Contestaţie la executare. Sentința nr. 7318/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7318/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 28-11-2013 în dosarul nr. 7318/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7318
Ședința publică din 28.11.2013
Președinte: H. Ș.
Grefier: M. J.
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de către contestatoarea . SRL în contradictoriu cu intimații . și B. G. H. D..
La apelul nominal se prezintă reprezentanta contestatoarei, av. R. I. din Baroul T., reprezentantul intimatei ., av. N. G. din Baroul A., lipsă fiind B. G. H. D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este legal timbrată cu suma de 1.000 lei taxă judiciară de timbru, conform art. 10 alin. 2 din OUG nr. 80/2013.
Reprezentantul intimatei depune dovada soluționării dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului T. în sensul anulării recursului ca netimbrat.
Instanța a verificat, din oficiu, pe portalul Judecătoriei Timișoara stadiul dosarului nr._, soluționat irevocabil prin anularea recursului.
Reprezentanta contestatoarei depune dovada achitării parțiale a debitului, în sumă de 6.000 lei, precum și o cerere adresată executorului judecătoresc prin care solicită reconsiderarea onorariului. Solicită amânarea cauzei în vederea comunicării cu B. G. H. D. și în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă
Instanța, conform art. 170 alin. 1 C.proc.civ., comunică reprezentantului intimatei . un exemplar din înscrisurile depuse de către reprezentanta contestatoarei. În baza art. 248 alin. 1 și art. 237 alin. 2 pct. 1 C.proc.civ., invocă, din oficiul, excepția lipsei calității procesuale pasive a B. G. H. D. și pune în discuția părților excepția invocată.
Reprezentanta contestatoarei lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul intimatei solicită admiterea excepției.
Instanța admite excepția lipsei calității procesuale pasive a B. G. H. D..
Instanța pune în discuție cererea de amânare formulată de contestatoare.
Reprezentantul intimatei se opune.
Instanța respinge cererea de amânare formulată de reprezentanta contestatoarei având în vedere că, față de admiterea excepției antemenționate nu mai este necesară comunicarea actelor cu executorul judecătoresc, iar amânarea cauzei s-a mai dispus în cauză și în acest scop. Pe cale de consecință, constată încheiată etapa de cercetare judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta contestatoarei solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată și precizată, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea contestației pentru motivele invocate prin întâmpinare, cu cheltuieli de judecată pe care înțelege să le solicite însă pe cale separată.
INSTANȚA
În deliberare asupra cererii civile de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la această instanță sub nr._ /24.07.2013, contestatoarea . SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimații . și B. G. H. D., anularea actelor de executare silită din dosar nr. 41/2013 al B. G. H. D. și suspendarea executării silite.
În motivare, a arătat că intimata . a solicitat, în dosarul execuțional nr. 41/2013 al B. G. H. D., executarea silită a sentinței civile nr. 8267/11.06.2013, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ . Conform dispozitivului, sentința era definitivă, cu drept de a formula recurs în 15 zile de la comunicare. Prin această hotărâre, instanța a obligat contestatoarea la plata sumei de 185.285,28 lei și, de asemenea, s-a admis cererea de chemare în garanție formulată de contestatoare împotriva . SRL, ca urmare a admiterii acțiunii principale. A dat dovadă de bună credință punând la dispoziția creditoarei un alt utilaj ale cărui costuri le-a suportat integral și, mai mult, după comunicarea sentinței civile nr. 8267/11.06.2013 a purtat negocieri în vederea stingerii debitului datorat.
În acest context, cererea de încuviințare a executării silite a fost înregistrată în data de 10.07.2013 și soluționată în a doza zi, în data de 11.07.2013. De asemenea, în data de 11.07.2013, pe rolul Judecătoriei Timișoara, intimata a înregistrat recursul împotriva sentinței civile nr. 8267/11.06.2013. Astfel, creditorul solicită punerea în executare a unei sentințe civile împotriva căreia a înțeles să formuleze recurs. Mai mult, tot pe rolul Judecătoriei Timișoara, în data de 28.06.2013, intimata a înregistrat și o cerere de completare/lămurire dispozitiv ce a format obiectul dosarului nr._/325/2013.
În ceea ce privește cheltuielile de executare silită, contestă onorariul executorului stabilit la suma de 8.869 lei, întrucât este mult peste cuantumul legal.
Cu privire la cererea de suspendare a executării silite, a arătat că cuantumul considerabil al sumei afectează situația sa economică, respectiv atât . de plată, cât și încetarea contractele individuale de muncă ale salariaților. Raportat la obiectul de activitate al contestatoarei, inclusiv participarea la licitații, punerea în executare a sentinței ar conduce la blocarea activității societății, fapt ce ar determina chiar imposibilitatea achitării debitului.
În drept, invocă art. 711 și urm., art. 718, art. 719 C.pr.civ.
Prin completarea de acțiune de la filele 101-103, contestatoareasolicită anularea popririi din data de 29.07.2013, asupra conturilor deschise la Banca Transilvania.
În motivare, a arătat că, la data de 24.07.2013 a formulat cerere de suspendare provizorie, admisă la data de 25.07.2013 în dosar nr._/55/2013. La data de 26.07.2013 a comunicat B. G. H. D. încheierea instanței, însă la data de 29.07.2013 a operat înființarea popririi asupra sumelor de bani pe care le deținea în contul deschis la Banca Transilvania, mai exact suma rămasă indisponibilizată de la acea dată și până în prezent este în valoare de 12.308 lei. Apreciază că, independent de data comunicării de către instanță a încheierii mai sus menționată, având în vedere că i-a învederat soluția instanței în data de 26.07.2013, executorul judecătoresc avea îndatorirea de a nu demara nici un act de executare silită. Astfel, în mod nelegal executorul a dispus înființarea popririi și a anulat astfel efectele suspendării.
În drept, invocă art. 204 C.pr.civ., 711 și urm. C.proc.civ.
Prin întâmpinare (f.76-78), intimata solicită respingerea contestației la executare ca nefondată.
În motivare, a arătat că titlul executoriu este reprezentat de sentința civilă nr. 8267/11.06.2013 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ . Deoarece nu s-au achitat benevol debitele, a început executarea silită. În interiorul termenului căii de atac împotriva sentinței susmenționate, a formulat o cerere de completare, prin care a solicitat obligarea pârâtei și la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial. Având în vedere faptul că prin sentința susmenționată s-a completat doar parțial sentința inițială, consideră cererea contestatoarei ca fiind nefondată, întrucât cererea de executare silită are la bază un titlu executoriu valid, ceea ce diferă este doar cuantumul sumei, suplimentat cu onorariul avocațial pe care până în prezent nu l-a solicitat. În ceea ce privește recursul formulat împotriva sentinței pronunțate în dosarul nr._/325/2013, de către Judecătoria Timișoara, acesta avea ca obiect însăși obiectul reprezentat de cererea de îndreptare și completare a sentinței nr. 8267/11.06.2013, cale de atac rămasă fără obiect. De altfel, contestatoarea a și început executarea silită împotriva chematei în garanție . SRL.
Referitor la cuantumul onorariului, executorul judecătoresc l-a calculat conform normelor în vigoare, iar contestatoarea nu aduce un alt mod de calcul din care să rezulte că au fost încălcate normele în vigoare.
Referitor la suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a contestației, motivat prin preîntâmpinarea unui prejudiciu substanțial contestatoarei, arată faptul că aceasta nu a făcut această dovadă. Mai mult, din suma de 178.103,68 lei reprezentând prețul, aceasta a virat chematei în garanție, doar suma de 144.725,36 lei având astfel un profit de 33.378,32 lei, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În drept, invocă art. 205 și urm., art. 622 alin. 3, art. 632, art. 662 C.pr.civ.
În probațiune, se depun înscrisuri: somație din dos. ex. 41/2003 (f.8), încheiere de stabilire a cheltuielilor de executare silită din 16.07.2013 (f.9), încheiere nr. 4488/11.07.2013 (f.10-12), extras portal Judecătoria A. (f.13-14), extras portal Judecătoria Timișoara (f.15-19), extras ORC (f.20-22), fișă date (f.23-43), proces verbal nr. 1770/27.03.2013 (f. 44-45), proces verbal al ședinței de deschidere a ofertelor (f.46-47), contract de furnizare nr. 9071/04.06.2013 (f.48), contract de asistență tehnică și prestări servicii nr. 44/21.10.2011 (f.49), anexa la contract nr. 44/21.10.2011 (f.50), contract de asistență tehnică și prestări servicii și anexa la contract (f.51-52), contract de vânzare-cumpărare nr. 68 din 18.12.2012 (f.53-54), cererea adresată către B. G. H. D. (f.55-56), corespondență e-mail (f.57-58 și f.131-132), sentința civilă nr._/06.08.2013 (f.79-80), sentința civilă nr. 8267/11.06.2013 (f.81-85), extras portal Judecătoria B. (f.86), cererea de recurs formulat în dos. nr._ (f.87-91), cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 8267/2013 (f.92), încheierea din data de 25.07.2013 (f.104), dovadă corespondență prin e-mail (f.105), extrase de cont (f.106-108), cerere adresă către . (f.109-110), ordin de plată (f.111-114), adresa din 13.11.2013 (f.115), cerere nr. 196/09.07.2013 (f.116), extras portal Tribunalul I. (f.117), plângere (f.118-122), extras portal Tribunalul T. (f.126), extras portal Judecătoria Timișoara (f.127), ordin de plată (f.128), preambul referitor la dos. ex. nr. 41/2013 (f.129-130). S-a atașat dosarul execuțional nr. 41/2013 al B. G. H. D..
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a B. G. H. D. invocată de către instanță din oficiu și admisă în cadrul ședinței, instanța arată că calitatea procesuală pasivă, una dintre condițiile generale ale oricărei forme a acțiunii civile, deci și a contestației la executare, presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății. Pe calea contestației la executare, cei interesați sau vătămați prin executare pot contesta executarea silită, executare a cărei finalitate o reprezintă aducerea la îndeplinire a obligației stabilite printr-un titlu executoriu și neexecutată de bunăvoie. Astfel, părțile din raportul juridic care a dat naștere obligației ce se execută sunt și părțile din contestația la executare, cu roluri inversate, debitorul obligației devenind contestator, iar creditorul obligației intimat. Prin urmare părțile din procedura contestației la executare sunt doar creditorul și debitorul raportului juridic dedus judecății, respectiv părțile din procesul inițial în urma căruia a fost pronunțată hotărârea care se execută. Executorul judecătoresc este un auxiliar care îndeplinește un serviciu de interes public în baza legii și care are atribuții de punere în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii. Potrivit art. 711 alin. 1 C.proc.civ. împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Astfel, contestația la executare privește actele de executare sub aspect procedural care se îndeplinesc în numele creditorului, în baza cererii introduse la executorul judecătoresc competent. Prin urmare, contestația nu se raportează la persoana executorului judecătoresc în calitate de organ învestit cu autoritate de stat și, pe cale de consecință, acesta nu poate sta ca parte în cadrul contestației la executare.
Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin sentința civilă nr. 8267/11.06.2013 (f.81-85), pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, instanța a obligat contestatoarea la plata sumei de 185.285,28 lei. De asemenea, a admis cererea de chemare în garanție formulată de contestatoare împotriva . SRL, ca urmare a admiterii acțiunii principale.
Acțiunea a fost înregistră la data de 25.01.2013 (verificare fișă dosar în sistem ECRIS- fila 127) și a fost fundamentată juridic pe raporturile contractuale dintre părți, respectiv contract de vânzare-cumpărare a unui utilaj. Conform mențiunilor din hotărâre, aceasta era definitivă, cu drept de a formula recurs în 15 zile de la comunicare
La data de 28.06.2013 intimata a înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara o cerere de completare a dispozitivului (dosar nr._/325/2013), prin care a solicitat obligarea pârâtei și la plata cheltuielilor de judecată (f. 79-80 și 92).
La data de 09.07.2013 (fila 1 d.e) creditoarea solicită punerea în executare a obligației de plată privind prețul vânzării (fără cheltuielile de judecată), conform sentinței, executarea fiind încuviințată de Judecătoria A. prin Încheierea nr. 4488/11.07.2013 (fila 10).
Împotriva sentinței civile nr. 8267/11.06.2013 s-a înregistrat la Judecătoria Timișoara un recurs (filele 87-91), recurs respins la data de 22.11.2013, cu consecința menținerii soluției dată de prima instanță (fila 126).
Din motivele invocate, instanța înțelege că contestatoarea a invocat ca motiv de nulitate faptul că s-a pus în executare o hotărâre judecătorească care nu avea calitatea de titlu executoriu.
Instanța de față apreciază că, chiar dacă cererea de executare silită a fost depusă la biroul executorului la data de 09.07.2013 și executarea a fost încuviință potrivit dispozițiilor legale procedurale ale noului cod de procedură civilă, calitatea unui titlu de a fi sau nu executoriu se apreciază prin raportare la dispozițiile legii în vigoare la data la care hotărârea judecătoreasca a fost pronunțată. Astfel, verificarea acestui aspect cu ocazia încuviințării executării silite se face în raport de data pronunțării soluției, iar nu în raport de data înregistrării cererii de executare silită la executor.
Art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 specifică că legea nouă se aplică doar proceselor introduse după . noului cod, iar art. 5 din același act prevede că „dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de . Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost învestite cu formula executorie.” De asemenea, art. 27 C.proc.civ. prevede că hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub are a început procesul.
Din interpretarea acestor texte legale rezultă că o acțiune promovată la data de 25.01.2013 este supusă căilor de atac prevăzute de legea din acel moment (Codul de procedură civilă de la 1865) și constituie titlu executoriu sau nu tot raportat la aceste prevederi. Noile dispoziții procedurale se aplică, sub acest aspect, doar în sensul că aceste titluri nu mai au nevoie în prealabil de investirea cu formulă executorie.
În speță, cererea a fost introdusă sub imperiul vechiului cod de procedură civilă, anume cap. XIV privind dispozițiile speciale de soluționare a litigiilor dintre profesioniști din moment ce părțile sunt societăți comerciale, iar cererea a avut ca obiect răspunderea contractuală derivată dintr-un contract de transport.
Astfel, din moment ce art. 7208 C.proc.civ. de la 1865 prevedea expres că „hotărârile date în primă instanță potrivit prevederilor prezentului capitol sunt executorii. Exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea”, hotărârea judecătorească pusă în executare constituia titlu executoriu raportat și la art. 374 C.proc.civ. de la 1865 care prevedea că astfel de hotărâri executării pot fi execute fără formulă executorie sau alte formalități.
În ce privește punerea în executare imediată a sentinței, art. 622 C.proc.civ. nu precizează un termen anume pentru executarea de bună-voie din partea debitorului, însă acest termen ar trebui să fie unul rezonabil. În materie comercială, dată fiind celeritatea cu care trebuie să se desfășoare raporturile juridice, un termen de aproximativ două săptămâni de la data comunicării sentinței (27.06.2013 – fila 6 d.e) pare a fi rezonabil. De altfel, instanța are în vedere și faptul că obligația s-a născut în urma unei judecăți care a totalizat aproape șase luni. Mai mult, însăși executarea silită se desfășoară de peste patru luni, fiind și suspendată (dosar nr._/55/2013), fără ca debitoarea să fi achitat debitul în întregime.
În ce privește anularea actului de poprire, motivat că acesta fost îndeplinit în perioada de suspendare a executării silite, conform art. 703 C.pr.civ., instanța reține că suspendare provizorie a fost pronunțată la data de 25.07.2013 în dosar nr._/55/2013 (fila 104), iar adresa de poprire a fost emisă și comunicată de executor anterior acestei date, respectiv la data de 24.07.2013 (fila 17 și 33 d.e). D. înștiințarea băncii prin care arată că a dat curs, anterior, popririi a fost emisă la data de 06.08.2013 (fila 35 d.e). Prin urmare, actul de executare îndeplinit conform art. 782 alin. 1 este conform. În speță, suspendarea executării silite nu echivalează cu însăși desființarea actului de executare (poprirea) legal îndeplinit în sensul că debitorul poate accesa conturile (inclusiv prin ridicarea banilor), ci doar că nu se vor efectua plăți de către terțul poprit în contul creanței (deci banii rămân în contul debitorului).
Cu privire la cheltuielile de executare, respectiv onorariul executorului judecătoresc, art. 37 alin. 1 lit. a din Legea nr. 188/2000 prevede că onorariul maxim al executorului judecătoresc, în cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus 1% din suma ce depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite. Acest cuantum este prevăzut și de Anexa nr. 1 de la Ordinul 2550/C/2006. Conform acestui act, raportat la cuantumul creanței urmărite, onorariul minim este de este de „2.500 lei plus un procent de 1% din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite.” În speță, onorariul maxim ar fi de 7.152,85 lei, iar onorariul minim de 3.352,85 lei.
Astfel, onorariul fixat la suma de 8.869 lei este peste cuantumul stabilit de lege. Instanța observă că această valoare rezultă din însumarea valorii de TVA (24%). Sub acest aspect, instanța arată că, stabilind plafonul maximal al onorariului executorului judecătoresc, legiuitorul a institut o normă legală prin care debitorul este protejat împotriva unor cheltuieli de executare excesive. Prin urmare, în condițiile în care legea stabilește cuantumul onorariului maxim, instanța apreciază că acesta nu poate fi mărit prin adăugarea TVA-ul aferent onorariului. În ce privește aprecierea cuantumului onorariului, art. 669 alin. 4 C.proc.civ. permite instanței să îl cenzureze, chiar și din oficiu, art. 451 C.pr.civ., fiind aplicabil. Astfel, în speță, instanța are în vedere buna intenție dovedită până în prezent a debitoarei de a stinge debitul, astfel că acesta a realizat mai mult plăți benevole (fila 111, 112 - cheltuieli de judecată, 128), totalizând 26.702,30 lei. De asemenea, există o sumă de 12.308,19 lei în contul acesteia (fila 35) și a achitata o cauțiune de 6.444,88 lei (fila 59), care conform art. 719 alin. 6 C.p.c. rămâne indisponibilizată pentru acoperirea creanței. În plus, instanța reține că debitoarea deține titlu executoriu, pus în executare, pentru recuperarea acestui debit de la chemata în garanție, având deci o atitudine activă și făcând eforturi pentru stingerea creanței (filele 116-122). Acestea toate cu consecință și asupra muncii depuse de executor. Totodată, sumele de mai sus totalizează deja aproximativ 20% din valoarea creanței urmărite, astfel că menținerea unui onorariu raportat la valoarea întregii creanțe nu se mai justifică.
Prin urmare, instanța apreciază că, față de toate cele arătate, se impune reducerea onorariului de executor la suma de 5.000 lei, sumă proporțională, legală și echitabilă. Pe cale de consecință, va anula în parte încheierea din data de 16.07.2013 întocmită în dosarul de executare nr. 41/2013, în sensul că reduce cheltuielile de executare de la suma de 9.203,70 lei la suma de 5.334,70 lei. .
Cu privire la cererea de suspendare a executării silite, art. 718 alin. 1 C.proc.civ. prevede această posibilitate, suspendare care durează însă „până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită”. Astfel, limita maximă până la care poate opera suspendarea este cea a pronunțării unei hotărâri judecătorești asupra cererii, chiar dacă acesta este susceptibilă de a fi atacată cu apel, deoarece efectul unei măsuri provizorii luată de către instanță nu se poate întinde și după momentul dezinvestirii instanței prin soluționarea cauzei. Prin urmare, instanța va respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
În cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a B. G. H. D., cu sediul în A., .. 4, ., invocată de către instanță din oficiu.
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea . SRL, înmatriculată la ORC T. sub nr. J_, Cod fiscal_, cu sediul în Timișoara, ., ., județul T. în contradictoriu cu intimata ., înregistrată la ORC A. sub nr. J_, CUI_, cu sediul în A., .. 14, județul A..
Anulează în parte încheierea din data de 16.07.2013 întocmită în dosarul de executare nr. 41/2013, în sensul că reduce cheltuielile de executare de la suma de 9.203,70 lei la suma de 5.334,70 lei. .
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
În caz de exercitare a căii de atac, cererea se va depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședință publică din 28.11.2013.
Președinte,Grefier,
H. Ș. M. J.
Red./tehn./HȘ/MJ/20.12.2013
5 ex./3 . comunică cu:
S.C. C. R.-C. SRL - cu sediul în Timișoara, ., ., județul T.
.- A., .. 14, județul A.
B. G. H. D. - A., .. 4, .
| ← Fond funciar. Sentința nr. 4376/2012. Judecătoria ARAD | Aplicare amendă civilă. Sentința nr. 4296/2012. Judecătoria ARAD → |
|---|
