695

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ARADOperator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2695

Ședința publică din data de 15.03.2012

Președinte: E. D. B.

Grefier: G. M. P.

S-a luat în examinare plângerea formulată de petenta . împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ încheiat la data de 17.08.2010 de intimata C. Națională de A. și D. prin DRDP Timișoara prin Secția D. Naționale A..

La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat reprezentanta petentei, av. C. C. din Baroul și reprezentanta intimatei, consilier juridic, C. L. I..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta intimatei depune la dosar delegație de reprezentare și obiecțiuni la suplimentul la raportul de expertiză, un exemplar comunicând și cu reprezentanta petentei.

Instanța constată că prin obiecțiunile formulate de reprezentanta intimatei se reiterează aceleași aspecte ce au fost puse în discuție la termenele anterioare, motiv pentru care apreciază că nu se impune comunicarea acestora cu expertul.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentanta petentei solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată pentru motivele arătate prin plângere, admiterea excepției prescrierii executării sancțiunii contravenționale și în consecință anularea procesului verbal de contravenție atacat, cu cheltuieli de judecată.

În susținerea plângerii reprezentanta petentei a arătat că din raportul de expertiză și depoziția martorului audiat în cauză, rezultă că, operatorul de cântar nu a procedat în mod corect la cântărirea autovehiculului, șoferului fiindu-i refuzată cererea de recântărire.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea excepției tardivității comunicării procesului verbal de contravenție, iar pe fond, solicită respingerea plângerii contravenționale ca nedovedită pentru motivele arătate pe larg prin întâmpinare și obiecțiunile la suplimentul raportului de expertiză.

INSTANȚA

Deliberând, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată la Judecătoria A. la data de 17.12.2010 petenta ., în contradictoriu cu intimata C. Națională de A. și D. prin DRDP Timișoara prin Secția D. Naționale A. contestă procesul verbal de contravenție nr._, întocmit în data de 17.08.2010 de către intimată, prin care petenta a fost sancționată cu amenda în cuantum de 25.000 lei, pentru contravenția prevăzută de art.61 lit. P din O.G. 43/1997, solicitând anularea procesului verbal menționat, cu consecința exonerării de la plata amenzii.

În motivare petenta a invocat excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale arătând că, a fost avizată de existența procesului verbal de contravenție după mai mult de trei luni de la constatarea contravenției, prin procesul verbal de afișare întocmit la data de 26.11.2010.

În fapt, petenta a arătat că, autovehiculul cu semiremorcă cu nr. de înmatriculare_ /_ aparținând societății petente, condus de V. A., a fost cântărit la data de 17.08.2010 pe instalația de cântărire aparținând DRDP Timișoara, A.C.I. Nădlac – ieșire, atât pe total ansamblu, cât și pe fiecare din cele 5 axe, rezultând conform tichetului de cântar nr._ că greutatea totală a autovehiculului era de 39.4 to, încadrându-se astfel la greutatea totală maximă admisă de 40 to pe drumul european reabilitat (Anexa 2 din OG. 43/1997), în speță drumul european E68 pe care s-a deplasat autovehiculul de la locul încărcării – D., până la Nădlac.

La greutatea totală pe axa triplă, din bonul de cântar nr._ a reieșit o greutate totală de 25,32 to față de cât este admis pe drumul european reabilitat, respectiv 24 to (Anexa 2 din OG. 43/1997) cu abaterea maximă de 4% pentru masa pe axa triplă (conform Anexei 1 lit. d pct. i, iii din Ordinul nr. 568/19.07.2010), rezultând greutatea maximă admisibilă pe axa triplă de 24,960 to.

Întrucât greutatea totală a vehiculului s-a încadrat în limita legală, doar greutatea pe axa triplă, conform bonului de cântar nu se încadra, șoferul a cerut în repetate rânduri recântărirea autovehiculului, pe motivul că operația de cântărire s-a făcut cu autovehiculul în mers, fără a se aștepta de către operatorul de la cântar ca platforma cântarului să se stabilizeze după ce camionul ajungea cu fiecare axă pe cântar.

Deoarece nu s-a acceptat recântărire vehiculului, șoferul a părăsit terminalul de la Nădlac după aproximativ 50 de minute și, ajungând la cântarul de la terminalul din Nagylak, la . a cerut în mod expres cântărirea autovehiculului sus-menționat.

Acest lucru s-a făcut în aceeași zi la ora 22.37, constatându-se din bonul de cântar nr. NA-M-_/2010 că autovehiculul cântărea 39.620 kg, iar pe axa triplă (tridem) s-a obținut greutatea de 24.740 kg, cu 220 kg sub limita admisibilă în România de 24.960 kg (conform Anexei 1lit. d pct. i, iii din Ordinul nr. 568/19.07.2010 și Anexei 2 din Ordinul 43/1997), încadrându-se astfel atât la greutatea totală, cât și la cea pe axa triplă în limitele admisibile în România.

Plângerea nu a fost întemeiată în drept.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca temeinic și legal.

De asemenea, solicită respingerea excepției privind tardivitatea comunicării actului sancționator, apreciind ca fiind respectate prevederile art. 27 din OG. 2/2001.

În fapt, intimata a arătat că, la data de 17.08.2010, ca urmare a efectuării controlului cu privire la respectarea dispozițiilor OG. 43/1997, în punctul de trecere al frontierei de stat Nădlac, a fost depistat vehiculul cu nr. de înmatriculare_ /_, utilizat de către petentă, cu depășirea greutății maxime admise pe axa tridem de 25,32 tone față de 24,00 tone maxim admis, fiind încălcate prevederile art. 41 alin. 1 din OG. 43/1997.

Referitor la împrejurarea care a condus la întocmirea actului sancționator cât și la datele înscrise în tichetul de cântar emis de agentul constatator, intimata a arătat că, efectuarea cântăririi vehiculului s-a făcut cu instalația de cântărire în funcție neutomată pentru determinarea greutății pe axe, de tip SAW10CII/2, aceasta fiind verificată și avizată metrologic.

Faptul că valorile măsurătorilor efectuate în vama maghiară îi sunt favorabile petentei nu conduce la concluzia că aceste măsurători corespund realității, iar pe cale de consecință să ducă la anularea actului sancționator.

Referitor la legalitatea actului sancționator, intimata învederează că, procesul verbal de contravenție îndeplinește toate condițiile de formă prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din OG. 2/2001. Viciile de formă invocate de către petentă nu sunt de natură să atragă nulitatea actului sancționator.

Referitor la temeinicia actului constatator, intimata a arătat că, fapta contravențională a fost delimitată corect, a existat, a fost constatată și sancționată în limitele legale prevăzute de actul normativ și deci, petenta nu poate fi exonerată de răspunderea contravențională.

În drept, intimata a invocat prevederile OG. 43/1997, OG. 2/2001.

Petenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care învederează că procesul verbal nu a fost comunicat cu respectarea formalităților prevăzute de lege, în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii, astfel că nerespectarea acestor dispoziții legale echivalează cu o necomunicare.

De asemenea, arată că, valoarea nereală de 25,32 tone pe tridem a rezultat datorită faptului că în România cântărirea autovehiculului s-a realizat din mers, agentul constatator neașteptând stabilizarea platformei cântarului.

În probațiune au fost depuse la dosar, în copie, procesul verbal de contravenție contestat, procesul verbal de comunicare, plicul cu datele de ajungere la Pitești și restituire la S.D.N. A., tichetul de cântar nr._, tichetul de cântar nr. NA-M-_/2010, traducere legalizată a tichetului de cântar nr. Na-M-_/2010, CMR din 17.08.2010, aviz de expediție a mărfii nr._/17.08.2010, comunicare prin poștă cu aviz de primire, adresă emisă de S.D.N A., proces verbal de afișare a actului sancționator, buletin de verificare metrologică, tichet de cântar, a fost audiat martorul V. A. G. – conducătorul autovehiculului în discuție, raport de expertiză tehnică auto.

Analizând plângerea, probele administrate în cauză, prin prisma prevederilor legale și a susținerilor părților, instanța reține în fapt următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria_ întocmit de intimat la data de 17.08.2010 s-a reținut că, la aceeași dată, în jurul orelor 21:40, autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ /_, a circulat cu depășirea de tonaj pe tridem de 25,32 tone față de 24 tone, transportând marfă care nu este indivizibilă (lemne foc-fag), faptă prevăzută de art. 41 alin. 1 din OG. 43/1997și sancționată cu amendă în cuantum de 25.000 lei, conform art. 61 alin. 1 lit. p din OG. 43/1997.

Petenta contestă rezultatul cântăririi, susținând că această operațiune nu s-a efectuat corect, aspect concluzionat și de către expert în raportul de expertiză, fundamentat pe declarația conducătorului autovehiculului în discuție care poate fi subiectivă, dată fiind calitatea acestuia de angajat al societății petente. Mai mult, o eventuală depășire a vitezei de deplasare pe platforma cântarului, cu consecințe asupra rezultatului câtăririi, poate fi imputabilă acestuia, aspect ce ar justifica lipsa de obiectivitate a sa.

Cu privire la acest aspect instanța apreciază că nu rezultă cu certitudine că maniera în care s-a derulat operațiunea de cântărire a influențat rezultatul acesteia, contrar celor susținute de expert în raportul de expertiză. De altfel expertul nu s-a pronunțat asupra valorii înscrise în tichetul de cântar emis în ACI Nădlac, dacă aceasta este sau nu reală. ( vezi pct. 2 din concluzii, pg. 118 dosar).

Așadar nu se poate reține că autovehiculul petentei cântărea pe axa triplă sub 24,00 to – greutatea maximă prevăzută de OG nr. 43/1997. De altfel, și la cântărirea realizată în vama maghiară, greutatea pe această axă a fost de_ kg. Împrejurarea că autoritățile maghiare au scăzut din această valoare o toleranță, nu are relevanță în cauză, necunoscându-se dispozițiile legale ale acestui stat în materie și oricum acestea nefiind relevante, atâta timp cât pe teritoriul românesc se aplică normele juridice naționale care nu prevăd obligativitatea deducerii din rezultatul cântăririi a unor procente ce reprezintă toleranța dată de clasa de precizie a instrumentului de cântărire.

În privința exactității acestuia, instanța consideră aprecierile expertului ca neavenite, atâta timp cât nu s-a stabilit ca obiectiv verificarea metrologică a aparatului, iar d-lul expert nu a făcut dovada că ar fi acredit să concluzioneze cu privire la acest aspect. De altfel, în privința verificării metrologice a cântarului d-lul expert nu face decât să ridice niște semne de întrebare, fără ca suspiciunile acestuia să fie confirmate de probe concludente. Până la o probă contrară, instanța va reține că, așa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică a instalației de cântărire, depus la dosar, aceasta îndeplinește cerințele legale de utilizare, iar aplicarea toleranței de plus/minus 2 %, fiecărei situații concrete, nu este prevăzută de lege.

Cu toate acestea, instanța va reține că, potrivit prevederilor anexei 5 lit l din OG nr. 43/1997, „ nu se aplică tarife de despăgubire dacă depășirea masei maxime admise pe axe și a masei totale maxime admise sau a maselor pe axe și a masei totale înscrise în autorizația specială de transport, rezultată în urma cântăririi, este de până la:

(i) 4% inclusiv, pentru masa pe axa simplă;

(ii) 4% inclusiv, pentru masa pe axa dublă;

(iii) 4% inclusiv, pentru masa pe axa triplă;”, ceea ce conduce la concluzia aplicării unei toleranțe de 4% din greutatea pe axă triplă, rezultând valoarea de 24,96 to ca greutate admisibilă în raport de care, greutatea excedentară în speță, ar fi de 0,36 to, adică 360 kg valoare apreciază de instanță relativ mică și care imprimă faptei reținute un grad de pericol social redus, cu atât mai mult cu cât greutatea totală maxim admisă nu a fost depășită.

Așadar, în condițiile în care nu s-a dovedit fără echivoc o altă valoare a greutății pe axa triplă, reținând valoarea indicată în bonul de cântar emis de intimată, aceea de 25,32 to pe axa triplă, instanța constată că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa, anume de depășirea masei maxime admise pe axă, faptă ce constituie contravenție conform prevederilor art. 61 alin. 1 lit p din OG nr. 43/1997 .

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, așa cum s-a arătat în cele ce preced, instanța apreciază că, raportat la valoarea relativ mică a greutății excedentare, la faptul că greutatea totală nu a fost depășită, sancțiunea amenzii în cuantum de 25.000 lei este mult prea grea în raport cu pericolul social concret al faptei săvârșite, sancțiunea avertismentului fiind în măsură să își atingă scopul preventiv educativ. În ceea ce privește obligația de plată a unei despăgubiri, dat fiind că valoarea reținută depășește maximul prevăzut de lege inclusiv cu aplicarea toleranței de 4%, iar petenta nu a contestat în mod expres aceasta, instanța o va menține, astfel cum a fost stabilită prin procesul verbal.

Prin urmare, în baza art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța va admite plângerea în parte, va înlocui sancțiunea amenzii în cuantum de 25.000 lei cu avertismentul, menținând în rest procesul verbal ca temeinic și legal.

În ceea ce privește excepția prescripției aplicării sancțiunii, dat fiind că intimata a procedat la comunicarea procesului verbal cu petenta, poștal, cu confirmare de primire la data de 28.08.2010 – data poștei, însă aceasta nu s-a realizat urmare a neprezentării destinatarei la oficiul poștal și respectiv a neridicării corespondenței în termenul de păstrare, instanța apreciază că nu se poate reține necomunicarea procesului verbal în termenul de o lună, prevăzut de art. 14 din OG nr. 2/2001, petenta neputând invoca în favoarea sa propria culpă. D. această perspectivă este lipsit de relevanță faptul că la data de 26.11.2010 s-a procedat la afișarea procesului verbal pe ușa sediului petentei.

Cheltuielile de judecată ocazionate de petentă nu vor fi puse în sarcina intimatei, atâta timp cât cea dintâi se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa și nu se poate reține culpa procesuală a intimatei, pentru a fi îndeplinite cerințele art. 274 c.p.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte plângerea formulată de petenta ., având nr. de înregistrare la ORC J_, CUI RO_, cu sediul în Pitești, ., jud. Argeș în contradictoriu cu intimata CNADR- DRDP Timișoara – prin SDN A. cu sediul în A., ./A, jud. A..

Înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 25.000 lei aplicată prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/17.08.2010 încheiat de intimată, cu avertismentul.

Menține în rest procesul verbal contestat.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă. Cu drept de recurs.

Pronunțată în ședința publică din data de 15.03.2012.

Președinte,Grefier,

E. D. BîscăGeorgeta M. P.

Red./Tehnored/EDB/GMP/20.03.2012

4 ex./2 .:

petenta . cu sediul în Pitești, ., jud. Argeș intimata CNADR- DRDP Timișoara – prin SDN A. cu sediul în A., ./A, jud. A.

Exp. 2 .>

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 2695/2012. Judecătoria ARAD