Fond funciar. Sentința nr. 2749/2012. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2749/2012 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 19-03-2012 în dosarul nr. 2749/2012
ROMÂNIA
JUDECATORIA A. OPERATOR 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.2749
Ședința publică din: 19.03.2012
Președinte: C. F. M.
Grefier: T. Neșin
S-a luat în examinare cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanții B. C., Cismas F., C. M.;Gheorghoiu E.-M., Honiges Oscar Herbert, Soimosan I., B. E., Kerner I., Kerner V.,Kerner S., C. M., Hedesan L., B. G. Livius, D. Vioara E., Vidac G., Kese M., P. I., A. E., V. G. M., L. V. A., C. S., B. D. C. C. F.,I. V., P. D. D., C. D., M. M.,F. A., M. D. M., G. V. M., C. M. T., C. F.-V., P. E., Halja M., C. V., I. M. și continuată de moștenitoarea P. M., precum și plângerea formulată și precizată de petenții D. D., D. E., H. F., S. Vioara-L., S. O. T., J. M., T. T., A. C., C. L. A.,U. P., U. T.,U. A., M. P., Z. G., I. I., M. D. I., M. R., M. A., M. O., M. C. A., A. E., B. P., B. L., O. S., T. A., P. P. I.,P. E., S. D. M., C. A., C. L.-S., T. A. D., S. D. D., S. M. C., C. V. I., L. E., D. S., K. A., K. I. M., S. O. F., O. L. E., G. G. C., C. C.,S. M., B. L. F., P. T.,S. I. S., S. V. I., J. I., C. A.,B. E. C., R. E., C. A. Z., B. G., B. T., C. T., H. P., N. E., M. E.,M. M.-F., S. M., M. F. V., H. G., B. S.,G. V.,H. R., B. I. G.,R. L.,V. A., U. M., M. F., B. Z.,I. S., R. M., L. I., L. V., P. R., H. E., H. G. I., D. D.,C. N., C. V., T. S., C. F.-E. Fost Casatorita T., C. G., T. E., C. E., C. R.-A.-I., B. A., prin mandatar . prin mandatara ., reprezentată prin G. F. E. în calitate de administrator în contradictoriu cu intimații C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Șiria, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor A., C. L. al C. Șiria ,. având ca obiect fond funciar., precum și cererea reconvențională formulată de C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Șiria și cererile de intervenție în interes propriu formulate de Primarul C. Șiria, J. M., P. P. V. și P. D. I. A. M. E., Baumann Katharina.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că, concluziile părtilor au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 12.03.2012, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Constată că prin plângerea formulată la această instanță la data de 22 iunie 2011, petenții B. C., Cismas F., C. M.;Gheorghoiu E.-M., Honiges Oscar Herbert, Soimosan I., B. E., Kerner I., Kerner V.,Kerner S., C. M., Hedesan L., B. G. Livius, D. Vioara E., Vidac G., Kese M., P. I., A. E., V. G. M., L. V. A., C. S., B. D. C. C. F.,I. V., P. D. D., C. D., M. M.,F. A., M. D. M., G. V. M., C. M. T., C. F.-V., P. E., Halja M., C. V., I. M., D. D., D. E., H. F., S. Vioara-L., S. O. T., J. M., T. T., A. C., C. L. A.,U. P., U. T.,U. A., M. P., Z. G., I. I., M. D. I., M. R., M. A., M. O., M. C. A., A. E., B. P., B. L., O. S., T. A., P. P. I.,P. E., S. D. M., C. A., C. L.-S., T. A. D., S. D. D., S. M. C., C. V. I., L. E., D. S., K. A., K. I. M., S. O. F., O. L. E., G. G. C., C. C.,S. M., B. L. F., P. T.,S. I. S., S. V. I., J. I., C. A.,B. E. C., R. E., C. A. Z., B. G., B. T., C. T., H. P., N. E., M. E.,M. M.-F., S. M., M. F. V., H. G., B. S.,G. V.,H. R., B. I. G.,R. L.,V. A., U. M., M. F., B. Z.,I. S., R. M., L. I., L. V., P. R., H. E., H. G. I., D. D.,C. N., C. V., T. S., C. F.-E. Fost Casatorita T., C. G., T. E., C. E., C. R.-A.-I., B. A., au chemat în judecată pe intimații C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Șiria, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor A., C. L. al C. Șiria, solicitând obligarea Comisiei locale S., la punerea in posesie a persoanelor îndreptățite conform anexei la prezenta acțiune, cu suprafețele solicitate si validate pe teritoriul administrativ al comunei S., loc.S., respectiv pe amplasamentele inscrise în parcelele identificate in Schița executata de . ,anexata prezentei, denumita Planul de contur cadastral, respectiv dupa cum urmează: A 800/1; A 800/3; A 795/5; A795/2; Ps 795/1; Ps 795/4; Ps 758/1; A 758; A 759; Ngi 760; Ps 779; Ps 773; A 769; Ps 766; A 586; A598; A592; Fn 604; A600/1; A600; A572; Ps 590; A 589; Ps 588; Ps 573; A574; Ps 575; Ps 576; Ps578; Ps 585; Ps581; Ps591; Ps 557; Ps 561; Ps 563; Ps 550; Ps 556; Ps 549; Ps 564; Ps 565/2, Ps 548; A 565/1; A 543; A 537; B 540; B 560; B 577; Ps 539, Ps 534/1; Ps 534/2; A 532; A 522; A 528, A530; A 406/2; Ps 405/8; A 406/3; A 359; Ps 360; Ps 357; Ps 405/7; Ps 405/5; Ps 350/7; Ps 350/9;, amplasamente ce sunt libere astfel cum rezulta din următoarele Cârti Funciare: CF nr._ S. CAD. 476, TOP. 105/3; CF Nr._ S. CAD. 395, TOP. 150, Ps-572/1/3; CF Nr._ S. CAD. 385 TOP 144, Ngi-540/1; CF nr._ S. CAD. 1824 ; CF nr._ S. CAD 435 TOP 213/2, Ps-795/5 ; CF nr._ S., CAD 397, Ps-528/1; CF nr._ S., CAD 382, TOP 140, Ps-522; CF nr._ S., CAD 383, TOP 143, Ps-523; CF nr._ S., CAD 1648; CF nr._ S., CAD 475, TOP 87/3, Ps-350/6;CF nr._ S., CAD 1825; CF nr._ S., CAD 426, TOP 215, Ps-773; CF nr._ S., CAD 2325; CF nr._ S., CAD 1652; CF nr._ S., CAD 1650 ; CF nr._ S., CAD 384, TOP 144, Ps-540/2; CF nr. 302Î30 S., CAD 430, TOP 213, Ps-760/2; CF nr._ S., CAD 1324; CF nr._ S., CAD 1822; CF nr._ S., CAD 1828; CF nr. 30Î5Î3 S., CAD 437, TOP 220, Ps-783;CF nr._ S., CAD 396, TOP 150, Ps-572/2; CF nr._ S., CAD 1826; CF nr._ S., CAD 472, TOP 105/4, Ps-405/7; CF nr._ S., CAD 1829; CF nr._ S., CAD 1651;Cf nr._ S., CAD 429, TOP 213/1, Ps-765; CF nr._ S., CAD 87/4, TOP 4732, Ps-350/9; CF nr._ S., CAD 427, TOP 215, Ps-769; CF nr._ S., CAD 1830;CF nr._ S., CAD 1823;CF nr._ S., CAD 1649; CF nr._ S., CAD 2592;CF nr._ S., CAD 2594;CF nr._ S., CAD 2596; CF nr._ S., CAD 2597;CF nr._ S., CAD 2598;CF nr._ S., CAD 2600;CF nr._ S., CAD 2636;CF nr._ S., CAD 2638;CF nr._ S., CAD 2639;CF nr._ S., CAD 2640;CF nr._ S., CAD 2564;CF nr._ S., CAD 2567;CF nr._ S., CAD 2569 ;CF nr._ S., CAD 2570;CF nr._ S., CAD 2571 ;CF nr._ S., CAD 2572;CF nr._ S., CAD 2547;CF nr._ S., CAD 2552;CF nr._ S.. CAD 2550 ;CF nr._ S., CAD 431, TOP 227, Ps-800/l;CF nr._ S., CAD 433, TOP 220, Ps-779 ;CF nr._ S., CAD 434, TOP 213, Ps-758;CF nr._ S., CAD 2568;CF nr._ S., CAD 2566;CF nr._ S., CAD 2641;CF nr._ S., CAD 260l;CF nr._ S., CAD 2599;CF nr._ S., CAD 2551 ;CF nr._ S., CAD 432, TOP 225, Ps-800/3; CF nr._ S., CAD 2549;CF nr._ S., CAD 2642; CF nr._ S., CAD 2595; CF nr._ S., nr. Cad. 390/3/2/2, top. 152.PS-585/3/2; CF nr._ S. nr. Cad 390/3/1, top. 152.Ps -585/3/1; Cf nr._ S. nr. Cad 2635, Cf nr._ S., nr. Cad 390/5, top 152. Ps 585/5; CF nr._ S. nr. Cad 1647, CF nr._ S. nr. Cad 1322; CF nr._ S. nr. Cad 1664, CF nr._ S. nr. Cad 2591, CF nr._ S. nr. Cad 2563, CF nr._ S. nr.cad 390/4, nr. Top 152.Ps 585/4, CF nr._ S. nr, Cad 2546, CF nr._ S. nr. Cad 1663; cu suprafața de 352, 51 ha, sub sancțiunea obligării Primarului comunei S., in baza art. 64 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 cu modificările ulterioare la plata de daune cominatorii in valoare de 300 ron pe zi de intarziere, de la data rămânerii irevocabile a hotărârii ce o veti pronunța si pana la punerea efectiva in posesie, obligarea Comisiei judeteane pentru stabilirea dreptului de proprietate privata Asupra terenurilor A. la emiterea Titurilor de P. pe numele persoanelor îndreptățite pentru suprafețele solicitate in caz contrar, hotărârea ce se va pronunța sa tina loc de Titluri de proprietate pe numele persoanelor indreptatite pentru suprafețele solicitate si sa fie autorizați sa procedeze la punerea in posesie, prin intermediul unui executor judecătoresc, pe amplasamentele indicate in baza măsurătorilor ce se vor efectua de către o persoana legal autorizata pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii se susține că prin Hotărârea nr. 1646 din 25.09.2007, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor A., a dispus Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor S., modificarea Hotărârii nr. 198/04.05.2006 emisă de aceasta din urma, in sensul radierii din Anexa nr. 39 si 39 A a lucrării de fond funciar S. a unui număr de 287 poziții cu suprafața totala de 763,75 ha teren agricol si inscrierea acestora in anexele corespunzătoare reconstituirii dreptului de proprietate in natura. Hotărârea Comisiei județene A., astfel data a fost fundamenta pe „dovada existentei terenurilor agricole pe raza localității S., rezultata din situația statistica a terenurilor agricole, comunicata de Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara A.", astfel cum rezulta din preambulul hotărârii. De asemenea, prin hotărârea menționata, C. județeană a dispus Comisiei locale, punerea in posesie a persoanelor indreptatite, întocmirea documentației necesare emiterii titlurilor de proprietate si înaintarea acesteia, Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara A.. Hotatarea Comisiei județene a fost contestata in instanța de C. locala, plângerea acesteia din urma fiind respinsa irevocabil de către Tribunalul A., prin Decizia nr. 560 R/2010 data in Dosar nr._ . Desi C. județeană a dispus conform celor descrise anterior, iar instanța de judecată a confirmat in mod irevocabil Hotărârea Comisiei județene, C. locala refuza_șă-si îndeplinească obligațiile legale. Mai mult, C. Locala, cu rea -credința, in timpul derulării procesului cu C. județeană, a procedat la schimbarea categoriei terenului extravilan disponibil pe raza comunei S., din arabil in pășune pentru a „demonstra" că nu mai există teren agricol, fapt ce rezulta din extrasele de cartea funciara, in care terenul apare ca fiind pășune; or potrivit planului cadastral aceasta apare ca fiind pășune si parțial arabil. Acest argument, insa, nu a impresionat nici C. juideteana si nici instanța, aceasta cu atat mai mult cu cat toate terenurile din proprietatea unității admnistrativ-teritoriale sunt la dispoziția comisiei locale pentru a fi atribuie in baza legilor fondului funciar, indiferent de categoria lor de folosința, astfel cum rezulta din prevederile art. 3 alin.l din Legea nr. 1/2000.
Întrucât in cele 287 de poziții se regăsesc si reclamanți sau autorii acestora, conform descrierii din Anexa /a prezentei cereri se, consideră că menținerea acestora in Anexa 39 privind acordarea de despăgubiri in echivalent bănesc este nelegală, iar prin imposibilitataea de obținere a terenurilor sunt grav prejudiciați, si aceasta cu atat mai mult căt la nivelul comunei S., exista teren agricol disponibil, care nu a fost reconstituit in baza Legilor fondului funciar. Astfel, potrivit Cărților Funciare antementionate si potrivit lucrării topografice întocmite de ., anexat prezentei cereri, exista teren agricol aflat in proprietatea C. S.. Or, cata vreme acest teren nu a fost atribuit altor persoane, fapt dovedit prin extrasele CF menționate, pe care le anexează prezentei, precum si prin cele arătate de C. județeană in Hotărârea nr. 1646, se apreciază că sunt indreptatiti la reconstituirea in natură a dreptului de proprietate asupra suprafețelor de teren ce li se cuvin.
Astfel, art. 3 alin.l din Legea nr. 1/2000 cu modificările si compleatrile ulterioare prevede "(1) P. aplicarea prezentei legi comisia locală dispune de totalitatea terenurilor proprietate privată a unității administrativ-teritoriale respective." Mai mult, același act normativ la art 3 alin. 3 si alin 4 arată "în cazul în care în localitate nu există suprafețe de teren agricol, pentru a satisface integral cererile, în condițiile prevăzute la alin. (2), reconstituirea dreptului de proprietate se va face, la propunerea comisiei locale, din suprafețele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, orașului sau municipiului, (4) în situația în care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, în condițiile alin. (2), se vor acorda despăgubiri pentru diferența de teren neretrocedat.
Ca atare, este evidenta intenția legiuitorului de a satisface cererile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, in principu, in natura, din orice categorie de teren aflata in patrimoniul privat al unității admnistrativ-teritoriale in care s-a depus cererea, si numai, in situația inexistentei de teren disponibil stabilește ca reconstituirea se face prin echivalent bănesc.
Mai mult decât atat, la nivelul comunei S. a fost validată lucrarea de fond funciar privind cererile de reconstituire depuse in baza Legii nr. 247/2005, prin includerea solicitanților la aceasta lege in Anexe privind reconstituirea in natura. Ori, este inacceptabil si total nefiresc, ca solicitanților care au depus cereri in anul 2005, deci care au dat dovada de mai putina diligenta decât subsemantii care am depus cereri in anul 2000 in baza Legii nr. 1/2000, sa beneficieze de reconstituirea in natura, iar noi de despăgubiri, desi cererile noastre au fost anterioare. In acest sens,se solicită să fie obligate comisia locala si comisia județeană, in caz de contestare a prezentei afirmații sa depună Hotărârile privind validarea lucrării de fond funciar pe legea nr. 247/2005 din care rezulta cele susținute de către reclamanți.
Întrucât terenul identificat ca fiind liber si solicitat pentru punerea in posesie si reconstituirea dreptului este proprietate a C. S., am chemat in judecata pentru opozabilitate si pe C. Loclal S., in calitate de administrator al domeniului privat al comunei, cu toate ca potrivit prevederilor art 3 din Legea nr. 1/2000 cu modific, ulterioare susenuntat, comisia locala dispune de totalitatea terenurilor aflate in proprietatea unității admnistrativ-teritoariale, deci acest teren, se apreciază că este de drept la dispoziția comisiei locale S.: mai mult HGR 890/2005, arata ca terenurile ce nu vor fi atribuite persoanelor fizice (deci cele ce vor ramane libere dupa satisfacerea cererilor depuse in baza legilor fondului funciar), vor trece in administrarea Consiliilor locale potrivit Anexei nr-21.
Având in vedere faptul ca reclamanții au dovedit in mod indubitabil temeinicia si legalitatea celor solicitate, precum si faptul ca la nivelul comunei S. exista teren liber neatribuit, si, mai mult, cu cat exista o hotărâre a Comisiei județene A.-for tutelar al Comisiei locale, prin care se dispune punerea in posesie a persoanelor îndreptățite întocmirea documentației necesare emiterii titurilor de proprietate si înaintarea acesteia, Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara A.,se solicită ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea Comisiei locale S., la punerea in posesie a persoanelor indreptatite conform anexei Ia prezenta acțiune, cu suprafețele solicitate si validate pe teritoriul administrativ al comunei S., respectiv pe amplasamentele înscrise in parceleel situate pe teritoriul admnistrativ siria, respectiv parcelele: A 800/1; A 800/3; A 795/5; A795/2; Ps 795/1; Ps 795/4; Ps 758/1; A 758; A 759; Ngi 760; Ps 779; Ps 773; A 769; Ps 766; A 586; A598; A592; Fn 604; A600/1; A600; A572; Ps 590; A 589; Ps 588; Ps 573; A574; Ps 575; Ps 576; Ps578; Ps 585; Ps581; Ps591; Ps 557; Ps 561; Ps 563; Ps 550; Ps 556; Ps 549; Ps 564; Ps 565/2, Ps 548; A 565/1; A 543; A 537; B 540; B 560; B 577; Ps 539, Ps 534/1; Ps 534/2; A 532; A 522; A 528, A530; A 406/2; Ps 405/8; A 406/3; A 359; Ps 360; Ps 357; Ps 405/7; Ps 405/5; Ps 350/7; Ps 350/9;, cu suprafața de 352, 51 ha, sub sancțiunea obligării Primarului comunei S., in baza art 64 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 cu modificările ulterioare la plata de daune cominatorii in valoare de 300 ron pe zi de întârziere, de la data rămânerii irevocabile a hotărârii ce o veti pronunța si pana la punerea efectiva in posesie, obligarea Comisiei judeteane pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor A. la emiterea Titlurilor de proprietate pe numele persoanelor indreptatite pentru suprafețele solicitate, in caz contrar, hotărârea ce o veti pronunța sa tina loc de Titluri de proprietate pe numele persoanelor | indreptatite pentru suprafețele solicitate si să fie autorizați să procedeze la punerea in posesie, prin intermediul unui executor judecătoresc, pe amplasamentele indicate in baza măsurătorilor ce se vor efectua de către o persoana legal autorizata pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale
Ca urmare a celor expuse, se solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulata prin prezenta acțiune si prin anexa la prezenta acțiune, cu cheltuieli de judecata.
In drept: se invocă art. 53 si urm, 64 alin 2 din Legea nr. 18/1991 cu modificările ulterioare, art. 3, art. 22 din Legea nr. 1/2000 cu modificările ulterioare
In dovedirea acțiunii, anexam prezentei, in copie:-procurile autentice privind mandatul dat de reclmanti;- extrasele CF menționate in cuprinsul prezentei cereri;
-Hotărârea nr 1646 din 25.09.2007 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate . privata asupra terenurilor A. insotita de Anexa nr. 39;
- harta cadastrala privind identificarea terenului inscris in C artile funciare menționate in prezenta acțiune, executata de către .;
-Decizia nr. 88/R/17.02.2010 si Decizia nr. 560 R/23.06.2010, ambele date de Tribunalul A.;
Prin întâmpinare C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate . privata asupra terenurilor Șiria la acțiunea formulata si precizata in aceasta cauza de reclamanți invocă excepția neindeplinirii condițiilor prevăzute de art. 112 Gpr.civ., in ceea ce privește conținutul cererii de chemare in judecata, in sensul ca nu sunt indicate domiciliile reclamanților si in aceste condiții nu avem elementele de identificare ale acestora arătând că cererea de chemare in judecata cuprinde o înșiruire de nume, fără a se indica domiciliul si celelalte date de identificare (CNP) ale persoanelor care au calitatea de reclamanți. In lipsa identificării acestora, nu pot formula toate apărările in cauza si sa ridică excepțiile la care suntem indreptatiti și solicită admiterea excepției, punerea in vedere mandatarilor reclamanților sa precizeze toate datele de identificare ale reclamanților, conform art. 112 Cpr.civ., sub sancțiunea suspendării cauzei in baza art. 1551 Cpr.civ., intrucat necompletarea cererii de chemare in judecata cu datele de identificare ale reclamanților ar impiedica desfășurarea normala a procesului.
Se mai invocă excepția lipsei calității procesuale active a următorilor reclamanți: B. A C., C. F., C. M., GHEORGHOIU E.-M., O. L. E., Ș. I., B. E., KERNERIOHAN, KERNER V., KERNER Ș. 11.H. L. 12.D. VIOARA E. 13.KESE M.
L. V. A. ,.BABUȘCA D., C. C. F., I. V., P. D. D.,M. M., G. V. M., C. F.-V.,P. E.,HALJA M., C. V.,C. F. V., D. D., D. E., H. F., S. VIOARA L. C. L. A., I. I.,.M. D. I. M. R., M. A., M. OVIDI,.A. E., B. P.,P. P. I., P. E., S. D. M., C. A., C. L. S., T. A. D., S. D. D., S. M. C., C. V. I., L. E., D. S., K. A., K. I. M., S. O. F., O. L. E., S. V. I., J. I., C. A., B. E. C., R. E., B. G., B. T., N. E., MĂRGEA E.,.S. M., M. F. V., LOVASZIOSIF,L. VILMOȘ, P. R., H. E. ,H. G. I., D. D., C. N., C. V., C. F. E., C. A., C. L. S., C. R. A. ILEAN.
Reclamanții mai sus arătați nu au dovedit prin nici un fel de înscrisuri calitatea de moștenitori a persoanelor înscrise in anexa invocata in acțiune si depusa la dosar. Acești reclamanți nu au făcut dovada ca sunt rude si ca sunt moștenitorii legali sau testamentari ale persoanelor din anexa decedate. O asemenea dovada o pot face doar cu un certificat de moștenitor. In lipsa unui astfel de certificat de moștenitor, aceste peroane nu au calitate procesuala activa in aceasta cauza.
Se invocă excepția lipsei calității procesuale active a următorilor reclamanți care nu au calitate de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr.1/2000 pentru motivele: T. A., moștenitor legatar a lui S. Pa vel, defunct înscris în poziția 133 din anexa 39 la Legea nr.1/2000 cu suprafața de 2,27 ha, poziția din anexa 39 a fost anulată prin Sentința civilă nr._/09.12.2010, irevocabilă din dosar_/55/2010 al Judecătoriei A., B. C., în nume propriu pentru suprafața de 1,71 ha, poziția 258 din anexa 39 la Legea nr.1/2000, a fost anulată prin Sentința civilă nr.9731/04.12.2007, irevocabilă din dosarul civil_ al Judecătoriei A.,
I. M., nu poate avea calitate procesuală activă din moment ce a decedat și nu are capacitate de folosință a drepturilor civile din data de 28.06.2011, conform extrasului din registrul de deces, anexat. D-na I. M. a fost înscrisă în anexa 39 poz.229 la Legea nr.1/2000, însă nu a fost trecută în anexa 3 la Legea nr.l/2000,întrucât nu are calitate de persoană îndreptățită la reconstituire și am solicitat instanței de judecată anularea poziției din anexa 39 în care este înscrisă defuncta.Acțiunea civilă se află pe rolul Judecătoriei A. în dosar_, J. M., pentru suprafața de 5,22 ha, nu are calitate de persoană îndeptățită la reconstituire întrucât nu ea a formulat cerere în baza Legii nr.169/1997 pentru această suprafață. Este vorba de o coincidență de nume, nu corespunde CNP-ul ȘI ADRESA, conform procuri date.Practic două persoane cu același nume J. M. au depus cereri diferite la C. locală S., înregistrate cu nr.717/1998 și 6/1997, pentru suprafețe diferite,după autori diferiți, așa cum reiese din înscrisurile depuse la dosar.Suprafețele și numele persoanelor în cauză au fost înscrise în poziții diferite atât în anexa 39 cât și în anexa 3 la Legea nr.1/2000, C. L.-A., conform procuri depuse la dosar, ca moștenitoare a lui C. M., nu poate avea calitate procesuală activă, întrucât numitul C. M. înscris în anexa 39, ulterior anexa 3 poz.48 la Legea nr.1/2000, cu suprafața de 2,66 ha, cel care a făcut cerere în baza Legii nr.l69/1997,la C. locală S. îregistrată cu nr.707/1998, ESTE ÎN VIAȚĂ și nu este aceași persoană cu C. M. defunctul.Având în vedere că nu există depuse la dosar certificatele de moștenitor a fost foarte greu să identificăm persoanele în cauză.Conform dosarului administrativ dl. C. M. a avut domiciliul în A. în momentul depuneri cereri, ulterior modificându-și adresa de domiciliu în satul Galșa nr.157 și nu a fost înregistrat în registrele de stare civilă ca fiind decedat, C. A. ȘI C. L. S.,conform procuri depuse la dosar ,moștenitoare a defunctului D. G. nu pot avea calitate procesuală activă, întrucât numitul D. G. cel care a formulat cerere în baza Legii nr.l69/1997,la C. locală S. îregistrată cu nr.232/1998 și cel înscris în anexa 39, ulterior anexa 2a poz.2 la Legea nr.1/2000, cu suprafața de 0,59 ha, ESTE ÎN VIAȚĂ și nu este aceași persoană cu D. G., defunctul. Conform copiei . G., acesta s-a născut în . în S. . și nu a fost înregistrat în registrele de stare civilă ca fiind decedat, P. P. I. și P. E. conform procuri depuse la dosar, ca moștenitori ai lui P. P. PA VEL, nu pot avea calitate procesuală activă, întrucât numitul P. P. PA VEL, cel care a formulat cereri în baza Legii nr.169/1997 la C. locală S., îregistrată cu nr.853/1998 și 854/1998, înscris în anexa 39, ulterior în anexa 3 poz.31 la Legea nr.1/2000, cu suprafața de 1,23 ha și anexa 2a poz.26 la Legea nr.1/2000, cu suprafața de 2,87 ha,în total 4,1 ha, ESTE ÎN VIAȚĂ și nu este aceași persoană cu P. P. PA VEL defunctul, cu ultimul domiciliu în Galșa nr.121 și decedat la data de 12.11.1954.
Conform copiei . P. PA VEL, acesta s-a născut în . în S. nr.1395 și nu a fost înregistrat în registrele de stare civilă ca fiind decedat, P. I., conform procuri date, cu domiciliul în S. nr.1839, nu are calitate de persoană îndeptățită la reconstituire ,întrucât nu el a formulat cerere în baza Legii nr.169/1997 pentru această suprafață de 2,14 ha. Este vorba de o coincidență de nume. Cel care a depus cererea nr.533/1998, PA VEL I. a decedat la data de 14.08.2000, conform extrasului din registrul de deces și a avut utlimul domiciliu în Galșa nr.823.
Se susține că acești reclamanți nu au calitate procesuala activa, nu au calitate de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr.1/2000 potrivit celor arătate mai sus, pentru fiecare caz în parte. Privind cazurile enumerate mai sus, este necesară verificarea tuturor certificatelor de moștenitor, a cărților de identitate pentru a stabili dacă reclamanții au calitate de autori sau moștenitori a persoanelor înscrise în anexele la Legea nr.1/2000.
Se invocă excepția lipsei calității procesuale de mandatar al . cu motivarea că nu se poate stabili daca exista o identitate intre persoana care are calitatea de mandant si cea care are calitatea de reclamant in cauza, intrucat in cererea de chemare in judecata nu sunt menționate datele de identificare ale reclamanților;
-procurile speciale au fost date in cursul anului 2011 si se refera la suprafețe de teren, inscrise in anexa nr. 39, validata de C. Locala S.. Anexa nr. 39 nu mai exista si nu exista la data la care s-au dat aceste procuri speciale. De asemenea, procurile au fost date pentru a se promova acțiuni pentru punerea in proprietate si posesie a persoanelor- mandante care sunt îndreptățite pentru suprafețe de teren agricol situate in extravilanul C. S..
In raport cu aceste mențiuni din procurile speciale, mandatarul nu are calitatea de a promova acțiunea in prezenta cauza, intrucat aceasta vizează terenuri care nu se afla in anexa 39, iar pe de alta parte vizează terenuri care se afla in extravilanul C. S., si nu in intravilanul acestei localități, asa cum se solicita prin cererea de chemare in judecata, invocând art. 161 alin. 1 si 2 C.pr.civ.
Se mai invocă excepția lipsei calității procesuale de mandatar al . cu motivarea că nu exista la dosar o procura speciala prin care . sa fie la rândul ei împuternicita si sa dobândească caliatea de submandatar din partea ., care este primul mandatar al reclamanților. Chiar daca s-ar depune la dosar ulterior o astfel de procura speciala, calitatea de mandatar (submandatar) al . nu ar fi valabila, cate vreme nu este valabil mandatul primit de ., pentru motivele arătate la punctul IV (mandatul s-a dat pentru teren situat in anexa 39, pentru teren extravilan, si nu pentru teren din intravilanul C. S.).
Pe fondul cauzei se susține că doar o parte dintre reclamanți sunt indreptatiti la reconstituirea in natura a dreptului de proprietate, fie in calitate de foști proprietari, fie in calitate de moștenitori după autorii lor pe baza probelor cu inscrisuri ce se vor administra in aceasta cauza se va stabili ca doar o parte dintre reclamanții din prezenta cauza sunt indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate si la punerea in posesie cu suprafețele de teren la care sunt indreptatiti. Ceilalți reclamanți nu sunt indreptatiti pentru motivele pe care le arătam in prezenta întâmpinare si care vor fi susținute de probe in acest sens.
Deasemenea sec susține că în cazul reconstituirii dreptului de proprietate C. L. este singurul organ competent să stabilească amplasamentul în condițiile în care foștii proprietari nu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente și nu au făcut dovada vechilor amplasamente iar terenurile din intravilanul C. Șiria solicitate de reclamanți au fost înscrise în cartea funciară ca terenuri intravilane aflate în proprietatea privată a C. Șiria încă din anul 2005 adică anterior demarării și soluționării acțiunilor judecătoresti, la care au recurs reclamanții, iar punerea în posesie a persoanelor îndreptățite se poate face doar pe terenurile aflate în extravilanul C. Șiria.
In drept se invocă art. 18 din Legea 18/1991, HG 1890/2005 Republicată.
C. Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Șiria prin cererea reconventională la acțiunea formulata si precizata in aceasta cauza de reclamanți prin mandatar, și impotriva Comisiei Județeane pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A., în temeiul art. III alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 169/1997, pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 prin care se invocă nulitatea absolută a actelor de reconstituire încheiate prin încălcarea prevederiilor legi fondului funciar în favoarea persoanelor care nu sunt îndreptățite la reconstituire și solicită instanței să dispună:
1.anularea poziției nr.13 din anexa 2a la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. Ciocărlău P., cu suprafața de 4,87 ha teren agricol, 2. anularea poziției număr 160 din anexa 3 la Legea 1 /2000 cu modificările ulterioare în care este înscris Dl.C. E. cu suprafata de 5,05 ha teren agricol, 3. anularea poziției nr.177 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu
modificările ulterioare,poziție în care este înscris d-na C. E. F., cu suprafața de 4,94 ha teren agricol, 4.anularea poziției nr.144 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris d-na Ș. P. cu suprafața de 3,73 ha teren agricol, 5.radierea d-nei L. Draghina de la rubrica moștenitori, din poziția nr.187 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare în care sunt înscrise d-le H. L. și L. Draghina, cu suprafața de 5,81 ha teren agricol, 6.anularea poziției nr.148 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. Vidac G. cu suprafața de 1,44 ha teren agricol, 7.reducerea suprafeței de 2,53 ha teren agricol din poziția nr.118 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, în care este înscrisă d-na V. G. M., la suprafața de 0,52 ha teren agricol, 8.radierea d-nei L. M. de la rubrica moștenitori din poziția nr.190 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare în care sunt înscrise d-nii L. Gherorghe și L. M., cu suprafața de 3,67 ha teren agricol, 9.anularea poziției nr.175 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. C. Ș. cu suprafața de 9,38 ha teren agricol, 10.anularea poziției nr.186 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na C. F. cu suprafața de 4,47 ha teren agricol, 11. anularea poziției nr.137 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. I. P. cu suprafața de 2,98 ha teren agricol, 12.anularea poziției nr.191 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na C. D. cu suprafața de 8,00 ha teren agricol, 13.reducerea suprafeței de 2,73 ha teren agricol din poziția nr.24 din anexa 2a la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, în care este înscris dl. F. Mie, la suprafața de 2,63 ha teren agricol, 14. anularea poziției nr.108 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. M. Dorei M. cu suprafața de 9,80 ha teren agricol, 15. anularea poziției nr.168 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. G. S. cu suprafața de 3,74 ha teren agricol, 16. anularea poziției nr.159 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na C. M. T. cu suprafața de 4,45 ha teren agricol, 17. anularea poziției nr.201 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care sunt înscriși d-nii P. E., C. Ghoerghe și C. M. cu suprafața de 3,13 ha teren agricol, 18. anularea poziției nr.125 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. D. Ș. cu suprafața de 4,74 ha teren agricol, 19. anularea poziției nr.158 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu
modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. S. O. T. cu suprafața de 4,02 ha teren agricol, 20. anularea poziției nr.128 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na J. M. cu suprafața de 0,37 ha teren agricol, 21. anularea poziției nr.132 din anexa 8 la Legea nr.1/2000, cu modificările uiterioare,poziție în care este înscris dl. T. T. cu suprafața de 2,93 ha teren agricol, 22. anularea poziției nr.156 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na A. Catița cu suprafața de 5,17 ha teren agricol, 23.anularea poziției nr.211 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscriși d-nii Uncruț A., Uncruț T. și Uncruț P. cu suprafața de 5,07 ha teren agricol, 24.anularea poziției nr.116 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscriși dl. I. G. cu suprafața de 1,61 ha teren agricol, 25. reducerea suprafeței de 3,75 ha teren agricol din poziția nr.154 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, în care este înscris dl. M. A., la suprafața de 2,00 ha teren agricol, 26.anularea poziției nr.115 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. A. P. cu suprafața de 4,28 ha teren agricol, 27.anularea poziției nr.194 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. B. P. cu suprafața de 3,45 ha teren agricol, 28.anularea poziției nr.12 din anexa 2a la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na B. L. cu suprafața de 1,72 ha teren agricol, 29 anularea poziției nr.121 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na B. L. cu suprafața de 1,15 ha teren agricol, 30. reducerea suprafeței de 0,91 ha teren agricol din poziția nr.120 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, în care este înscrisă d-na T. Z., la suprafața de 0,06 ha teren agricol.
32.anularea poziției nr.130 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă dl. C. loan cu suprafața de 4,88 ha teren agricol, 33.anularea poziției nr.174 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, poziție în care este înscrisă d-na K. M. cu suprafața de 5,07 ha teren agricol, 34.anularea poziției nr.51 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na M. S. cu suprafața de 4,13 ha teren agricol, 35.anularea poziției nr.145 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na Vorțan M. cu suprafața de 0,57 ha teren agricol, 36.anularea poziției nr.138 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na C. Țilina cu suprafața de 5,00 ha teren agricol, 37.anularea poziției nr.65 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă dl. H. P. cu suprafața de 4,88 ha teren agricol, 38.anularea poziției nr.6 din anexa 2a la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă dl. G. D. cu suprafața de 4,88 ha teren agricol, 39.anularea poziției nr.189 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na Mărgea E. și T. S. cu suprafața de 4,88 ha teren agricol, 42.anularea poziției nr.62 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care sunt înscriși d-nii B. S., H. G. și G. V. cu suprafața de 4,88 ha teren agricol, 43.anularea poziției nr.183 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu, modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na H. R. cu suprafața de 4,89 ha teren agricol, 44. anularea poziției nr.202 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu
modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă dl. B. G. loan cu suprafața de 2,84 ha teren agricol, 45. anularea poziției nr.117 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na R. L. și V. A. cu suprafața de 5,00 ha teren agricol, 46. anularea poziției nr.215 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na U. M. cu suprafața de 4,90 ha teren agricol, 47. anularea poziției nr.218 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na M. Florița cu suprafața de 1,76 ha teren agricol, 48. anularea poziției nr.181 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na B. Z. cu suprafața de 3,28 ha teren agricol, 49. anularea poziției nr.109 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, poziție în care este înscrisă d-na I. S. cu suprafața de 1,22 ha teren agricol,50. anularea poziției nr.169 din anexa 3 la Legea nr.1/2000 cu modificările ulterioare pozitie în care este înscrisă doamna R. M. cu suprafata de 1,15 ha teren agricol, 51 anularea poziției nr.157 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na L. M. cu suprafața de 1,75 ha teren agricol, 52. anularea poziției nr.210 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu
modificările ulterioare,poziție în care sunt înscriși d-nii D. D., C. lancu și C. N. cu suprafața de 4,88 ha teren agricol, 53.anularea poziției nr.64 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. H. G. cu suprafața de 4,88 ha teren agricol, 54.anularea poziției nr.208 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. T. Ș. cu suprafața de 1,82 ha teren agricol, 55.anularea poziției nr.127 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris d-na T. F. E. cu suprafața de 4,71 ha teren agricol, 56. anularea poziției nr.147 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. C. G. cu suprafața de 1,17 ha teren agricol.57.anularea poziției nr.52 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. T. E. cu suprafața de 5,15 ha teren agricol.58. anularea poziției nr.192 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. C. P. G. cu suprafața de 4,60 ha teren agricol, 59.reducerea suprafeței de 5,28 ha teren agricol din poziția nr.164 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, în care este înscrisă d-na Cîlbu E., la suprafața de 0,43 ha teren, 60. anularea poziției nr.139 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris B. A. cu suprafața de 2,14 ha teren agricol.
In motivare se arată că: Anexa 39 la Legea nr.1/2000 a fost revalidată de Hotărârea nr. 198/04.05.2006, emisă de C. Județeană A., iar ulterior prin Hotărârea Comisiei Județene A. nr. 1646/25.09.2007,s-a modificat Hotărârea nr. 198/04.05.2006 și s-a dispus Comisiei locale S. radierea din anexele 39 și anexa 39/A a lucrăriilor de fond funciar S. prin înscrierea pozițiilor în anexele corespunzătoare reconstituirii dreptului de proprietate în natură.
Astfel s-au trecut pozițiile înscrise în anexa 39 și 39 A la Legea nr.1/2000 în anexele 2a, 3 și 32. Toate dosarele administrative au fost reverificate existând numeroase dosare cu probleme și s-a sesizat instanța de judecată prin formularea mai multor acțiuni având ca obiect anularea poziilor din anexele la Legea nr.1/2000.
Se arat că dintre persoanele reclamante în cauză care sunt înscriși în anexa 2a și 3 la Legea nr.1/2000, multe nu au calitatea de persoane îndreptățite, fie nu au făcut dovada calități de moștenitor al autorului invocat, sau nu au făcut dovada dreptului de proprietate, fie suprafața solicitată a fost reconstituită în baza Legii nr. 18/1991.Cu această ocazie se dorește să îndreptarea erorilor săvârșite de Comisiile de fond funciar de la data validării cererilor în baza Legii nr. 169/1997 și a a Legii nr.1/2000. În baza Legii nr.169/1997, dl.Ciocărlău P. a depus la C. locală pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor S., cerere privind reconstituirea suprafaței de 4,87 ha teren agricol în calitatea de autor, care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, ulterior în anexa de natură 2a la poziția 13 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/25.09.2007.
Se susține că această reconstituire în natură nu s-a validat de C. locală S. întrucât înscrierea în anexa de natură intră sub incidența art.lll.alin.l și alin 2,din Legea nr.169/1997, iar prin acesta cerere dorește să o înlăture.
Se arată că în cazul d-lui Ciocărlău P.,pentru suprafața solicitată de 4,87 ha nu se face dovada dreptului de proprietate pentru suprafața solicitată în plusjntrucât extrasul de la arhivele statului privind împroprietărirea cu 8 jug și 748 stp(4,87 ha) a numitului Ciocărlău P. în anul 1945, din terenuri ce au aparținut unor persoane de etnie germană, pe de o parte nu a fost cuprinsă în registrul agricol iar pe de altă parte are caracter declarativ și nu dovedește dreptul de proprietate potrivit art.6 alin. 12 din Legea nr.1/2000.
Având în vedere că toate terenurile de pe raza comunei S., folosite de gospodari erau obligatoriu înscrise în registrele agricole, reiese cu certitudine că în momentul cooperativizări singura suprafață deținută de dl. Ciocărlău P. a fost suprafața de 3,29 ha așa cum reiese din extrasul din registrul agricol din anii 1956-1958,de ia numărul administrativ S. nr.1341, cap gospodărie Ciocărlău P. și soția Ciocărlău F..
Toată suprafața deținută de autor a fost reconstituită prin titlul de proprietate nr._/15.12.1995, autor Ciocărlău F.(soția defunctă), moștenitorilor C. loan, C. F. și Ciocărlău P. astfel că acesta suprafață de teren de 4,87 ha trebuia înscrisă în registrul agricol din anii 1950-1955, iar ulterior să se regăsească și în evidențele din registrele din anii 1956.
Dacă situația ar fi fost diferită cu siguranța suprafața de 4,87 ha ar fi fost solicitată în baza Legii nr.18/1991 și ar fi fost reconstituită alături de suprafața de 3,29 ha prin titlul de proprietate nr._/15.12.1995,întrucât nu s-a depășit suprafața de 10 ha teren prevăzută de lege.
Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire prin aplicarea Legii nr. 187/1945suprafața primită,potrivit art. 18. din Legea nr. 187/1945 care prevede că „Tabloul celor îndreptățiți va fi înaintat la prefectura județului respectiv, pentru ca odată cu eliberarea titlului de proprietate, sa se facă înscrierea proprietății în cartea funciară sau în registrele constatatoare ale proprietăți?.
Potrivit dispozițiilor art.1 pct.3 din Legea nr.169/1997, care modifică art.9 alin.5 lit.b din Legea nr.18/1991 republicată, se
dispune" la cerere se va anexa:copii xerox de pe actele
doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren solicitate în plus",
Potrivit practici judiciare a Tribunalului A., extrasele de ia arhivele naționale au caracter declarativ și nu poate fi considerat ca și dovadă a dreptului de proprietate, depunem în acest sens Decizia nr.851 R/14.06.2011 din dosar_ și Decizia nr.801R /31.05.2011 din dosar_/55/2010* a Tribunalului A..
Se invocă această practică judiciară în tot cuprinsul cereri reconvenționale cu privire la anularea pozițiilor din anexa 3 la Legea nr. 1/2000.
2.Se arată că .în baza Legii nr.169/1997, dl.C. E. a depus la C. locală pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor S., cerere privind reconstituirea suprafaței de 5,03 ha teren agricol în calitatea demoștenitor după autor C. P.(tatăl), care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000. anexa de natură 3 la poziția 160 la Legea nr.1/2000 conform HCJ nr. 1646/25.09.2007 arătând că această reconstituire în natură nu s-a validat de C. locală S. întrucât înscrierea în anexa de natură intră sub incidența art.lil,alin.1 și alin 2,din Legea nr.169/1997.
Se susține că din actele aflate în dosarul administrativ reiese cu certitudine că pentru suprafața solicitată de 5,03 ha, dl. C. E. nu face dovada dreptului de proprietate pentru suprafața solicitată în plus.întrucât extrasul de la arhivele statului privind împroprietărirea cu 8 jug și 1200 stp(5,04 ha) a numitului C. E. în anul 1945, din terenuri ce au aparținut unor persoane de etnie germană, pe de o parte nu a fost cuprinsă în registrul agricol iar pe de altă parte are caracter declarativ si nu dovedește dreptul de proprietate potrivit art.6 alin.12 din Legea nr.1/2000.
Toată suprafața de teren agricol deținută de antecesori solicitantului a fost reconstituită prin titlul de proprietate nr._/22.09.1995 autor C. S.(mama acestuia).
În momentul cooperativizări singura suprafață deținută de dl. C. P. a fost suprafața de 2,71 ha așa cum reiese din extrasul din registrul agricol din anii 1956-1958,de la numărul administrativ S. nr.950, cap gospodărie C. P. și soția C. S. astfel că acesta suprafață de teren de 5,03 ha, împroprietărită în anul 1945, trebuia înscrisă în registrul agricol din anii 1950-1955, iar ulterior să se regăsească și în evidențele din registrele din anii 1956.
3. Se susține că în baza Legii nr.169/1997, d-na C. E. F. a depus la C. locală pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor S., cerere privind reconstituirea suprafaței de 4,94 ha teren agricol în calitatea de moștenitor după autor S. D., care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.177 ia Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Potrivit actelor de stare civilă reiese că solicitanta nu are vocație succesorală după autorul invocat. D-na C. E. F., a fost adoptată în anul 1951,cu efecte restrânse de N. loan, păstrându-se în certificatul de naștere întocmit în anul 1952 mențiunea părinților Cherechian loan-tatăl șiCherechian M.-mamă.în conformitate cu extrasele de deces depuse la dosarul administrativ ,ale numiților S. D. și N. M. nu se face dovada calității de moștenitor al solicitantei față de S. D., neavând calitate de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate și având în vedere și dispozițiile legale ale art.5 lit.l din HG nr.890/2005 coroborat art.lll alin.1 și alin.2 din Legea nr. 169/1997, cu modificările ulterioare sunt lovite de nulitate absolută toate actele încheiate prin încălcarea prevederiilor legi fondului funciar.
4. Se susține că în baza Legii nr.169/1997, d-na Ș. P. a depus la C. locală pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor S., cerere privind reconstituirea suprafaței de 3,73 ha teren agricol în calitatea de moștenitor după autor Ș. N., care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.144 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
P. suprafața solicitată de 3,73 ha ,nu se face dovada dreptului de proprietate pentru suprafața solicitată în plusjntrucât extrasul de la arhivele statului privind împroprietărirea cu 6 jug și 800 stp(3,73 ha) a numitului Ș. N. în anul 1945, din terenuri ce au aparținut unor persoane de etnie germană, pe de o parte nu a fost cuprinsă în registrul agricol iar pe de altă parte are caracter declarativ si nu dovedește dreptul de proprietate potrivit art.6 alin.12 din Legea nr.1/2000.
Având în vedere că toate terenurile de pe raza comunei S., folosite de gospodari erau obligatoriu înscrise în registrele agricole, reiese cu certitudine că în momentul cooperativizări singura suprafață deținută de dl. Ș. N. a fost suprafața de 1,80 ha așa cum reiese din extrasul din registrul agricol din anii 1956-1958,de la numărul administrativ S. nr.795, cap gospodărie Soimoșan N..
Toată suprafața deținută de autor a fost reconstituită prin titlul de proprietate nr._/28.07.1995, autor Ș. N., moștenitor Ș. P., astfel că acesta suprafață de teren de 3,73 ha trebuia înscrisă în registrul agricol din anii 1950-1955, iar ulterior să se regăsească și în evidențele din registrele din anii 1956.
5 Se susține că.solicitantele H. L. și L. Draghina au depus cerere în baza Legii nr. 169/1997, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5,81 ha teren agricol după autor L. loan.,care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.187 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007, se arată că d-na L. Draghina nu are calitate de persoană îndreptățită de a depune cerere în vederea reconstituirii dreptului de proprietate după autorul L. loan, neavând calitate de moștenitor după acesta.
Asa cum reiese din dosarul administrativ autorul L. loan a fost frate cu L. N., tatăl d-nei H. L.(ns. L.) și cumnatul d-nei L. Draghina. Astfel este necesar să o radiem din poziția 187 din anexa 3 pe solicitanta L. Draghina întrucât nu poate avea vocație succesorală după cumnat(fratele soțului), intrând sub incidența art. III din Legea nr. 169/1998, fiind lovite de nulitate absolută toate actele încheiate prin încălcarea prevederiilor legi fondului funciar.
6. Se susține că Dl. Vidac G. a depus cerere în baza Legii nr.169/1997, în vederea reconstituirii suprafeței de 1,44 ha în calitate de moștenitor după autor Vidac G.-tatăl care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.148 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.
La cererea depusă solicitantul anexează acte de stare civilă si un extras de la arhivele naționale privind împroprietărirea cu 2 jug și 800 stp(1,44 ha) a numitului Vidac G. în anul 1945, care pe de o parte a fost cuprinsă în registrul agricol iar pe de altă parte are caracter declarativ și nu dovedește dreptul de proprietate potrivit art.6 alin.12 din Legea nr.1/2000. În acest sens solicitantul nu face dovada dreptului de proprietate cu suprafețe în plus față de suprafața de teren reconstituită prin titlul de proprietate nr._/14,07,1995, autor Vidac G..
În momentul cooperativizări singura suprafață deținută de dl. Vidac G. a fost suprafața de 3,55 ha așa cum reiese din extrasul din registrul agricol din anii 1956-1958,de la numărul administrativ S. nr.1313, cap gospodărie Vidac G., astfel că acesta suprafață de teren de 1,44 ha, împroprietărită în anul 1945, a fost înscrisă în registrul agricol din anii 1950-1955, iar ulterior a fost reconstituită prin titlu de proprietate mai sus menționat și.nu se face dovada că antecesorul solicitantului ar fi deținut mai multă suprafață decât cea reconstituită în baza Legii nr. 18/1991.
Se susține că. V. G. Măriaoara a depus cerere în baza Legii nr.169/1997, în vederea reconstituirii suprafeței de 2,53 ha în calitate de moștenitor după autor R. G.-tatăl care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.118 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007, că solicitanta face dovada dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,52 ha în loc de 2,53 ha cu cât aceasta a fost înscrisă în anexa 3 la Legea 1/2000. Diferența de suprafață de 2,01 ha a fost inclusă și reconstituită prin titlul de proprietate nr._/07.06.1996, autor Birăuș F..
Având în vedere că în baza Legii nr. 18/1991 suprafețele solicitate se reconstituiau în limita a 10 ha, s-a reconstituit suprafața de 10 ha(9,22 arabil +0,36 vie) prin titlul de proprietate nr._/07.06.1996, autor V. G.(aceași cu V. G. M.), respectiv suprafața înscrisă în registrul agricol din anii 1956-1958 cap de gospodărie R. G., care a deținut 12,44 ha teren agricol.
Rămânând diferența de 2,53 ha de teren de reconstituit din care suprafața de 2,01 ha s-a inclus în suprafața reconstituită d-nei B. F., sora d-nei V. G. M., în titiu de proprietate nr._/07.06.1996, respectiv suprafața de 9,35 ha. Suprafața din titlul de proprietate antemenționat a fost dovedită cu registrul agricol de la numărul de casă 316,cu suprafața de 7,34 ha teren agricoI(7,88 ha-O, 10 curți construcții-0,44 arabil intravilan ) la care s-a adăugat diferența de 2,01 ha rămasă de la autorul R. G., adică 9,35 ha(7,34 ha+2,01 ha).
în concluzie rămâne de reconstituit suprafața de 0,52 ha teren agricol diferența rămasă după autor R. G. conform registrul agricol din anii 1956-1958 vol.l fila 183 numărul de casă Galșa nr.161.
8. Se susține că L. G. și L. M. au depus cerere în baza Legii nr. 169/1997, la C. locală S. în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 3,67 ha după autor L. T.-tatăl d-lui L. G., care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.190 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.
Analizând dosarul administrativ se consideră necesară radierea d-nei L. M. din anexa 3 poziția nr.190, întrucât aceasta în calitate de soție a defunctului L. T.(fratele lui L. G.) nu are vocație succesorală după socrul acesteia.
Potrivit art.9 alin.4 din Legea nr. 18/1991, republicată,cererea formulată de solicitant către comisiilor locale de fond funciar trebuie să cuprindă calitatea de titular sau moștenitor al acestuia coroborat cu art.13 alin.1 din Legea nr. 18/1991 „Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive...."
Solicitanta nu a dovedit că are calitate de moștenitor direct și personal față de autorul L. T..După apariția legilor fondului funciar leguitorul a stabilit clasele de moștenitori și condițiile ce trebuie îndeplinite în vederea depunerii cereriilor de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul invocat conform art.13, din HG 890/2005, cu modificări ulterioare
Transmiterea moștenirii are loc în temeiul legii la persoanele în ordinea și cotele stabilite de lege, potrivit art. 650 C. civ, iar în condițiile în care defunctul L. T. nu a dispus prin testament de averea sa, legea nu îi recunoaște calitatea de moștenitor al d-nei L. M., după defunctul invocat.
Cererea depusă de dl. C. Ș. în baza legii nr. 1/2000, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 9,38 ha după autor C. Ladislau și C. loan, s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz. 175 la Legea nr. 1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Prin această cerere dorim să se constate nulitatea absolută asupra actelor de proprietate reconstituite în favoarea d-lui C. Ș. întrucât acesta nu face dovada calității de moștenitor după autorii invocați și nu are vocație succesorală.Din actele de stare civilă anexate ia cerere ,certificat de naștere C. Ș., adresa nr.5429/2000, privind decesul numitului C. loan, privind decesul numitului C. Ladislau și decesul numitului C. L., nu se poate stabili gradul de rudenie al solicitantului față de autori invocați, iar C. Ș. nu face nici dovada dreptului de proprietate asupra suprafaței de 9,38 ha prin extrasul de la arhivele naționale depusă cu privire la împroprietărirea numitului C. Ladislau cu 8 jug și 1200 stp(3,73 ha) în anul 1945,, care pe de o parte nu a fost cuprinsă în registrul agricol iar pe de altă parte are caracter declarativ și nu dovedește dreptul de proprietate potrivit art.6 alin. 12 din Legea nr. 1/2000. Menționăm că la nivelul comunei S., defunctul C. Ladislau în momentul cooperativizării nu a avut teren evidențiat în registrele agricole.
0. Se susține că C. Feiicia a depus cerere în baza Legii nr. 169/1997, la C. locală de fond funciar S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 4,47 ha teren agricol după autor Tărhuna G., unchiul acesteia, care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.186 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.si că nu se face dovada dreptului de proprietatecererea depusă s-au anexat extrase CF nr.272 Mîsca,pentru suprafața de 1,50 ha dobândită în anul 1921, Cf nr.1280 Mîsca pentru supraața de 2,60 ha dobândită în anul 1921, Cf nr.584 Mîsca pentru suprafața de 0,07 ha dobândită în anul 1921, Cf nr.708 Mîsca cu cotă parte 1/8 Tărhuna G. și 1/8 Tărhuna Florița, adică suprafața de 0,30 ha dobândită în anul 1921 .pentru un total de 4,47 ha teren agricol. însă aceste suprafețe de teren au fost incluse în baza Legii nr. 18/1991, în suprafața de 9,0200 ha reconstituită d-nei C. Feiicia prin titlul de proprietate nr._/04.08.1995. Conform suprafețelor din extrasele de carte funciară și extrasul din registrul agricol din anii 1956-1958 al numitului Tărhuna G., reiese că întreaga suprafața deținută de antecesorul moștenitoarei C. Feiicia a fost reconstituită integral.Nu se face dovada dreptului de proprietate cu extrasele de carte funciară pentru o suprafață mai mare decât cea reconstituită inițial,iarmenținerea suprafeței de 4,47 ha în anexa 3 la Legea nr.1/2000 dublează dreptul de proprietate al solicitantei și încalcă grav prevederiile legiilor fondului funciar.
.11.Searată că I. P. a depus cerere în baza legiinr.169/1997, ia C. locală S., în vederea reconstituirii dreptuluide proprietate asupra suprafeței de 2,98 ha, după autor I. C.,mama acestuia care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 laLegea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.137 la Legea nr.1/2000
prin HCJ nr. 1646/2007iar menținerea suprafeței de 2,98 ha în anexa 3 la Legea nr.1/2000, duce la încălcarea Legii nr.169/1998, întrucât solicitantul nu face dovada dreptului de proprietate asupra unor suprafațe în plus față de cele reconstituite în baza Legii nr.18/1991.
Se arată că după defuncta I. C. s-a reconstituit suprafața de 1,31 ha înscrisă în titlul de proprietate nr._/08.09.1995, moștenitor I. P. și suprafața de 2,47 ha înscrisă în titlul de proprietate nr._/13.03.1998, moștenitor I. P., I. M., Igreș D. și A. Vioara. Un total de 3,78 ha.Conform registrului agricol din anii 1956-1958, terenurile deținute de I. Catița în . Ia1,92 ha teren agricol.în susținerea cereri de reconstituire a dreptului de proprietate solicitantul depune o adeverință a Consiliului local S. din regsitrul agricol din anii 1951-1955, certificat de naștere I. P. și Certificat de deces I. K.(E.). Astfel toată suprafața deținută de I. Catița a fost reconstitzuită în baza Legii nr.18/1991, solicitantul I. P. nu face dovada dreptului de proprietate asupra suprafeței de 2,98 ha, nedepunând acte de proprietate în acest sens, reconstituirea asupra suprafeței menționate este lovită de nulitate absolută intrând sub incidența art.lll din Legea nr.167/1998.
Se arată că. D-na C. D. a depus cerere în baza legiinr.169/1997, la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 8,00 ha, după autor Cîlbuloan.tatăl acesteia, care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.191 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.și că nu se face dovada dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de 8,00 ha, suprafața ce poate fi solicitată de d-na C. D. este de 1,45 ha. Astfel este necesar a se reduce suprafața solicitată de la 8,00 ha la 1,45 ha pentru cât face dovada dreptului de proprietate cu extrase de carte funciară. iar singurele acte de proprietate valabile sunt cele ale d-nei Cioză D. pentru suprafața de 1,45 ha.Diferența de 6,55 ha înscrisă în anexa de natură a legii nr. 1/2000 este lovită de nulitate absolută, întrucât a fost inscrisă actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat ia cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;
Se arată că Dl. F. Mie a depus cerere în baza legii nr.169/1997,la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 2,73 ha, în calitate de autor, care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 2a poz.24 la Legea nr. 1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.în acest caz este necesar a se reduce suprafața cu 0,10 ha, ce reprezintă intravilan aferent casei potrvit extrasului din registrul agricol din anii 1956-1958 și care nu poate fi reconstituit în baza legilor fondului funciar, nu a făcut obiectul cooperativizări iar această suprafață este evidențiată în extrasul cf al imobilului din Galșa nr.726.Reconstituirea suprafeței de 0,10 ha printr-un titiu de proprietate duce la dublarea suprafeței de 0,10 ha. și este necesar a se reduce suprafața înscrisă în anexa 2a la Legea nr. 1/2000, de la suprafața de 2,73 ha Ea 2,63 ha, atât cât solicitantul a adus în cooperativa agricolă, dovedit prin extrasul din registrul agricol.
Se arată că..M. D. M. a depus două cereri în baza Legii nr.169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 9.80 ha, în calitate de moștenitor ai autorilor M. C. (tatăl) și M. T.(unchiul), cereri care s-ai conexat și care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.108 la Legea nr. 1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007. că această trecere în anexa 3 la legea nr.1/2000 s-a făcut cu încălcarea legii fondului funciar întrucât solicitantul nu face dovada dreptului de proprietate al autoilor pentru suprafața de 9,80 ha teren agricol.
Se arată că la cererile depuse de dl. M. D. M. acesta a anexat extrase de la arhivele statului privind împroprietărirea cu 8 jug și 877 stp(4,92 ha) a numitului M. T. în anul 1946, și un extras cu suprafața de 8 jug și 800 stj(4,88 ha) privind împroprietărirea numitului M. C. în anul 1947și prin aceste acte de la arhivele naționale nu se poate face dovada dreptului de proprietate, pe de o parte acestea nu au fost cuprinse în registrul agricol iar pe de altă parte are caracter declarativ potrivit art.6 alin.12 din Legea nr.1/2000. si după autorul M. C. toată suprafața deținută de acesta a fost reconstituită integral în baza Legii nr. 18/1991, la cererea d-lui M. D. M. și a doamnei Mihalesc M. prin titlul de proprietate nr._/16.02.1996 suprafața de 0,58 ha după autor M. C., moștenitorilor M. D. M. și M. M., suprafața adusă în cooperativa agricolă și înregistrată în registrul agricol din anii 1956-1958. astfel că acesta suprafață de teren de 4,88 ha, după autorul M. C. împroprietărit în anii 1946-1947, trebuia înscrisă în registrul agricol din anii 1950-1955, iar ulterior să se regăsească și în evidențele din registrele din anii 1956.și întrucât suprafața de teren de 4,92 ha nu a fost înregistrată în registrele agricole de la gospodăria defunctului M. T. reiese cu certitudine că aceste suprafețe nu au fost predate la cooperativele agricole de producție sau la stat și actele de reconstituire întocmite în favoarea sa sunt lovite de nulitate absolută.
. Se arată că G. S. a depus cererea în baza LEGII NR.169/1997
la C. locală S. în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 3,74 ha, în calitate de moștenitor al lui G. S.-tatăl, care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.168 la Legea nr. 1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Dl. G. S. nu face face dovada dreptului de proprietate pentru suprafața solicitată de 3,74 ha, întrucât depune la dosarul adminsitrativ un extras de la arhivele naționale cu privire la împroprietărirea numitului G. S. în anul 1946 cu suprafața de 5 jug -2,875 ha.
Potrivit art.6 alin. 12 din Legea nr. 1/2000, actele emise de la arhivele naționale au carater declarativ și nu sunt acte de proprietate, dovada proprietății putând fi efectuată prin extrase de cărți funciareîn baza Legii nr. 18/1991 dl. G. S. a depus cerere în vederea reconstituirii suprafeței de 1,43 ha, în calitate de membru cooperator, dovedind suprafața cu registrul agricol din anii 1956-1958. P. suprafața solicitată a fost eliberat titlul de proprietate nr._/03.03.1995, autor G. S..Astfel întreaga suprafață deținută de autor a fost reconstituită integral în baza legii nr. 18/1991, nemai putând depune o altă cerere în baza Legii nr. 169/1997.
Suprafața de teren de 2,875 ha nu a fost înregistrată în registrele agricole de la gospodăria defunctului G. S. și reiese cu certitudine că aceste suprafețe nu au fost predate la cooperativele agricole de producție sau la stat și actele de reconstituire întocmite în favoarea sa sunt lovite de nulitate absolută.
Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire prin aplicarea Legii nr.187/1945s-a aplicat art. 18. din Legea nr. 187/1945 care prevede că „Tabloul celor îndreptățiți va fi înaintat ta prefectura județului respectiv, pentru ca odată cu eliberarea titlului de proprietate, sa se facă înscrierea proprietății în cartea funciară sau în registrele constatatoare ale proprietății.
Se- arată că C. M. T. prin cererea nr.431/1998 asolicitat Comisiei locale de fond funciar S. reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,45 ha în calitate de moștenitor al autorului S. F.-fratele acesteia. Cererea depusă s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.159 ia Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Analizând dosarul administrativ al d-nei C. M. T. s-a constata că aceasta nu face dovada dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,45 ha, suprafață ce solicită să se reconstituie în plus față de cererea depusă în baza Legii nr. 18/1991.
Pe lângă actele de stare civilă s-a mai anexat la cerere și un extras de la arhivele naționale privind împroprietărirea numitului S. F. cu suprafața de 7,1293 stj-4,45 ha, în anul 1946.
Acest act de la arhivele naționale are caracter declarativ și nu dovedește dreptul de proprietate potrivit art.6 alin.12 din Legea nr.1/2000.
Toată suprafața deținută de autorul S. F. a fost reconstituită prin titlu de proprietate nr._/26.01.1996 în baza Legii nr.18/1991, moștenitorului C. M.(aceași cu C. M. T.).
Se susține că Cererea nr.879/03.04.1998 a fost depusă de dl. C. G. în baza Legii nr.169/1997 la C. locală de fond funciar S., pentru reconstituirea suprafeței de 3,13 ha teren agricol după autori P. P. și P. G..După aceași autori invocați au mai depus cerere și numiții C. M. înregistrată cu nr.878/1998 și d-na P. E. a cărei cerere a fost înregistrată cu nr.599/16.03.1998. și conexate într-un singur dosar administrativ și s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.201 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Această înscriere în anexa 39 și ulterior anexa 3 la Legea nr. 1/200 s-a efectuat arin încălcarea legiilor fondului funciar întrucât solicitanți nu și-au dovadit calitatea de moștenitori și vocația succesorală după autori invocați P. P. și P. G.. Din actele de stare civilă depuse la dosarul administrativ nu se poate stabili gradul de rudenie al solicitanților cu autori.
Prin adresele nr.879,878/2000 emise de C. locală S. s-a solicitat d-lor C. Ghoerghe și M. să depună la dosarul administrativ extrase de carte funciară șicertificat de moștenitor după autori invocați, însă acețtia nu s-au conformat.
Se susține că în baza Legii nr.169/1997 prin cererea nr.111/08.01.1998 dl. D. Ș. a solicitat reconstituirea suprafeței de 4,74 ha teren agricol după autor D. P.-frate- care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.125 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Potrivit actelor de stare civilă și schemei filiației reiese că dl. D. Ș. a fost frate cu defunctul D. P., ambii din părinți D. P. și Saveta.
Cu privire la actele de proprietate considerăm că solicitantul nu face dovada dreptului de proprietate al autorului pentru suprafața solicitată de 4,74 ha.în susținerea cereri sale a depus un extras de la arhivele statului privind împroprietărirea cu suprafața de 8 jug 399 stj a numiului D. P. în anul 1946.
Potrivit art.6 alin.12 din Legea nr.1/2000, actele emise de la arhivele naționale au carater declarativ și nu sunt acte de proprietate, dovada proprietății putând fi efectuată prin extrase de cărți funciare iardin evidențe reiese cu certitudine că autorul D. P. nu a fost înregistrată în registrele agricole cu nici o suprafață de teren iar suprafața de 4,74 ha teren nu au fost predat la cooperativele agricole de producție sau la stat și actele de reconstituire întocmite în favoarea sa sunt lovite de nulitate absolută.
Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire prin aplicarea Legii nr. 187/1945 s-a aplicat art 18. din Legea nr. 187/1945 care prevede că „Tabloul celor îndreptățiți va fi înaintat la prefectura județului respectiv, pentru ca odată cu eliberarea titlului de proprietate, sa se facă înscrierea proprietății în cartea funciară sau în registrele constatatoare ale proprietăților.
Se arată că.DI. S. O. T. a depus cererea nr. 1034/2000 în baza Legii nr. 1/2000 în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,02 ha după autor S. Ghoerghe care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.158 la Legea nr.1/2000 prin HGJ nr. 1646/2007.
Potrivit actelor de stare civilă depuse reiese că autorul a fost bunicul solicitantului.
Ca dovada a dreptului de proprietate se anexează la cerere un extras de la arhivele naționale nr. C240/1998, privind împroprietărirea numitului S. G. cu suprafața de 7 jug-4,02 ha, în anul 1946.
Pe o parte potrivit art.6 alin.12 din Legea nr.1/2000, extrasul de la arhivele naționale nu face dovada dreptului de proprietate, fiind un act declarativ, iar pe de altă parte suprafața solicitată a fost reconstituită prin titlu de proprietate nr._/26.01.1996, autor Binchici M., moștenitori S. M., S. O.(același cu solicitantul) și S. M..
Acest lucru reiese prin analizarea registrului agricol de la numărul administrativ nr.1748 S., unde erau înregistrați ca și cap de gospodărie Binchici M., iar ginere S. G.(autorul), cu suprafața de 6,28 ha. întrucât se gospodăreau împreună, socrul și ginerele, S. G. nu a avut poziție separată în registrul agricol deci întrega suprafață deținută de S. G. era înregistrată în registru! agricol menționat.și nu se dovedește cu acte de proprietate că autorul S. G. ar fia avut mai mult teren în proprietate decât cea reconstituită. înțelegem așadar că suprafața de 4,02 ha teren agricol se regăsește în suprafața reconstituită conform titlului de proprietate mai sus menționat. Menținerea acestei suprafețe în anexa 3 ar duce la dublarea dreptului de proprietate și implicit ar încălca grav prevederiile legilor fondului funciar.
20. Se arată că D-na J. M. a depus cererea nr.717/27.03.1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,37 ha după autor J. D.-soț, care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.128 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
La cererea depusă d-na J. M. a anexat acte de stare civilă, certificatul de căsătorie cu J. D. și extras de deces Jivanu D. și J. G. .
în vederea dovedirii dreptului de proprietate solicitanta a depus un extras de carte funciară nr.1680 S., pentru suprafața de 3726 mp-0,37 ha proprietar Minorul J. D. 1/2 moștenire în anul 1942 și J. D. 1/2 moștenire în anul 1983.
Potrit acestui extras de carte funciară nu se dovedește dreptul de proprietate al autorului J. D., fiindcă acest proprietar J. D. coincide cu numele dar nu este aceasi persoană cu autorul. Analizând atent extrasul de carte funciară și actele de stare civilă reise că autorul J. D. la notarea moșteniri din anul 1942, conform extrasului CF nu era minor fiind născut la data de 27,03,1921, avea 21 de ani, iar la notarea moștenirii din anul 1986 era decedat, conform extrasului de deces încă din anul 1975.în aces sens consideră că acest extras de carte funciară nu atestă autenticitatea proprității autorului J. D. eludând principiile aplicării legiilor fondului funciar.
Dacă acesta suprafață de 0,37 ha ar fi fost în proprietatea autorului J. D., suprafața de teren s-ar fi solicitat în baza Legii nr. 18/1991
Se susține că Cererea nr.511/18.02.1998 a fost depusă de dl.. T. T. și din actele de stare civilă depuse reiese că dl. T. T. este fiul lui T. Ghorghe și al Măriei A.. Iar T. G. este fiul lui T. Tedor și al Floriței.
La cerere solicitantul anexează adeverința nr.3/1998 emisă de Primăria comunei Șiria,privind suprafața din registrul agricol de la fila 470 nr. casă 545 Galsa al numitului T. T.(autorul) privind suprafața de 3,19 ha teren agricol deținută în proprietate, însă nu se face dovada dreptului de proprietate cu alte acte de proprietate.
Analizând dosarul adminsitrativ s-a concluzionat că suprafața solicitată de 2,93 ha a fost reconstituită în baza legii nr. 18/1991. Acest fapt se datorează corelației dintre actele depuse la cererea din 1991 și cea din anul 1997, fiind vorba despre solicitarea reconstituirii aceleași suprafețe evidențiate în registrul agricol.
în baza Legii nr. 18/1991 la cererea nr.403/1991 depusă de T. G. și B. G. se reconstituie suprafața de 3,46 ha teren agricol prin titlul de proprietate nr._/19.04.1996, autor C. G., moștenitorilor T. G. și B. G..Astfel suprafața solicitată de 2,93 ha a fost inclus în titlul de proprietate menționat la cererea d-lui T. G., tatăl iui T. T..
Dacă această suprafață solicitată ar fi adusă în CAP, reconstituirea acesteia se putea solicita în baza Legii nr.18/1991, întrucât nu se depășea limita de 10 ha teren .
Se susține că A. Catița a depus cererea nr.449/02.02.1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,17 ha în calitate de moștenitor al autorului A. M.(soțul) care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.156 Ia Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.
Ca dovada a dreptului de proprietate se anexează la cerere un extras de la arhivele statului nr. C244/1995, privind împroprietărirea numitului A. M. cu suprafața de 9 jug-5,17 ha, în anul 1946 și . că acest act depusw nu face dovada reptului de proprietate al autorului pe o parte potrivit art.6 alin. 12 din Legea nr. 1/2000, extrasul de la arhivele naționale este un act declarativ, iar pe de altă parte nu a fost înregistrată în registrul agricol de la gospodăria autorului.
Din analizarea registrului agricol de la numărul administrativ nr.951 S., unde erau înregistrați ca și cap de gospodărie A. M. și soția cu suprafața de 1,80 ha. Toată suprafața deținută de autor în momentul cooperativizări a fost reconstituită prin titlu de proprietate nr._/10.03.1995, d-lui Ardelaen M.(M.)
Nu se dovedește cu acte de proprietate autentice că autorul A. M. ar fi avut mai mult teren în proprietate decât cea reconstituită. Și din evidențe noastre reiese cu certitudine suprafața de 5,17 ha teren nu au fost predat la cooperativele agricole de producție sau la stat. și dacă situația ar fi fost diferită cu siguranța suprafața de 5,17 ha ar fi fost solicitată în baza Legii nr.18/1991 și ar fi fost reconstituită alături de suprafața de 1,80 ha prin titlul de proprietate mai sus menționat, întrucât nu s-a depășit suprafața de 10 ha teren prevăzută de lege.
Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire prin aplicarea Legii nr. 187/1945 s-a aplicat art. 18. din Legea nr. 187/1945 care prevede că „Tabloul celor îndreptățiți va fi înaintat la prefectura județului respectiv, pentru ca odată cu eliberarea titlului de proprietate, sa se facă înscrierea proprietății în cartea funciară sau în registrele constatatoare ale proprietății
ată că.D-nii Uncruț A., Uncruț T., Uncruț P. au depus cererea nr.330/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,07 ha în calitate de moștenitori ai autorului Uncruț F.(tatăl) care s-a aprobat prin trecerea acestora în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.211 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Se arată că Uncruț A., Uncruț T., Uncruț P. nu au făcut dovada dreptului de proprietate pentru suprafața solicitată în plus față de cea din 1991.
Solicitanți au depus un proces verbal al Comitetului de Reformă Agrară al comunei S. din anul 1946 privind împroprietărirea numitului Uncruț F. cu suprafața de 8 jug, 1302 stj -5,07 ha din terenuri ce au aparținut unor persoane de etnie germană.
Conform registrului agricol din anii 1956-1958, de la gospodăria numitului Uncruț F., S. nr.1343 reiese că acesta a deținut suprafața de 5, 15 ha teren agricol(5,00 ha arabil, 0,10 gradină intravilan aferentă casei, 0,05 curții construcții).
Astfel reiese cu certitudine că suprafața de 5,07 ha cuprinsă în procesul verbal de împroprietăriere din anul 1946 a fost inclusă în suprafața din registrul agricol din anii 1956.
în baza Legii nr. 18/1991 s-a eliberat titlu de proprietate nr._/20.10.1995 pentru suprafața de 5 ha teren arabil, autor Uncruț F. moștenitorilor Uncruț P., Uncruț A., O. M. și Uncruț T.., iar menținerea suprafeței de 5,07 ha în anexa 3 la Legea nr.1/2000, dublează dreptul de proprietate al autorului, întrucât această suprafață a fost inclusă în titlu de proprietate menționat.
Nu se face dovada dreptului de proprietate cu procesul verbal de împroprietărire pentru o suprafață mai mare decât cea reconstituită în baza registrului agricol.
Se arată că Dl. I. G. a depus cererea nr .85/22.12.1997 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,61 ha în calitate de moștenitor a autorului I. G.(tatăl)care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.116 la Legea nr. 1 /2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Menționăm că în cazul d-lui I. G. .pentru suprafața solicitată de 1,61 ha ,nu se face dovada dreptului de proprietatepentru suprafața solicitată în plusjntrucât extrasul de la arhivele statului privind împroprietărirea cu 6 jug -3,45 ha a numitului I. G. în anul 1945,, pe de o parte nu a fost cuprinsă în registrul agricol iar pe de altă parte are caracter declarativ si nu dovedește dreptul de proprietate potrivit art.6 alin.12 din Legea nr.1/2000.
Având în vedere că toate terenurile de pe raza comunei S., folosite de gospodari erau obligatoriu înscrise în registrele agricole, reiese cu certitudine că în momentul cooperativizări singura suprafață deținută de dl. I. G. a fost suprafața de 3,74 ha așa cum reiese din extrasul din registrul agricol din anii 1956-1958,de la numărul administrativ S. nr.737, cap gospodărie I. G..
Toată suprafața deținută de autor a fost reconstituită prin titlul de proprietate nr._/03.03.1995 autor I. G. moștenitorului I. G..
Dacă situația ar fi fost diferită cu siguranța suprafața de 1,61 ha ar fi fost solicitată în baza Legii nr. 18/1991 și ar fi fost reconstituită alături de suprafața de 5,35 ha prin titlul de proprietate nr._/03.03.1995 .întrucât nu s-a depășit suprafața de 10 ha teren prevăzută de lege.
Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire prin aplicarea Legii nr. 187/1945 s-a aplicat art. 18. din Legea nr. 187/1945 care prevede că „Tabloul celor îndreptățiți va fi înaintat la prefectura județului respectiv, pentru ca odată cu eliberarea titlului de proprietate, sa se facă înscrierea proprietății în cartea funciară sau în registrele constatatoare ale proprietății"".
Potrivit dispozițiilor art.1 pct.3 din Legea nr.169/1997, care modifică art.9 alin.5 lit.b din Legea nr.18/1991 republicată, sedispune" la cerere se va anexa: copii xerox de pe acteledoveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren solicitate în plus",
Nu se face dovada dreptului de proprietate cu procesul verbal de împroprietărire pentru o suprafață mai mare decât cea reconstituită în baza registrului agricol.
Anexăm în probatoriu:-cererea nr.85/1997, extras arhivele naționale C3/1997, copie titlu de proprietate nr._/03.03.1995, copie registru agricol, copie certificat de naștere I. G., copie certificat de moarte I. G., copie certificat de naștere I. G., copie certificat căsătorie I. G. și I. M., certificat de deces I. G.(solicitant), copie buletin I. M..
. Se arată că Dl. M. A. a depus cererea nr .458/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 2 ha în calitate de moștenitor a autorului I. O.. Ulterior prin cererea nr.890/1998 a solicitat reconstituirea suprafeței de 1,75 ha teren agricol după autor ispravnic A., în calitate de moștenitor testamentar. Cererile au fost conexate și s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz154 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007., și în susținerea cereri sale solicitantul depune o adeverință privind . autorului I. O. cu 5 ha teren agricol.Această suprafață a fost înscrisă și în registrul agricol din anii 1956-1958, cap de gospodărie I. O..
Potrivit unei alte adeverințe depuse de solicitant numitul I. S. a intrat în CAPcu suprafața de 1,75 ha.Această suprafață nu a fost evidențiată în registrul agricol anterior menționat și nu se poate face o corelație dintre acestea.
Mai mult în context prin actele de stare civilă depuse la dosarul administrativ nu se poate stabili gradul de rudenie și vocația sucesorală a d-lui. M. A. față de I. O.. Iar adeverința de intrare în CAP cu suprafața de 1,75 ha nu dovedește dreptul de proprietate al autoarei I. A..
Având în vedere testamentul universal al defunctei I. A. în favoarea d-lui M. A. și al soției sale întocmit în anul 1978 și cu privire la 5 ha teren arabil, la reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, titlul de proprietate nr._/1995 a fost eliberat pe numele lui M. A. pentru suprafața de 3 ha., și astfel a rămas de reconstituit suprafața de 2 ha,conform registrului agricol, fiind necesară reducerea suprafeței de 3,75 ha trecută în anexa 3 la Legea nr. 1/200 la suprafața de 2 ha.
. Se arată că Dl. A. P. a depus cererea nr .116/09.01.1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,28 ha în calitate de moștenitor a autorului A. S.(fratele acestuia), care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.115 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Dorim să arătăm onoratei instanțe că suprafața solicitată a fost inclusă în titlul de proprietate nr._/24.02.1995, autor A. llie, moștenitor A. P., cu suprafața de 4,96 ha.și în susținerea cereri solicitantul depune un extras de la arhivele naționale privind împroprietărirea numitului A. S. cu suprafața de 7 jug.728 stj-4,28 ha în anul 1946,prin care nu se face dovada dreptului de proprietate conform art.6 alin. 12 din Legea nr.1/2000.și din schema filiației anexate la dosar reiese că A. P. și A. S. sunt descedenți lui A. llie și A. M., formând toți o familie au fost trecuți . în registrul agricol.Practic suprafața de 4,28 ha a fost inclusă în registrul agricol ai gospodăriei și ulterior a fost reconstituit prin titlul de proprietate nr. nr._/24.02.1995.
Menținerea poziției nr.115 în anexa 3 la Legea nr.1/2000 ar dubla_dreptul de proprietate pentru suprafața reconstituită, intrând sub incidența art.llldin Legea nr.169/1997.
Se susține că.Dl. B. P. a depus cererea nr .970/29.12.1998 în baza Legii nr.169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 3,45 ha în calitate de moștenitor ai autorilor B. G.(tatăl) și B. P. care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.194 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
La verificarea dosarului administrativ s-a constata că suprafața de 3,45 ha a fost reconstituită prin titlul de proprietate nr._/0103.1996, autorului B. G.,cu suprafața de 8,64 ha. și deși la cererea depusă s-a anexat extrasul Cf nr.633 S., proprietar B. Gheorhe și soția asupra suprafeței de 3,83 ha din anul 1947, conform registrului agricol din anii 1956-1958 B. G., a deținut în proprietate suprafața de 8,76(din care 0,10 ha curți construcți), suprafață ce a fost integral reconstituită. iar raportat la acest fapt solicitantul nu face dovada dreptului de proprietate pentru suprafața solicitată în plus respectiv 3,45 ha, fiind lovite de nulitate absolută toate actele de reconstituire întocmite în favoarea sa.
Se susține că D-na B. L. a depus cererea nr .710/27.03.1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,72 ha în calitate de autor care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 2a poz.12 la Legea nr. 1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007. și în susținerea cereri sale d-na B. L.(ns. B.) a anexat acte de stare civilă și un extras de la arhivele naționale nr.C1349/1998,privind împroprietărirea cu suprafața de 3 jug. în anul 1946.
Suprafața primită în anul 1946 de autoare a fost înscrisă în registrul agricol din anii 1951 la gospodăria familiei, cap de gospodărie B. S.(mamă). Ulterior în anul 1954 după căsătoria cu B. T., d-na B. L., nora lui B. P. aduce în noua gospodărie suprafața de 1,90 ha teren agricol fiind trecut în registrul agricol de la poziția socrului B. P.. Acest fapt reiese din analizarea celor două registre agricole în paralel. Astfel în anul 1953 în registrul agricol al lui B. P., socrul este înscrisă suprafața de 5,82 ha teren agricol, iar în anul 1955 este înscrisă suprafața de 7,68 ha în plus cu 1,90 ha. Iar în registrul agricol de la poziția mamei sale B. S. în anul 1954 scade suprafața de la 8,77 ha la 6,87 ha. Privind aceste aspecte înțelegem că suprafața de teren deținută de autoare a fost folosită în gospodăria socrului, iar în baza legii nr. 18/1991 a fost inclusă și reconstituită în suprafața de 8,39 ha autorului B. P. prin titlu de proprietate nr._/09.02.1996. și se consideră că cu privire la aspectele relatate solicitanta nu face dovada dreptului de proprietate cu acte concludente în vederea reconstituirii suprafeței de 1,72 ha,extrasul de la arhivele naționale fiind un act declarativ conform conform art.6 alin. 12 din Legea nr. 1/2000. Iar aceasta nu a dovedit că ar fi avut mai multă suprafață în proprietate decât cea inclusă în titlu de proprietate nr._/09.02.1996.
. Se susține că D-na B. L. a depus cererea nr .884/03.04.1998 în baza Legii nr. 169/1997 ia C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,15 ha în calitate de moștenitor testamentar al autorului Agrima G. care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.121 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Analizând dosarul adminsitartiv am sesizat că suprafața solicitată de 1,15 ha a fost reconstituită prin includerea în anexa 3 poz.405 la Legea nr.18/1991, autorului Agrima G..Așa cum reiese și din extrasul registrului agricol din anii 1956-1958 terenul solicitat are categoria de folosință de teren neproductiv și întrucât solicitanta nu a identificat terenul acesta nu a fost pus în posesie.
Având în vedere că suprafața de 1,15 ha este inclusă în anexa 3 poz.405 la Legea nr.18/1991, menținerea acestei suprafețe și în anexa de natură a Legii nr.1/2000, dublează dreptul de proprietate al autorului Agrima G., intrând sub incidența art.lil din Legea nr. 169/1997.
. Se susține că D-na T. Z. a depus cererea nr .679/26.03.1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,91 ha în calitate de moștenitor al autorului G. P.(tată) care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.120 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.
Cu privire la suprafața solicitată este necesar a se reduce suprafața de 0,91 ha la 0,06 ha. Asta deoarece din extrasul din registrul agricol al autorului G. P. reiese că acesta a vut în proprietate în momentul cooperativizării suprafața de 10,14 ha(din care suprafața de 0,08 ha curți construcți). în baza Legii nr. 18/1991, s-a reconstituit suprafața de 10 ha,prin titlu de proprietate nr._/02.02.1996 autor G. P. moștenitor T. G. Z.(solicitanta). Rămânând o diferență de reconstituit de 0,06 ha, așa cum reiese și din cererea nr. 106/1991 depusă de de d-naTămaș G. Z.(aceași cu T. Z.), iar D-na T. Z. nu face dovada dreptului de proprietate al autorului cu alte acte de proprietate pentru a menține suprafața de 0,91 ha teren agricol în anexa 3 la Legea nr.1/2000.
. . Se susține că D -na G. E. a depus cererea nr .648/23.03.1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,45 ha în calitate de moștenitor al autorului G. M. care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.199 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.
învederăm onorata instanță că acesta înscriere în anexa s-a efectuat cu încălcarea legii întrucât suprafața solicitată de 1,45 ha a fost reconstituită integral prin titlu de proprietate nr._/13.03.1998, autor G. M., moștenitor G. E., pentru suprafața de 3,45 ha.
Solicitanta nu face dovada dreptului de proprietate pentru suprafața solicitată.
La cererea depusă de d-na G. E. la C. locală de fond funciar S. în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, pentru suprafața de 1,45 ha acesta a anexat un cotor al titlu de proprietate, prin care se atestă împroprietărirea numitului G. M. cu suprafața de 6 jug-3,45 ha în anul 1945.
Practic prin suprafața de 3,45 ha(primită în anul 1945) pentru care s-a depus titlu de proprietate de împroprietărire, solicitantul nu face dovada că a avut în proprietate mai multă suprafață de teren decât cea reconstituită prin titlul de proprietate menționat mai sus., iar suprafața din registrul agricol din anii 1956-1958 al autorului G. M., a fost reconstituită integral prin titlurile de proprietate nr._/09.02.1996, cu suprafața de 1,59 ha și nr._/06.12.2002, cu suprafața de 0,25 ha. și se consideră astfel că toate suprafețele de teren deținute de autorul G. M. au fost reconstituite integral.
. . Se susține că Dl.C. loan a depus cererea nr .83/19.12.1997 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,88 ha în calitate de moștenitor al autorului C. loan(tatăl) care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.130 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007, și în susținerea cereri solicitantul a depus un certificat privind împroprietărirea cu titlu de proprietate pentru suprafața de 8 jug,800 stp-4,88 ha, a numitului C. loan, în anul 1947.
Pârâta consideră că acest înscris are caracter declarativ,nu dovedește dreptul de proprietate, iar faptul că suprafața împroprietărită de 4,88 ha nu a fost înscrisă în registrul agricol din anii 1956-1958, pune un mare de semn de întrebare cu privire la existența terenului. Practic toate terenurile de pe raza comunei S., folosite de gospodari erau obligatoriu înscrise în registrele agricole. Reiese cu certitudine că dl. C. loan nu a adus teren în CAP, singura suprafață notată în registrul agricol din anii 1956-1958 a fost de 0,25 ha gradina aferentă casei.
Dacă situația ar fi fost diferită cu siguranța suprafața de 4,88 ha ar fi fost solicitată în baza Legii nr.18/1991 și ar fi fost solicitată în baza Legii nr.18/1991.
Potrivit art. 18.din Legea nr. 187/1945 se prevede că „Tabloul celor îndreptățiți va fi înaintat la prefectura județului respectiv, pentru ca odată cu eliberarea titlului de proprietate, sa se facă înscrierea proprietății în cartea funciară sau în registrele constatatoare ale proprietății.
Se susține că. D-na K. M. a depus cererea nr .689/26.03.1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,07 ha în calitate de moștenitor al autorului K. Ș.-socrul acesteia, care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.174 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Analizând dosarul administrativ considerăm necesară anularea poziției invocate întrucât solicitanta nu are calitate de persoană îndreptățită în vederea reconstituirii dreptului de proprietate întrucât nu are vocație succesorală după socrul K. Ș..
Potrivit art.9 alin.4 din Legea nr.18/1991, republicată.cererea formulată de solicitant către comisiilor locale de fond funciar trebuie să cuprindă calitatea de titular sau moștenitor al acestuia coroborat cu art. 13 alin.1 din Legea nr. 18/1991 .„Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive..și de prevederiile legilor fondului funciar beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricola de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora.
Solicitanta nu a dovedit că are calitate de moștenitor direct și personal față de autorul K. Ș..După apariția legilor fondului funciar leguitorul a stabilit clasele de moștenitori și condițiile ce trebuie îndeplinite în vederea depunerii cereriilor de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul invocat conform art.13, din HG 890/2005, cu modificări ulterioare
Transmiterea moștenirii are loc în temeiul legii la persoanele în ordinea și cotele stabilite de lege, potrivit art. 650 C. civ, iar în condițiile în care defunctul K. Ș. nu a dispus prin testament de averea sa, legea nu îi recunoaște calitatea de moștenitor al d-nei K. M. după defunctul invocat.
Se susține că D-na M. S. a depus cererea nr .74/1997 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,13 ha în calitate de moștenitor ai autorului M. P.-soțul, care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.51 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007., în susținerea cereri solicitanta a depus un extras de la arhivele naționale privind împroprietărirea suprafaței de 7 jug,301 stp-4,13 ha, a numitului M. P., în anul 1947., iar acest înscris are caracter declarativ.nu dovedește dreptul de proprietate, iar faptul că suprafața împroprietărită de 4,13 ha nu a fost înscrisă în registrul agricol din anii 1956-1958, pune un mare de semn de întrebare cu privire Ia existența terenului. Practic toate terenurile de pe raza comunei S., folosite de gospodari erau obligatoriu înscrise în registrele agricole. Reiese cu certitudine că dl. M. P. nu a adus teren în CAP, singura suprafață notată în registrul agricol din anii 1956-1958 a fost de 0,28 ha gradina aferentă casei.
Potrivit art. 18.din Legea nr. 187/1945 se prevede cajabloul celor îndreptățiți va fi înaintat la prefectura județului respectiv, pentru ca odată cu eliberarea titlului de proprietate, sa se facă înscrierea proprietății în cartea funciară sau în registrele constatatoare ale proprietății.
Dacă situația ar fi fost diferită cu siguranța suprafața de 4,13 ha ar fi fost solicitată în baza Legii nr. 18/1991 și ar fi fost solicitată în baza Legii nr. 18/1991
. Se susține că D-na N. M. a depus cererea nr .74/1997 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,57 ha în calitate de moștenitor al autorului Vorțan M., care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.145 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Potrivit actelor de stare civilă depuse la cerere de către d-na N. M. reiese că aceasta este strănepoata autorului Vorțan M. cu domiciliul în localitatea Covăsânț.
C. locală S. analizând dosarul administrativ a constatat că suprafața de 0,57 ha din extrasul Cf nr.7907 S., depusă de solicitantă a fost inclusă în titlul de proprietate nr._/25.08.1993, autor Vorțan M. moștenitoarei N. M.,cu suprafața de 1,20 ha, pe teritoriul administrativ Covăsânț.
Având în vedere că că cele localități S. și Covăsânț sunt limitrofe, terenul evidențiat în Cf pe localitatea S. a fost înscris în CAP în localitatea Covăsânț și în registrele agricole din această localitate. Din evidențele instituției reiese că autorea Vorțan M. nu a fost înscrisă în registrul agricol pe teritoriul comunei S..
D-na N. M. nu face dovada dreptului de proprietate pentru o suprafață mai mare decât cea reconstituită prin titlul de proprietate antemenționat.
.Se susține că D-na C. Țilina a depus cererea nr .572/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha în calitate de moștenitor al autorului H. M.(bunica), care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.138 la Legea nr. 1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007., iar solicitanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate după autorul invocat.Prin actele depuse la dosar nu se dovedește dreptul de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren după autorul invocat H. M..
La cererea depusă d-na C. Țilina a anexat acte de stare civilă și declarații scrise de doi martori, respectiv G. A. și C. lancu.care declară că autoarea a fost împroprietărită cu suprafața de 5 ha pe teritoriul comunei S.., și se consideră că prin aceste declarații nu se dovedește dreptul de proprietate al autoarei asupra terenului solicitat.
.Se susține că DI.H. P. a depus cererea nr .22/03.12.1997 în baza Legii nr.169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,88 ha în calitate de moștenitor al autorului H. R.(mama), care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.65 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.și
în susținerea cereri solicitantul a depus un certificat de la arhivele naționale privind împroprietărirea suprafaței de 8 jug,800 stp-4,88 ha, a numitei H. R., în anul 1947, pe teritoriul comunei S..
Se consideră că acest înscris are caracter declarativ și nu dovedește dreptul de proprietate al autoarei.
Din actele de stare civilă depuse la dosar reiese că autoarea s-a născut și locuit în . împroprietărită de 4,88 ha nu a fost înscrisă în nici un registrul agricol din anii 1956-1958 pe teritoriul comunei S. și nici nu s-a făcut dovada înscrieri suprafeței de teren pe registrul agricol din localitatea de origine, Pleșcuța, la poziția terenuri din alte localități, iar această suprafață de 4,88 ha nu a făcut obietul cooperativizări, proprietarul nu a intrat în CAP cu acest teren J. potrivit art.6 alin.12 din Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare" Consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție,, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate".
Se susține că Dl G. D. a depus cererea nr .23/03.12.1997 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,88 ha în calitate de autor care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 2a poz.6 la Legea nr.1/2000 prinHCJ nr. 1646/2007.
în susținerea cereri solicitantul a depus un certificat de la arhivele naționale privind improprietărirea suprafaței de 8 jug,800 stp-4,88 ha ,în anul 1947, pe teritoriul comunei S..și consideră că acest înscris are caracter declarativ și nu dovedește dreptul de proprietate al autorului.
Din actele de stare civilă depuse la dosar reiese că autorul s-a născut și locuit în .-a gospodărit cu familia.
Suprafața împroprietărită de 4,88 ha nu a fost înscrisă în nici un registrul agricol din anii 1956-1958 pe teritoriul comunei S. și nici nu s-a făcut dovada înscrieri suprafeței de teren pe registrul agricol din localitatea de origine, Pleșcuța, la poziția terenuri din alte localități.
Potrivit art. 18.din Legea nr. 187/1945 se prevede că„Tabloul celor îndreptățiți va fi înaintat la prefectura județului respectiv, pentru ca odată cu eliberarea titlului de proprietate, sa se facă înscrierea proprietății în cartea funciară sau în registrele constatatoare ale proprietății
. Se susține că D-na Mărgea E. și T. S. au depus cererea nr 24/1997 în baza Legii nr.169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,88 ha în calitate de moștenitoare al autorului Mărgea Teodosie care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.189 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Din actele de stare civilă depuse la dosar de solicitante reiese că T. S.(ns. Mărgea) are calitate de moștenitor după autor Mărgea Teodosie.în schimb d-na Mărgea E. în calitate de noră nu are vocație succesorală după autorul Mărgea Teodosie.
Cu privire la dovedirea dreptului de proprietate al autoarei s-a depus un certificat de la arhivele naționale privind împroprietărirea suprafaței de 8 jug,800 stp-4,88 ha ,în anul 1947, pe teritoriul comunei S.., și cu privire la acest document d-na Mărgea E. și T. S. nu face dovada dreptului de proprietate af autorului.
Suprafața împroprietărită de 4,88 ha nu a fost înscrisă în nici un registrul agricol din anii 1956-1958 pe teritoriul comunei S. și nici nu s-a făcut dovada înscrieri suprafeței de teren pe registrul agricol din localitatea de origine, Pleșcuța, la poziția terenuri din alte localități.și potrivit art. 18.din Legea nr.187/1945 se prevede că„Tabloul celor îndreptățiți va fi înaintat la prefectura județului respectiv, pentru ca odată cu eliberarea titlului de proprietate, sa se facă înscrierea proprietății în cartea funciară sau în registrele constatatoare ale proprietăți?.
. Se susține că.DI. Marțis M.-F. a depus cererea nr .26/1997 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,88 ha în calitate de moștenitor al autorului Marțis D. care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.63 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.și în susținerea cereri solicitantul a depus un certificat de la arhivele naționale privind improprietărirea suprafaței de 8 jug,800 stp-4,88 ha, a numitului M. D., în anul 1947, pe teritoriul comunei S.., situație în care se consideră că acest înscris are caracter declarativ și nu dovedește dreptul de proprietate al autoarei.
Din actele de stare civilă depuse la dosar reiese că autorul s-a născut și locuit în .> Suprafața împroprietărită de 4,88 ha nu a fost înscrisă în nici un registrul agricol din anii 1956-1958 pe teritoriul comunei S. și nici nu s-a făcut dovada înscrieri suprafeței de teren pe registrul agricol din localitatea de origine, Pleșcuța, la poziția terenuri din alte localități.
Se susține că.D-na M. Vioara a depus cererea nr. 693/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,68 ha în calitate de moștenitoare al autorului L. T.(tată) care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.140 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007 însă suprafața solicitată de 1,68 ha a fost reconstituită în baza Legii nr.18/1991, la anexa 3,poziția 301 pentru care s-a eliberat titlului de proprietate, nr._/15.12.1995, autor L. G., moștenitorilor P. E., Niscoveanu D., C. M., Nechescu L. și L. Vioara(căsătorită M.)- bunicul acesteia.
La cererea depusă s-a anexat un extras Cf nr.2651 Șiria,pentru suprafața de 1,68 ha, proprietar min. L. T., cu uzufruct viager L. G.(dobândit în anul 1920), dar conform extrasului din registrul agricol din anii 1956-1958 de la gospodăria lui L. G., tatăl lui L. T., aceștia au deținut 7,14 ha teren arabil. și seapreciază astfel că suprafața solicitată de 1,68 ha teren arabil se regăsește deja în suprafața reconstituită anterior( 7,14 ha teren arabil) prin titlul de proprietate nr._/15.12.1995.
Se susține că.. D-nii B. S., H. G. și G. V. au
depus cererea nr 27/1997 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,88 ha în calitate de moștenitoari ai autorului H. Doichița care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.62 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Din actele de stare civilă anexate la dosar reiese că solicitanții B. S.(ns. H.) și H. G. sunt copii autoarei H. E.(Doichița) iar G. V.(ns. H.) este nepoata acesteia.și în susținerea cereri solicitantul a depus un certificat de la arhivele naționale privind împroprietărirea suprafaței de 8 jug,800 stp-4,88 ha, a numiteiHărduț Doichița, în anul 1948, pe teritoriul comunei S.., se consideră că acest înscris are caracter declarativ și nu dovedește dreptul de proprietate al autoarei.
Din actele de stare civilă depuse la dosar reiese că autoarea s-a născut și locuit în . împroprietărită de 4,88 ha nu a fost înscrisă în nici un registrul agricol din anii 1956-1958 pe teritoriul comunei S. și nici nu s-a făcut dovada înscrieri suprafeței de teren pe registrul agricol din localitatea de origine, Pleșcuța, la poziția terenuri din alte localități.
Potrivit art. 18.din Legea nr. 187/1945 se prevede că„Tabloul celor îndreptățit! va fi înaintat la prefectura județului respectiv, pentru ca odată cu eliberarea titlului de proprietate, sa se facă înscrierea proprietății în cartea funciară sau în registrele constatatoare ale proprietățif
. Se susține că D-na H. R. a depus cererea nr 529/1998 în baza Legii nr. 169/1997 ia C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,89 ha în calitate de moștenitoare al autorului Hîrlău S. care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 Ia Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.183 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.
Potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar reiese că solicitanta H. R. nu are vocație succesorală după autorul invocat, Hîrlău S..
Conform certificatului de naștere al d-nei Hărlău R.(căsătorită H.), părinți naturali sunt H. G. și H. E..Ulterior în anul 1952 tatăl H. G. se căsătorește cu Sirca S. și că d-na H. R. nu are calitate de moștenitor față de soția tatalui(mama vitregă).
Potrivit art.9 alin.4 din Legea nr. 18/1991, republicată,cererea formulată de solicitant către comisiilor locale de fond funciar trebuie să cuprindă calitatea de titular sau moștenitor al acestuia coroborat cu art.13 alin.1 din Legea nr. 18/1991 „Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive..,.?", ori din actele anexate la cerere reiese că solicitanta nu are calitate de moștenitor după autorul invocat.
în cazul de față reconstituirea dreptului de proprietate nu intră sub incidența art.13, din HG 890/2005, cu modificări ulterioare potrivit căreia stabilirea dreptului de proprietate se face pe moștenitori legali.
. Se susține că .DL B. G. loan a depus cererea nr 733/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,84 ha în calitate de moștenitor al autorului Bulzau E.(soția) care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.202 la Legea nr. 1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Analizând dosarul administrativ s-a constat că suprafața solicitată de 2,84 ha a fost reconstituită integral prin titlurile de proprietate nr._/09.08.1996, autor C. lulia, moștenitori C. M., B. G., C. loan, C. D., A. F. și C. G. cu suprafața de 8,27 ha și titlu de proprietate nr._/12.07.2002, autor C. lulia, moștenitori C. M., C. D., B. G., Artadan F., C. loan, C. G..cu suprafața de 1,73 ha.
Deși la cererea depusă s-au anexat :extras Cf nr.1005 S. -0,725 ha ; extras CF nr.2815 Șiria-0,54 ha, CF NR.4111 Șiria-0,44 ha, CF nr.3499 Șiria-0,41 ha, în total pentru suprafața de 2,12 ha, proprietar min. C. E. (dobândit în anul 1941-moștenire),cu drept de uzufruct C. lulia, solicitantul B. G. loan nu face dovada că autorul invocat a avut în proprietate mai multă suprafață de teren decât cea reconstituită prin titlurile de proprietate menționate mai sus, în conformitate cu registrul agricol din anii 1956-1958. raportat la acest fapt aceste suprafațe de 2,12 ha din extrasele de carte funciară dobândite în anul 1941 au fost înscrise în registrul agricol de la gospodăria numitei C. lulia, mama lui C. E.(căsătorită B.) și au fost reconstituite de la autorul C. lulia conform titlurilor de proprietate arătate mai sus. Și consideră astfel că suprafața de teren de 2,84 ha a fost cuprinsă în suprafața de 10 ha reconstituită în baza Legii nr. 18/1991, mai ales că C. E. nu figura cu teren înregistrat în alt registru agricol.
. Se susține că D-na R. I. a depus cererea nr .21/1997 în baza Legii nr.169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,00 ha în calitate de moștenitoare al autorului Ierta A..
După acest autor s-a mai depus cererea nr.811/1998, de către d-na V. A. .Cererile au fost conexate și s-a aprobat prin trecerea acestera în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.117 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.
Prin actele de stare civilă depuse la dosar nu se poate stabili calitatea de moștenitor după autorul Ierta A., iar solicitantele nu și-au dovedit gradul de rudenie față de autorul invocat.
în susținerea vocației succesorale față de autor s-au depus două declarații de martori prin care nu se poate dovedi filiația față de Ierta A.. Aceste decalarații nu pot susține lipsa actelor de stare civilă sau a certificatului de moștenitor necesare dovedirii calităților de moștenitor al solicitantelor, și în cazul de față reconstituirea dreptului de proprietate nu intră sub incidența art.13, din HG 890/2005, cu modificări ulterioare potrivit căreia stabilirea dreptului de proprietate se face pe moștenitori legali.
. Se susține că D-na U. M. a depus cererea nr.745/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,90 ha în calitate de moștenitoare al autorului U. loan,care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.215 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.și analizând dosarul administrativ consideră necesară anularea poziției invocate întrucât solicitanta nu are calitate de persoană îndreptățită în vederea reconstituirii dreptului de proprietate întrucât nu are vocație succesorală după socrul U. loan.
Potrivit art.9 alin.4 din Legea nr. 18/1991, republicată,cererea formulată de solicitant către comisiilor locale de fond funciar trebuie să cuprindă calitatea de titular sau moștenitor al acestuia coroborat cu art.13 alin.1 din Legea nr. 18/1991,„Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive,...
De prevederiile legilor fondului funciar beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora.
Solicitanta nu a dovedit că are calitate de moștenitor direct și personal față de autorul U. loan., iar după apariția legilor fondului funciar leguitorul a stabilit clasele de moștenitori și condițiile ce trebuie îndeplinite în vederea depunerii cereriilor de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul invocat conform art.13, din HG 890/2005, cu modificări ulterioare
Transmiterea moștenirii are loc în temeiul legii la persoanele în ordinea și cotele stabilite de lege, potrivit art. 650 C. civ, iar în condițiile în care defunctul U. loan nu a dispus prin testament de averea sa, legea nu îi recunoaște calitatea de moștenitor al d-nei U. M. după defunctul invocat.
Mai mult, nu s-a făcut nici dovada dreptului de proprietate după autorul invocat, în primul rând suprafața împroprietărită în anul 1947 numitului U. loan nu a fost înscrisă în nici un registru agricol, iar potrivit art.6 alin.12 din Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare" acest act are valoare declarativă cu privire la proprietate.
. Se susține că D-na M. Florița a depus cererea nr.559/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.76 ha în calitate de moștenitoare ai autorilor P. A. și P. M.,care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.218 la Legea nr. 1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Prin actele de stare civilă depuse la dosar nu se poate stabili calitatea de moștenitor după autori P. A. și P. M., iar solicitanta nu și-a dovedit gradul de rudenie față de autori invocați., și, nu s-a făcut nici dovada dreptului de proprietate
după autori invocați, în primul rând suprafața împroprietărită în anul 1950 numiților P. A. și P. M. nu a fost înscrisă în nici un registru agricol, iar potrivit art.6 alin.12 din Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare" acest act are valoare declarativă cu privire fa proprietate.
. Se susține că D-na B. Z. a depus cererea nr.537/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 3,28 ha în calitate de moștenitoare a autorului S. N.(tatăl),care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.181 Ia Legea nr. 1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Dorim să arătăm onoratei instanțe că suprafața solicitată a fost reconstituită prin titlu de proprietate nr._/1995, autor S. N., moștenitor S. M.(mama),cu suprafața de 3,79 ha și la cererea depusă de doamna B. Z. la C. locală de fond funciar S. aceasta a anexat și un extras de la arhivele statului privind persoanele înproprietărite din anul 1947, pentru suprafața de 3,31 ha. Suprafața împroprietărită în anul 1946 a fost inclusă în registrul agricol al autorului S. N. și ulterior cuprinsă în suprafața reconstituită în baza Legii nr.18/1991, pe baza registrului agricol. iar Solicitanta nu a făcut dovada că antecesorul său ar fi avut mai mult teren în proprietate decât cea reconstituită prin titlu de proprietate nr._/1995.
. . Se susține că D-na I. S. a depus cererea nr.421/1998 în baza Legii nr. 169/1997 Ia C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,22 ha în calitate de moștenitoare a autorului I. G.(tatăl),care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.109 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.
Pe lângă actele de stare civilă depuse la dosar solicitanta a mai depus un extras din registru agricol al numitului I. G. pentru suprafața de 1,74 ha. La o cercetare amănunțită a reieșit că extrasul din registru agricol nu se referă la aceași persoană cu autorul. Există o coincidență de nume, dar nu corespund datele de naștere.
Potrivit extrasului de deces al autorului invocat I. G., acesta s-a născut în data de 01.10.1894, iar persoana cu același nume evidențiată în extrasul din registru agricol la Galșa nr.499 depus de solicitantă s-a născut în data de 24.02.1915.
Din registrele agricole din anii 1956-1958 la poziția defunctului I. G., Galșa nr.281, născut la data de 01.10.1894,nu este înregistrată nici o suprafață de teren extravilan, doar gradina aferentă casei, care nu a făcut obiectul cooperativizări.
Astfel concluzionăm că nu se face dovada dreptului de proprietate pentru suprafața solicitată de 1,22 ha.
Față de această cerere nu se dovedește dreptul de proprietate al autorului asupra terenului solicitat și în conformitate cu dispozițiilor art.l pct.3 din Legea nr.169/1997, care modifică art.9 alin.5 lit.b din Legea nr.18/1991 republicată, astfel" la cerere
se va anexa:copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren solicitate în plus".
Dealtfel dacă ar fi deținut teren în proprietate antecesori d-nei I. S., aceasta ar fi solicitat reconstituirea suprafeței în baza legii nr.18/1991.
Suprafața de teren din registrul agricol anexată la cerere de solicitantă a fost reconstituită autorului I. G., născut în data de 24.02.1915, prin titlu de proprietate nr._/1996.
Se susține că.D-na R. M. a depus cererea nr.823/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,15 ha în calitate de moștenitoare a autorului Șaur S. care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.169 la Legea nr. 1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Potrivit actelor de stare civilă depuse la cerere de către d-na R. M. reiese că aceasta este fica autorului Șaur S. cu domiciliul în localitatea Covăsânț.
C. locală S. analizând dosarul administrativ a constatat că suprafața de 1,15 ha din extrasul Cf nr.7993 S., depusă de solicitantă a fost inclusă în titlul de proprietate nr._/12.07.1993, autor Șaur S. moștenitoarei R. M..cu suprafața de 2,48 ha, pe teritoriul administrativ Covăsânț.
Având în vedere că că cele localități S. și Covăsânț sunt limitrofe, terenul evidențiat în Cf pe localitatea S. a fost înscris în CAP în localitatea Covăsânț și în registrele agricole din această localitate. Din evidențele instituției reiese că autorea Șaur S. nu a fost înscrisă în registrul agricol pe teritoriul comunei S..
D-na R. M. nu face dovada dreptului de proprietate pentru o suprafața mai mare decât cea reconstituită prin titlul de proprietate antemenționat.
Se susține că.D-na L. M. a depus cererea nr. 145/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,75 ha în calitate de moștenitoare a autorului Homoki losif care s-a aprobat prin trecerea acesteia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.157 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.
Potrivit actelor de stare civilă depuse la cerere de către d-na L. M. reiese că aceasta ,este nepoata de soră a autorului Homoki losif cu domiciliul în localitatea Covăsânț. și solicitanta nu face dovada dreptului de proprietate a autorului.
Conform registrului agricol din anii 1956-1958, la poziția gospodăriei defuntului Homoki losif a fost înregistrată numai suprafața de 0,31 ha grădina aferentă casei, care nu face obiectul reconstituiri și nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate al autorului cu alte acte autentice.
Se susține că..Dl.C. lancu a a depus cererea nr.28/1997 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,88 ha în calitate de moștenitoar a autorului C. T..
Prin cererile nr.429/1998 d-nii.D. D. și C. N. au solicitat reconstituirea aceași suprafețe după autor C. lancu și C. S. . Cererile au fost conexate într-un singur dosart administrativ și aprobate prin trecerea acestora în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.210 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.și potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar reise că C. T., autorul a avut doi copii pe C. lancu și pe C. S.(căsătorită C.) și un nepot pe C. N. și locuit în . nu are vocație succesorală după autorul C. T., întrucât acesta este soțul mamei sale D. M..
Deasemenea se arată că suprafața împroprietărită de 4,88 ha nu a fost înscrisă în nici un registrul agricol din anii 1956-1958 pe teritoriul comunei S. și nici nu s-a făcut dovada înscrieri suprafeței de teren pe registrul agricol din localitatea de origine, Pleșcuța, la poziția terenuri din alte localități, și ca dovadă a dreptului de proprietate se anexează la cerere un extras de la arhivele naționale nr. C366/1995, privind împroprietărirea numitului H. T. cu suprafața de 8jug, 800 sțj-4,88 ha, în anul 1948. iar în cazul d-lui H. G. ,pentru suprafața solicitată de 4,88 ha nu se face dovada dreptului de proprietate .întrucât extrasul de la arhivele statului privind împroprietărirea cu 4,88 ha a numitului H. T. în anul 1948, pe de o parte nu a fost cuprinsă în registrul agricol iar pe de altă parte are caracter declarativ si nu dovedește dreptul de proprietate potrivit art.6 alin. 12 din Legea nr.1/2000.
. Se susține că.Dl. T. Ș. a depus cererea nr .747/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,82 ha în calitate de moștenitor a autorului T. Ș.(bunîc) care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în
anexa 3 poz.208 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007. Prin această cerere dorim să arătăm că suprafața solicitată de 1,82 ha a fost inclusă și reconstituită prin anexa 3 poz.200 la Legea nr. 18/1991 prin titlul de proprietate nr._/12.07.1996 cu suprafața de 4,59 ha, autor T. Ș., moștenitorilor T. Ș.(același cu solicitantul) și T. loan. Și la cererea depusă de solicitant s-au anexat extrase de carte funciară pentru suprafața de 1,25 ha, astfel, CF-1220 Galșa cota de 20/192 din 5755 mp ," -599,47-0,06 ha, proprietar T. Ș., dobândit în anul 1949; CF nr.259, -360 mp-0,036 ha, proprietar T. Ș., dobțndit în anul 1949; CF NR.2641 Galșa-_ mp,-1,15 ha, proprietar T. Ș. junior, dobândit în anul1949. însă conform registrul agricol din anii 1956-1958 de la gospodăria lui T. Ș.(autorul),reiese că acesta a deținut suprafața de 4,33 ha teren agricol.
Având în vedere că toată suprafața din registrul agricol a fost reconstituită prin titiul de proprietate mai sus menționat, iar solicitantul nu face dovada că antecesori săi au deținut mai mult teren decât suprafața recosntituită.
. Se susține că.D-na T. F. E.(ns. C.) a depus cererea nr .740/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,71 ha în calitate de moștenitor a autorului C. M. care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.127 la Legea nr.1/2000 prin
HCJ nr.1646/2007. Ca dovada a dreptului de proprietate se anexează la cerere un extras de la arhivele naționale nr. C457/1998, privind împroprietărirea numitului C. M. cu suprafața de 8 jug, 300 stj -4,71 ha, în anul 1946.
Analizând dosarul administrativ reiese că această suprafață de 4,71 ha a fost reconstituită prin titlurile de proprietate nr._/17.02.1995, autor C. Nincu și nr._/25.08.1995, autor C. Nincu, moștenitor C. Nincu, în suprafața de 5,55 ha.
Conform actelor de stare civilă depuse la dosar autorul după care se solicită suprafața de 4,71 ha, C. M. a fost fiul lui C. Nincu și a decedat în anul 1942 în URSS, probabil pe front(nu este trecuta data decesului).
Datorită acestui fapt C. M., în calitate de ostaș ,a fost împroprietărit potrivit art.12 din Legea nr. 187/1945 ,în anul 1946 cu suprafața de 4,71 ha. Evident acest teren a fost primit de tatăl lui C. Nincu, fiind trecut în registrul agricol de la gospodăria acestuia și ulterior reconstituit în baza Legii nr. 18/1991.
Practic nu nu există acte de proprietate prin care să reaiasă că autorul ar fi avut o suprafață de teren mai mare decât cea reconstituită prin titlurile de proprietate menționate mai sus.
. Se susține că. DL C. G. a depus cererea nr .768/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,17 ha în calitate de moștenitor a autorului C. loan care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.147 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007.
Potrivit actelor de stare civilă autorul C. loan a locuit și s-a gospodărit în Pîncota.
La cerere s-au anexat extrase CF nr.1035 Mîsca, cu suprafața de 5418 mp, proprietar C. loan.în anul 1931; CF nr.878 Mîsca-1440 mp, proprietar C. loan, în anul 1957; Cf nr.464 Mîsca pentru suprafața de 4896 mp, în anul 1957, în total 1,17 ha.
Terenul solicitat în suprafață de 1,17 ha a fost dobândit prin moștenire în anul 1957 de autorul C. loan.
Rezultă că această suprafață a existat în momentul cooperativizări însă nu a fost înscrisă în registrul agricol din anii 1956-1958 pe teritoriul satului Mîsca, ci pe teritoriul localității Pîncota. Fiind localități limitrofe, autorul a intrat cu acest teren în CAP la Pîncota. În perioada cooperativizări era o practică des întâlnită ca în cazul în care un gospodar locuia în altă localitate și avea teren pe raza localități limitrofe să aducă acel teren în cooperativa unde locuia, și practic prin extrasele de carte funciară depuse la dosar nu reiese că autorul ar fi avut o suprafață de teren mai mare decât cea reconstituită prin titlul de proprietate menționat mai sus.
Dacă acest teren nu ar fi inclus în suprafața reconstituită ar fi fost solicitată în baza Legii nr. 18/1991 la C. locală S..
. Se susține că Dl. T. E. a depus cererea nr .34/1997 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,15 ha în calitate de moștenitor a autorului T. D. care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.52 la Legea nr. 1/2000 prin HCJ nr. 1646/2007.
Ulterior în data de 23.09.2010 printr-o declarație dată în fața notarului, menționează că renunță la terenul agricol în suprafață de 5,15 ha, neamai având vreo pretenție legat de acest teren. și se consideră că prin acest consimțământ al solicitantului este necesară anularea poziție din anexa 3 la Legea nr. 1/2000 pe calea instanței de judecată.
Se susține că. Dl.Ciudariu P. G. a depus cererea nr .822/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,60 ha în calitate de moștenitor al autorului D. G. care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ca dovada a dreptului de proprietate se anexează la cerere un extras de la arhivele naționale nr. C239/1998, privind împroprietărirea numitului D. G. cu suprafața de 8 jug- 4,60ha, în anul 1946.
Analizând dosarul administrativ s-a constatat că suprafața solicitată de 4,60 ha a fost inclusă și reconstituită în baza Legii nr. 18/1991 prin titlul de proprietate nr._/15.12.1995, autor D. G., moștenitor C. P.(același cu solicitantul), cu suprafața de 4,93 ha.întrucât conform registrul agricol din anii 1956-1958 de la gospodăria lui D. G.(autorul),reiese că acesta a deținut suprafața de 4,93 ha teren agricol.
Având în vedere că toată suprafața din registrul agricol a fost reconstituită prin titlul de proprietate mai sus menționat, se atată că solicitantul nu face dovada că autorul invocat ar deținut mai mult teren decât suprafața recosntituită.
. Se susține că D-na Cîlbu E. a depus cererea nr .376/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,28 ha în calitate de moștenitor al autorului Cîlbu N. care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr. 1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.164 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007 și ca dovadă a dreptului de proprietate se anexează la cerere un extras de la arhivele naționale nr. C481/1997, privind împroprietărirea numitului Cîlbu N. cu suprafața de 8 jug 712 stj- 4,85 ha, în anul 1946.S-a mai depus la dosar și un înscris indescifrabil privind suprafața de 0,43 ha(aceași suprafață ca cea din registrul agricol)., însă față de aceste suprafețe arătate, în registrul agricol din anii 1956-1958 defunctul Cîlbu loan a deținut suprafața de 0,43 ha. Această suprafață nu a fost solicitată în baza legii nr. 18/1991.
Astfel, este necesară reducerea suprafaței de 5,28 ha înscris în anexa 3 la Legea nr.1/2000 în favoarea d-nei Cîlbu E., la suprafața de 0,43 ha, atât cât se dovedește prin registrul agricol. Și nu se face dovada dreptului de proprietate pentru suprafața solicitată prin extrasul de la arhivele statului privind, pe de o parte suprafața de 4,6 ha nu a fost cuprinsă în registrul agricol iar pe de altă parte are caracter declarativ si nu dovedește dreptul de proprietate potrivit art.6 alin. 12 din Legea nr.1/2000.
Având în vedere că toate terenurile de pe raza comunei S., folosite de gospodari erau obligatoriu înscrise în registrele agricole, reiese cu certitudine că în momentul cooperativizări singura suprafață deținută de dl. Câlbu loan a fost suprafața de 0,43 ha așa cum reiese din extrasul din registrul agricol din anii 1956-1958,de la numărul administrativ S. nr.218/b, cap gospodărie Câlbu loan.
. Se susține că D-na B. A. a depus cererea nr .560/1998 în baza Legii nr. 169/1997 la C. locală S., în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,14 ha în calitate de moștenitor al autorului P. T.(tată) care s-a aprobat prin trecerea acestuia în anexa 39 la Legea nr.1/2000, iar ulterior în anexa 3 poz.139 la Legea nr.1/2000 prin HCJ nr.1646/2007., în susținerea cereri sale solicitanta a depus la dosar un extras de la arhivele naționale privind improprietărirea cu suprafața de 2,14 ha teren agricol a lui Pocrișor T. în anul 1950.
Conform registrului agricol din anii 1956-1958, defunctul Pocrișor T. a deținut suprafața de 1,37 ha teren(0,10 ha aferentă casei), fiind trecuți în aceași gospodărie soția, ginerele, B. P.-fiică și o nepoată, iar în baza legii nr. 18/1991 fiica B. P., sora d-nei B. A. a solicitat prin cererea nr.346/1991, reconstituirea dreptului de proprietate al autorului Pocrișor T., conform registrului agricol.
Astfel s-a eliberat titlul de proprietate nr._/1995 pentru suprafața de 1,27 ha teren agricol moștenitoarei B. P..Dintr-o eroare materială a fost greșit autorul însă suprafața reconstituită coincide. Și se consideră că solicitanta nu a făscut dovada dreptului de proprietate cu extrasul de la arhivele naționale, întrucât acesta suprafață de teren de 4,69 ha trebuia înscrisă în registrul agricol din anii 1950-1955, iar ulterior să se regăsească și în evidențele din registrele din anii 1956.
În drept: - art.119 C.proc.Civ, art.9, art.13 din Legea nr.18/1991,republicată cu modificările și completările ulterioare, artillși IV din Legea nr.169/1997,modificată și completată, art.6 alin.12 din Legea nr.1/2000 modificată și completată prin Legea nr.247/2005 și art.5, art.13 din HG nr.890/2005,cu modificările și completările ulterioare.
C. Județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, reprezentată prin Prefectul Județului A., domnul Bîbarț L. - C., în calitate de pârâtă în cauza care formează obiectul dosarului cu numărul de mai sus, prin întâmpinare arătă că, nu se opune admiterii acțiunii formulate și precizate de către reclamanții A. El vira, V. Gheorghinâ M., L. V. A. și alții, prin mandatar S.C. B. SÂNTE S.R.L. cu sediul în localitatea Pecica, ., județul A., prin mandatar S.C. M. R. S.R.L., cu sediul în A., ., județul A., cu excepția reclamantului T. A. înscris la poziția nr. 61 din Precizarea de acțiune depusă la termenul anterior, cu motivarea că reclamanții, prin cererea introductivă de instanță formulată în contradictoriu cu pârâții C. locală de fond funciar S. și C. județeană de fond funciar A. solicită instanței de judecată următoarele: 1. Obligarea Comisiei locale de fond funciar S. la punerea în posesie a persoanelor îndreptățite, conform anexei la prezenta cerere, cu suprafețele solicitate si validate pe teritoriul administrativ al localității S., în total 352,51 ha teren, pe amplasamentele înscrise în parcelele identificate în schița executată de S.C. GEO TOPO S.R.L., amplasamente care sunt libere, astfel cum rezultă din cărțile funciare depuse, sub sancțiunea obligării Primarului C. S. la plata daunelor cominatorii în cuantum de 300 lei/zi de întârziere, de la data rămânerii irevocabile a hotărârii si până la punerea efectivă în posesie: 2. Obligarea Comisiei județene de fond funciar A. la emiterea titlului de proprietate pe numele persoanelor îndreptățite pentru suprafețele solicitate, în caz contrar, hotărârea urmând să tină loc de titlu de proprietate, precum si autorizarea reclamanților sa procedeze la punerea în posesie, prin intermediul executorului -judecătoresc, pe amplasamentele indicate în baza măsurătorilor care se vor efectua.
Examinând fondul pretențiilor deduse judecății prin petitele nr. 1 și 2, prin prisma înscrisurilor depuse în probațiune la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale incidente, se apreciază ca fiind întemeiată acțiunea formulată și precizată de către reclamanți, în sensul de a fi puși în posesie reclamanții cu suprafețele solicitate și validate pe teritoriul administrativ al C. S., pe un amplasament stabilit de către pârâta C. locală de fond funciar S. și de a li se emite titluri de proprietate pentru aceste suprafețe, cu excepția reclamantului T. A. înscris la poziția nr. 61 din Precizarea de acțiune formulată, pentru următoarele considerente.
1. Referitor la capătul nr. 1 de cerere se, arătă că prin Hotărârea nr. 1646/25.09.2007 a pârâtei C. județeană de fond funciar A. a fost modificată Hotărârea nr. 198/04.05.2006 emisă de aceeași comisie și s-a dispus Comisiei locale de fond funciar S. radierea din Anexele nr. 39 si nr. 39A a lucrării de fond funciar S., a unui număr de 287 poziții cu suprafața de 763,75 ha teren agricol si înscrierea acestora în anexele corespunzătoare reconstituirii dreptului de proprietate în natură.
La art. 2 al acestei hotărâri s-a dispus pârâtei C. locală de fond funciar S. să procedeze la punerea în posesie a persoanelor îndreptățite cu suprafața de 763,75 ha teren.
împotriva hotărârii Comisiei județene de fond funciar A. a promovat plângere pârâta din prezenta cauză, C. locală de fond funciar S., soluționată irevocabil prin Decizia civilă nr. 88/R/17.02.2010 pronunțată de către Tribunalul A. în Dosarul nr._/55/2007, în sensul admiterii recursului declarat de către C. județeană de fond funciar A. împotriva Sentinței civile nr. 9218/2009 pronunțată de către judecătoria A., pe care a modificat-o în totalitate în sensul că, a respins plângerea/formulată de către reclamanta C. locală de fond funciar S. împotriva Hotărârii nr. 1646/2007 adoptată de C. județeană de fond funciar A..
Decizia civilă nr. 88/2010 antemenționată a fost menținută, urmare a respingerii cererii de revizuire formulată de revizuenta C. locală de fond funciar S., prin Decizia civilă nr. 560/R/23.06.2010 pronunțată de către Tribunalul A..
Din cele ce preced rezultă că, a fost recunoscută, cu putere de lucru judecat, îndreptățirea reclamanților înscriși în Anexa nr. 39 (despăgubiri) de a li se reconstitui dreptul de proprietate în natură, asupra suprafețelor cu care au fost validați în această anexă.
Se susține că, din verificările efectuate rezulta ca, reclamanții sunt înscriși în Anexa nr. 39 (despăgubiri) a lucrării de fond funciar S. întocmita în baza Legii nr. 1/2000. cu suprafețele de teren evidențiate în anexa la cererea de chemare în judecată precizată.și în consecință, calitatea acestora de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate este de necontestat. iar în privința reclamantului T. A., se arătă că Primarul C. S. a promovat plângere împotriva Hotărârii nr. 1646/2007 a Comisiei județene de fond funciar A., solicitând modificarea în parte a acestei hotărâri, în sensul anulării poziției nr. 133 din Anexa nr. 39 la Legea nr. 1/2000 în care figurează înscris antecesorul reclamantului din prezenta cauză, S. P., cu suprafața de 2,27 ha teren agricol.
Plângerea a format obiectul Dosarului nr._/55/2010 aflat pe rolul Judecătoriei A., soluționată în contradictoriu cu reclamantul din prezentul litigiu, T. A..
Prin Sentința civilă nr._/09.12.2010 pronunțată de către Judecătoria A. a fost admisă plângerea formulată de către reclamantul Primarul C. S., dispunându-se modificarea în parte a Hotărârii nr. 1646/2007 a Comisiei județene de fond funciar A. și anularea poziției nr. 133 din Anexa nr. 39.
Hotărârea judecătorească enunțată a rămas irevocabilă prin nerecurare.
în consecință, s-a statuat cu autoritate de lucru judecat că reclamantul T. A. nu are calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 2,27 ha teren.și așa fiind, reclamantul T. A. nu are calitate procesuală activă în prezentul litigiu, în care a solicitat restituirea în natură a suprafeței de 2,27 ha teren după autor S. P., nefiind îndeplinită condiția sine qua non si anume aceea a identității între persoana reclamantului si titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății.
Față de starea de fapt expusă, ținând seama de Hotărârea nr. 1646/2007 a pârâtei C. județeană de fond funciar A., considerăm că sunt aplicabile litigiului dedus judecății dispozițiile art. 2 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, care consacră principiul reconstituirii dreptului de proprietate în natură.
Ca atare,, cererea reclamanților de a fi pusi în posesie cu suprafețele validate în Anexa nr. 39 este întemeiată.
Referitor la punerea în posesie,se precizează că aceasta constituie atribuția pârâtei C. locală de fond funciar S., conform dispozițiilor art. 5 lit. i) din HG nr. 890/2005, iar stabilirea amplasamentului suprafeței de teren incumbă în mod exclusiv acestei pârâte. în raport de dispozițiile art. 5 lit. c) din actul normativ enunțat anterior.
învederăm onoratei instanțe că, din Adresa nr. 348/11.02.2011 a Primăriei C. S. rezultă că, la nivelul acestei unități administrativ - teritoriale există disponibilă suprafața de 1182,48 ha teren pășune.
Ca atare, se menține starea de fapt avută în vedere cu prilejul adoptării Hotărârii nr. 1646/2007 a Comisiei județene de fond funciar A. si anume, existenta terenului disponibil.
2. Cu privire la capătul nr. 2 de cerere, se arătă că cererea formulata în sensul emiterii titlurilor de proprietate de către pârâta C. județeană de fond funciar A. în favoarea reclamanților (cu excepția reclamantului T. A.), pentru suprafețele de teren la care sunt îndreptățiți și cu care au fost validați în Anexa nr. 39 este fondată, având în vedere cele dispuse prin Hotărârea nr. 1646/2007 a Comisiei județene de fond funciar A., coroborat cu Adresa nr. 348/11.02.2011 emisă de către Primăria C. S.. însă, această obligație a pârâtei C. județeană de fond funciar A., care îi incumbă potrivit dispozițiilor art. 6 lit. f) din HG nr. 890/200S, este subsidiară operațiunii de punere în posesie a reclamanților de către pârâta C. locală de fond funciar S..
P. considerentele de fapt și de drept expuse, este de acord de a fi puși în posesie reclamanții cu suprafețele solicitate și validate pe teritoriul administrativ al C. S., pe un amplasament stabilit de către pârâta C. locală de fond funciar S. și de a li se emite titluri de proprietate pentru aceste suprafețe, cu excepția reclamantului T. A. înscris la poziția nr. 61 din Precizarea de acțiune formulată.
În drept: se invocă dispozițiile art. 115 Cod procedură civilă, Legea nr. 1/2000, HG nr. 890/2005.și în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. ultim Cod procedură civilă solicitam judecarea cauzei și în lipsa noastră de la dezbateri.
C. local al comunei S., prin Primarul comunei S. ing. Bot V. în calitate de părâtă în cauza prin întâmpinare la acțiunea formulata si precizata in aceasta cauza de reclamanții A. E. si alții, prin mandatar . prin mandatar . solicită instanței respingerea acțiunii formulate cu motivarea că în fapt: potrivit acțiunii introductive reclamanții solicită reconstituirea dreptului de proprietate al terenurilor pe amplasamente aflate în intravilanul C. S..și că acest fapt este contrar legii, atât prevederilor legilor fondului funciar cât și a legilor ce reglementează activitatea administrației publice locale.
C. local S. întrunit în ședința extraordinară din data de 13.07.2011, a analizat acțiunea introductivă și precizată a reclamanților, respingând în totalitatea solicitările acestora cu privire la punerea în posesie pe amplasamentele din intravilanul comunei S., evidențiate în extrasele de carte funciară depuse la dosar.
Terenurile solicitate a fi reconstituite sunt situate în intravilanul comunei S., atât faptic cât și juridic și au fost intabulate în anul 2005, anterior demarării acțiunilor judecătorești la care au recurs reclamanții pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate in natura pentru suprafețele solicitate .
C. local S. administrează toate bunurile din domeniul public sau privat al comunei și în această calitate nu poate admite perturbarea activității administrației publice locale prin acest demers promovat de reclamanți prin mandatari.
. de anumite suprafețe de teren pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare. O parte din parcele identificate pe schița depusă la dosar sunt propuse prin hotărâri de Consiliu L. la scoaterea la licitații în vederea concesionării acestor trenuri din zona industriala a localității pentru investitorii interesați.
De asemenea, exista in proiectul comunei si construirea unei centuri ocolitoare a localității, astfel ca si pentru aceasta cale de acces este necesar ca Primăria S. sa aloce anumite suprafețe de teren. Toate aceste lucrări de investiții sunt de interes public si se efectuează in beneficiul comunei si a tuturor cetățenilor ei. Mai există o altă suprafața de teren trasferată in proprietatea statului in vederea utilizării acestui teren de către Aeroclubul României. în acest sens depunem la dosar parcelele supuse obiectivelor menționate mai sus.
Legea nu prevede reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea reclamanților pe terenurile situate in intravilanul C. S., din moment ce există teren extravilan în proprietatea Statului Român și la dispoziția Comisiei Locale.
Conform art. 18. - (1) din Legea nr.18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare "Terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de producție de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat și nu au moștenitori, precum și terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire rămân la dispoziția comisiei.
(2) Toate terenurile cooperativei agricole de producție care nu sunt atribuite conform art. 14-17, precum și terenurile extravilane proprietatea statului aflate în folosința cooperativei, rămân, de asemenea, la dispozția comisiei, urmând a fi atribuite altor persoane îndreptățite, potrivit prevederilor prezentei legi.
C. locală S. stabilește amplasamentele pentru punerea în posesie a persoanelor îndreptățite, din terenurile aflate la dispoziție din extravilan, potrivit HG nr.890/2005, cu modificările și completările ulterioare. Legea nu conferă dreptul fiecărei persoane să își stabilească amplasamentele, în primul rând nu există nici o dovadă că sunt vechi amplasamente, iar în al doilea rând procedura este bine stabilită prin actul normativ mai sus amintit.
Se susține că practic C. locală S. nu poate efectua punerea în posesie pe terenurile care nu se află la dispoziția comisiei fără cedarea acestora de către C. local S..
Deși art.3 alin.1 din Legea nr.1/2000 prevede: C. locală dispune de totalitatea ternurilor proprietate privată a unităților administartiv teritoriale, la alin.3 stabilește că în cazul în care în localitate nu există suprafețe de teren agricol, pentru a satisface integral cererile în condițiile alin.2 (diferența de 10 ha de familie și cea adusă în cooperativa agricolă de producție), ....reconstituirea dreptului de proprietate se va face, la propunerea comisiei locale, din suprafețele de teren agricol trecute în proprietatea comunei.
în speța de față există teren agricol extravilan proprietatea Statului Român aflat la dispoziția Comisiei locale S., conform amplasamentelor depuse la dosar și nu mai după reconstituirea acestor
Se susține că legiuitorul a vrut astfel să protejeze abuzurile de acest fel, cum este și cazul solicitări reclamanților în cauză și de a susține procesul de reconstituire a dreptului de proprietate în concordată cu principiile legilor fondului funciar începând cu anul 1991. și în conformitate cu art. 119 și 123 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.republicată: „Constituie patrimoniu al unității administrativ-teritoriale bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial".
„Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean, în condițiile legii.(2) Vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii."
în conformitate cu prevederile art. 36 alin 2 lit c, C. local are atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului. în concluzie această autoritate ar fi în drept să pună la dispoziția Comisiei locale terenuri din proprietatea privată a comunei.
în concluzie, asa cum am arătat mai sus, terenurile din intravilanul C. S., proprietate acesteia sunt absolut indispensabile pentru dezvoltarea pe termen mediu si lung a comunei. . investitori in domeniul industrial si agricol. De asemenea, lucrările de infrastrustura pentru construire de drumuri si poduri ori viaducte, necesita punerea la dispoziție a unor terenuri necesare executării unor asemenea lucrări. Scoaterea din proprietatea C. S. a suprafețelor de teren intravilan pe care le are in prezent, ar pune in mare primejdie viitoarea dezvoltare a C. S.. Terenul de care dispune in prezent . indispensabil pentru dezvoltarea viitoare a comunei.
În drept: art. 115 C.pr.civ.,art.18 Legea nr.18/1991, republicată cu modificări și comploetări ulterioare, art.3 Legea nr.1/2000 modificată și completataă, HG nr.890/2005, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.215/2001, republicată cu modificările și completările ulterioare.
Reclamanții prin întâmpinare la cererea reconvențională formulata de C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor S., prin care solicită respingerea acesteia, pentru următoarele arată următoarele:
1. Cu privire Ia solicitările de anulare inserate la punctele 18, 32, 34, 36, 37, 38, 39, 40, 42, 53, 59, din cererea reconventionala, a urmatorelor poziții si titulari: poz. 125 din anexa nr.3 a Dlui D. Ș. cu suprafața de 4,74 ha, a poz. 130 din anexa nr. 3 a
Dlui C. I. cu suprafața de 4, 88 ha, a poz. 51 din anexa nr.3 a Dnei M. S. cu suprafața de 4,13 ha, a poz. 138 din anexa nr. 3 a Dnei C. T. cu suprafața de 5 ha, a poz. 65 din anexa nr, 3 a Dnului H. P. cu suprafața de 4, 88 ha, a poz. 6 din anexa nr, 2a a Dlui G. D. cu suprafața de 4,88 ha, a poz. 189 din anexa nr 3 a Dnei Mărgea E. si a Dnei T. S. cu suprafața de 4,88 ha, a poz. 6 din anexa nr 3 a Dnului M. M.-F. cu suprafața de 4,88 ha, a poz. 62 din anexa nr 3 a Dnei B. S., a Dnului H. G. si a Dnei G. V. cu suprafața de 4,88 ha, a poz. 64 din anexa nr 3 a Dnului H. G. cu suprafața de 4,88 ha, a poz. 164 din anexa nr 3 a Dnei Cilbu E. cu suprafața de 5,28 ha, cu motivația ca aceștia nu fac dovada dreptului de proprietate intrucat extrasele de la arhivele statului privind improprietarirea cu suprafețele menționate, in anul 1945, cu terenuri ce au aparținut unor etnci germani nu au fost cuprinse in registrul agricol, iar pe de alta parte aceste extrase de la arhivele Statului au caracter declarativ in condițiile art 6 alini indice 2 din Legea nr. 1/2000, solicită respingerea cererii de anulare a acestor poziții cu persoanele îndreptățite menționate.l.
Astfel, dovada dreptului de proprietate se putea face prin orice mijloace de proba, or un inscris ce emana de la Arhivele Statului aprecează ca face dovada deplina a dreptului de proprietate. De asemenea, in ceea ce privește susținerea ca reclamanții nu ar fi indreptatiti intrucat ni s-a atribuit din suprafețele de teren aparatinand unor etnici germani nu are susținere cata vreme art 6 alin. 3 arata ca in situații de acest gen se reconstituie in natura ambilor solicitanți; de altfel acest text de lege este menținut si in prezent, astfel ca apărarea invocata, cu atat mai mult, nu poate fi primita.
Totodată, apreciează ca divagațiile pe tema faptului ca daca reclamanții ar fi avut . l-ar fi solicitat in 1991 sunt fărăa fundament cata vreme se stie ca prin trecerea timpului mulți dintre beneficiari nu au mai cunoscut cu exactitate drepturile ce le-au deținut ei sau antecesorii lor si tocmai de aceea s-au indreptat la Arhivele Statului pentru a obține evidentele reale.
Se arată că daca instanța va trece peste aceasta apărare, si anume ca la momentul primei validări si deci, a recunoașterii dreptului acestora sau autorilor lor, legea dispunea de maniera susenuntata, iar dreptul lor fiind stabilit in raport de aceste prevederi legale, legea neretroactivand, arătă faptul ca si in forma actuala a prevederilor antementionate sunt indreptatiți a beneficia de dreptul de reconstituire cu următoarea argumentație:
• Potrivit art. 6 alin.l din Legea nr. 1/2000 cu modificările ulterioare: "La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orășenești, municipale și comisiile județene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din aceeași lege."
Prin urmare, legiuitorul a menținut trimiterea Ia prevederile art 11 din Legea nr. 18/1991 republicata cu modificările ulterioare si deci este evident ca acesta a avut drept scop sa J permită solicitanților de a face dovada dreptului de proprietate prin orice mijloace astfel cum prevede acest text de lege.
Acest argument rezida si din aceea ca legiuitorul la art. 6 alin.l indice 2 a arătat: „Consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.", dar totodată la art 6 alin.l indice 4 a arătat ca „Orice probă dovedind dreptul de proprietate al foștilor proprietari poate fi înlăturată numai printr-o probă de aceeași forță produsă de către deținătorul actual al terenului sau de către terți, tăgăduind dreptul de proprietate."
Or, si acest text de lege vine sa susțină argumentele antementionate; astfel, daca legiuitorul nu ar fi avut intenția de a accepta ca probe registrele agricole, cererile de intrare în cooperativă, actele de donație către stat, arhivele statului din perioada 1945 - 1990, nu ar exista o logica pentru inserarea acestui text de lege in chiar textul de lege ce arata ca aceste documente au valoare declarativa. Prin urmare, in virtutea principiului de drept potrivit căruia legea se interpretează in sensul de a produce efecte, iar nu in sensul Maturării efectelor sale, este evient ca intenția Igiuitorului a fost aceea de a lua in considerare si aceste acte declarative, daca proba făcuta cu ele nu poate fi răsturnata printr-o alta proba " de aceeași forță", cum se arta in textul de lege anterior citat.
Prin urmare, cata vreme nu exista o dovada scrisa contrara celor consemnate de Arhivele Statului, simplele supoziții si aprecieri ale comisiei locale, nu pot constitui singure motivul pentru respingerea drepturilor subsemnaților.
De altfel, s-a reținut si in practica (Judecătoria Bals-Sentinta 1702/2007):"Conform disp. art 6 alini ind 2 si alin.2 ind.2 din Legea nr. 1/2000, dreptul de proprietate se stabilește si pe baza consemnărilor efectuate in anii 1945-1990 in registrele agricole, cererile de intrare in CAP si documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor", ori numai datorita faptul ca petenta din repectiva cauza nu a făcut dovada cu consemnări declarative de tipul celor prevăzute de art. 6 alin.l ind. 2 si alin.2 ind.2 a condus la respingerea plângerii petentei, și rezulta din cererea reconventionala atâta C. locala cat si cea județeană au verificat de doua ori, fiecare, cererile subsemnaților, deci in total de 4 ori au fost verificate actele subsemnaților reclamanți sau a autorilor noștri; or, prin negarea dreptului acestor persoane sau prin solicitarea de a fi radiați la acesata data cata C. locala isi invoca propria imoralitate pentru apărarea unui drept; ..."or, nemo auditur propriam turpitudinem allegans". Astfel, potrivit art. 6 - (1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orășenești, municipale și comisiile județene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, precum și pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea si concludenta acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art. 11 alin. (1) si (2) din aceeași lege."
Totodată, instanța de judecata a confirmat in mod irevocabil Hotărârea Comisiei județene, prin respingerea contestației Comisiei locale de către Tribunalul A., prin Decizia nr. 560 R/2010 data in Dosar nr._ . Rezulta, așadar cum a arătat si C. județeană A., in întâmpinarea formulata, cu putere de lucru judecat, indreptatirea reclamanților înscriși in Anexa de despăgubiri de a li se reconstitui dreptul de proprietate in natura. Inclusiv cei pentru care se sutine ca exista hotărâri judecătorești de radiere, apreciem ca acestea nu pot fi puse in aplicare cata vreme anexa nr. 39 nu mai exista la data pronunțării acestor hotărâri si cata vreme sunt date peste autoritatea de lucru judecat consfiintita de Decizia Tribunalului A. nr. 560 R/2010, care dispune atribuirea in natura a terenurilor pesoanelor îndreptățite printre care ne află si reclamanții; or un organ cu activitate administrativ-jurisdictionala cum este C. locala nu poate sa dispună peste autoritatea de lucru judecat.și înțelege sa se folosească de apărările invocate la prezentul punct 1 pentru persoanele menționate la puncte 2,3,5,7,10, 11,15, 16,17, 22, 23 24, 25, 26, 28, 31,38,39,40,44,46,50 din prezenta întâmpinare.
2. Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 1 din cererea reconventionala si anume vizând poz. nr. 13 din anexa 2a la Legea nr. 1/2000, poziție in care e inscris Dl C. P. cu suprafața de 4,87 ha teren.
F. de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, reiterează cele descrise la punctul 1 de mai sus.
Cu privire la susținerea ca toata suprafața de 4,87 ha a fost cuprinsa in suprafața de 3,29 ha reconstituita prin Titlul de proprietate nr._/1995 dupa autor C. F., arătam faptul ca prin titlul respectiv a fost reconstituita conform registrului agricol unde figura cu suprafața de 3,67 ha, pe care am detinut-o anterior improprietății; mai mult potrivit notației din partea superioara a registrului agricol rezulta ca acesta a intrat si in tovărășie cu 0,25 ha, deci deținea o suprafața chiar mai mare.
In ceea ce privește suprafața cu care a fost împroprietărit, respectiv 4,87 ha, conform adeverinței de arhivele statului, este o alta suprafața cu care a fost împroprietărit Ciocaralu P., iar nu C. F. dupa care s-a reconstituit la legea 18. Este evident ca aceasta suprafața nu poate fi cuprinsa in cea din registrul agricol deoarece este mai mare decât aceasta, iar pe de alta parte este de notorietate faptul ca suprafețele dobândite prin improprietarire in anul 1946 nu se declarau pentru a nu fi impozitate. și, reclamanta C. F. s-a judecat cu cele doua comisii pentru a i se atribui in natura terenul solicitata dupa C. P. la legea 1/2000, inainte de adoptarea Hotărârii nr. 1646 din 25.09.2007 de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor A. (aceasta necunoscand la acea data ca mai exista teren liber pe raza comunei S.) si s-a apreciat ca ramane in anexa nr. 39 la despăgubiri; deci fac dovada ca autorul meu este indreptatit sa figureze in aceasta anexa, cu ocazia repectivului proces nefnndu-mi contestata vocația, or daca nu ar fi existat dovezi in acest sens, cu singuranta ar fi fost contestata vocația mea. Prin urmare pe langa faptul ca cele doua comisii au verificat de 4 ori dosarul meu si instanța de judecata a consfiintit vocația mea la moștenire prin aceea ca hotărât sa raman anexa nr. 39 ceea ce echivalează cu recunoașterea vocației mele. Anexez sentința menționata. De la data acestei hotărâri judecătorești, existând dovezi noi, in sensul ca exista totuși disponibil teren pe raza comunei S., C. județeană a hotărât trecerea mea in anexa privind acordarea terenului in natura. Totodată, prin Legea nr. 67/2010 a fost modificat alin. 3 al art. 18 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 dupa cum urmează: „Terenurile neatribuite, ramase la dispoziția comisiei, sau din domeniul privat al statului, din aceeași localitate sau din alte localități, se pot restitui, la cerere, in condițiile legii, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora care au fost înscriși in anexele privind despăgubirile la regulamentelede aplicare a legilor fondului funciar". Or, in speța acțiunea introductiva reprezintă echivalentul cererii mele de a fi pusa in posesie cata vreme C. locala, desi i-a fost dispus de C. județeană si exista hotărâre judecătoreasca care dispune sa fiu pusi in posesie, nu a dat curs acestora.
3. Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 2 din cererea reconventionala si anume vizând a poziției nr. 160 din anexa nr. 3 in care este înscris Dl C. E. cu suprafața de 5,03 ha.F. de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, reiterează cele descrie la punctul 1 de mai sus
Cu privire la susținerea ca toata suprafața deținuta de antecesorii lui a fost reconstituita prin Titlul de proprietate nr._/22.09.1995 autoarei C. S., mama acestuia, arată ca prin repectivul titlu s-a reconstituit mamei suprafața de 2,71 ha in calitate de autor, deci pentru o suprafața ce o deținea conform Regstrului agricol. Suprafața de 5,04 ha am solicitat-o dupa C. P., tatăl său care a fost improprietarit ca veteran de război cu aceasta suprafața care nu a fost înscrisa in Registrul Agricol, fiind de notorietate faptul ca suprafețele dobândite prin improprietarire in anul 1946 nu se declarau pentru a nu fi impozitate. Mai mult daca aceasta suprafața de 3,49 înscrisa in regsitrul agricol s-ar include in suprafața de 5,04 ha, atunci aceasta din urma suprafața ar trebui sa figureze in registru, iar nu cea mai mica. Cu aceasta motivare solicit repingerea cererii reconventionale.
4. Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 3 din cererea reconventionala si anume a poz. 177 din anexa nr. 3 a Dnei Cismas E. F. cu motivația ca aceasta a solicitat recostituirea dupa autorul S. D. si ca nu face dovada calității dupa moștenitor intrucat aceasta a fost adoptata cu efecte restrânse in rezulta din adresa de la arhivele naționale, sens in care reiterez cele descrise la punctul 1 de mai sus., se solicită respingerea cererii.
6.Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata la puctul 5 din cererea
reconventionala si anume a poz. 187 din anexa nr. 3 a Dnei L. Draghina cu
motivația ca aceasta a solicitat recostituirea dupa defunctul L. I. care este fratele soțului acesteia -defunctul L. N. si astfel, nu are vocație dupa cumnat.
F. de acestea arătă ca in anexa la poziția amintita este inscrisa L. Draghina si fiica acesteia Hedesan L. din eroarea efectuata de C. locala; astfel, din cererea de reconstituire rezulta ca a făcut cerere Hedesan L. in calitate de nepoata de frate, numele defunctei L. Draghina fiind tăiat, deci este evident ca acestea au realizat ca vocația aparține nepoatei lui L. I.. In mod evident C. locala trecând in anexa in mod greșit pe ambele solicitante, desi una a renunțat, acestea au acceptat situația prezentata de C. locala. Totodată la fel de evident este ca reclamanata Hedesan L. este unica moștenitoare a unchiului ei L. I. astfel cum rezulta din actele de stare civila depusa, prin urmare chiar daca se dispune radierea defunctei sale mame, suprafața ramane j aceeași si anume 5,81 ha intrucat este indreptatita la intreaga moștenire dupa unchiul ei. Este incredibil cum C. locala isi invoca propria culpa, deoarece, desi mama ei si-a tăiat numele de pe cerere si totodată reclamanta a făcut mențiune pe cerere ca nu mai exista moștenitori legali dupa unchiul ei, aceasta Comisie ne-a trecut pe amble, pentru ca, acum, sa invoce ca mama ei trebuie radiata, de parca radierea acesteia ar putea produce vreun efect asupra suprafeței in condițiile in care ea este unica moștenitoare a unchiului.,și. cu aceasta motivare solicită respingerea cererii reconventionale in ce o privește.
7.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 6 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 148 din anexa nr. 3 a Dlui Vidac G. cu
suprafața de 1,44 ha.
F. de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, reiterează cele scrie la punctul 1 de mai sus.
Cu privire la susținerea ca toata suprafața deținuta de Vidac G. a fost reconstituita prin Titlul de proprietate nr._/1995, arăta faptul ca prin acest titlu i-a fost reconstituita suprafața de 3,55 ha, iar potrivit extrasului de la arhivele naționale figurează cu 9 jug, iar nu 2 jug cum arata comisia locala, deoarece la data împroprietării deținea deja 6 jug si 800 stjp (3,45 ha)-deci exact suprafața pe care o dețineam si potrivit registrului, si a fost împroprietărit cu suprafața de 2 jug si 800 stj p ( 1, 44 ha). Prin urmare i se cuvine sa i se mai reconstituie suprafața de 1,44 ha, exact cat a solicitat. Suprafața cu care a fost împroprietărit nu a fost inscrisa in Registrul Agricol, fiind de notorietate faptul ca suprafețele dobândite prin împroprietărire in anul 1946 nu se declarau pentru a nu fi impozitate. De altfel, din analiza comparativa cu Registrul agricol, a aceastei adeverințe (precum si a altor adeverințe din dosar, redactate de aceeași maniera) si anume adeverințe cu specificațiile: „cat deține" (ceea ce reprezintă suprafața deținuta înainte de împroprietărire). ., cat primește" (unde se înscrie suprafața cu care se împroprietărește) si ..tip lot" (unde se înscrie totalul celor doua suprafețe) rezulta ca suprafața deținuta apare înregistrata in Registrul agricol, iar cea cu care este împroprietărit nu mai apare. înțelege să folosească această apărare pentru toti solicitanții ce fac dovada cu act de la arhivele statului . Prin urmare, cele sutinute de subscrisa au justificare pertineta,
.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 7 din cererea
reconventionala si anume a poz. 147 din anexa nr. 3 a Dnei V. G.
M. cu motivația ca aceasta a solicitat dupa tatăl sau Razman G., iar din suprafața de 2, 53 ha solicitata a fost reconstituit surorii Birauas F. suprafața de 2,01 ha conform Titlului de proprietate nr._/1996, astfel ca a mai rămas de reconstituit suprafața de 0,52 ha. F. de acestea arătam ca Titlul de proprietate a fost emis pe numele Birauas F. in calitate de autor, deci nu rezulta ca ar fi fost reconstituit dreptul de proprietate dupa tatăl meu pentru suprafața de 2,01 ha; mai mult in documentele depuse de comisia locala rezulta ca Birauas F. a solicitat terenul inserís la poz. 158 din Registrul agricol (dupa cum rezulta din actele anexate de parata); de altfel, nici nu s-a depus cererea acesteia pentru a se vedea dupa ce autor a solicitat aceasta, dar dat fiind ca este sora mea cunosc ca a solicitat teren dupa socrul sau Birauas T. astfel cum rezulta din registrul agricol -poz. 158 si dupa bunicul lor Hirja loan. Este interesant cum C. locala nu depune cererea acesteia tocmai pentru a nu se vedea dupa cine a solicitat. Prin urmare, tatăl ei a fost inserís in registrul agricol la poz. 183 cu suprafața de 12,54 ha. întrucât s-a reconstituit in favoarea reclamantei in anul 1991 suprafața de 9,58 ha ramane de reconstituit 2,96 ha, deci chair mai mult decât a solicitat si i s-a validat. Astfel, cele susținute de C. locala nu au suport, motiv pentru care solicită respingerea cererii reconventionale in ceea ce o privește pereclamanta.
9.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 8 din cererea
reconventionala si anume a poz. 190 din anexa nr. 3 a Dnei L. M., cu motivația ca acesta a solicitat împreuna cu cumnatul sau L. G. dupa socrul sau L. T. / si ca, astfel nu are vocație la moștenire dupa socru. Chiar si in situația in care am accepta ca aceasta nu are vocație, L. G. fiind unicul moștenitor (in aceasta situație ipotetica) dupa tatăl sau, iar reclamanta in calitate de nepoata de frate este unica moștenitoare a unchiului ei, astfel ca suprafața ar ramane întreaga si i s-ar cuveni acesteia. Dar, susținerea ca L. M. nu are vocație succesorala este neadevarata si profund nelegala deoarece aceasta are vocație succesorala prin retransmiterea moștenirii dupa soțul sau, acesta decedând la data de 09.05.1991, deci ulterior tatălui sau L. T., care a decedat la data de 23.05.1967. Astfel, potrivit art. 692 cod civil „ Când acela cărui se cuvine o succesiune a murit fără să se fi lepădat de dânsa, sau fără să o fi acceptat expres sau tacit, erezii săi pot de-a dreptul să accepte sau să se lepede de dânsa".
In acest sens este si practica reținuta de instanțele de judecata in mod constant, sens in care citam din Decizia nr. 5647/15.10.2004 data de înalta Curte de Casație si Justitie-Sectia civila si de proprietate intelectuala: „Moștenirea prin retransmitere are aplicare ori de cate ori persoana care o invoca dovedește capacitatea succesorala, in sensul 654 Cod civil, a autorului sau, in momentul deschiderii primei moșteniri, precum si propriile drepturi succesorale asupra moștenirii acestuia din urma"; in speța se exemplifica ca moartea proprietarului tabular a avut Ioc inainte de moartea fiului acestuia, astfel ca soția fiului are vocație succesorala ca soție supraviețuitoare a fiului si moștenitoare legala are beneficiul retransmiterii pârtii din moștenirea socrului sau.
Totodată potrivit art.13 alin.2 din Legea n. 18/1991 se arata: „Mostnitorii ce nu-si pot dovdi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit in circuitul civil, sunt socotiți repsusi de drept in termenul de acceptare cu pivire la terenurile ce au aparținut autorlui lor. Ei sunt considerați ca au acceptat moștenirea prin cererea ce o fac comisiei." De altfel, si in practica judecătoreasca referitoare la restituirea imobilelor s-a reținut constant acest temei de drept si citam exemplificativ din Decizia nr. 2479/20.03.2007 data de înalta Curte -Secția civila si de proprietate intelectuala: „....repunerea succesibililor in termenul de acceptare a succesiunii, a vizat tocmai situația lipsei, la data deschiderii succesiunii, din patrimoniul defunctului a unor bunri imobile...." . In aceeași decizie se mai arata: „Criticile ....vizând lipsa imobilelor din patimoniul autoarei.... este in dezacord cu toate textele legii, . si cu insasi scopul legiuitorului postdecembrist care da dreptul moștenitorilor sa succeada in drepturile celor deposedați abuziv"
10.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 9 din cererea
reconventionala si anume a poz. 175 din anexa nr. 3 a Dnului Cirapaci Ș., cu
motivația ca acesta a solicitat dupa C. Ladislau si C. loan si nu face dovada vocației succesorale dupa aceștia.
F. de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, se arătă ca defunctul C. I. a fost bunicul patern al solicitantului, iar C. Ladislau este unchiul acestuia. Apreciem ca actele de stare civila se pot regăsi la Primăria S. din evidentele de stare civila ale acesteia, dar este rea-vointa din partea acestei comisii care nu dorește sa le prezinte. Mai mult, nu avem convingerea ca actele de stare civila nu s-au aflat la dosar cata vreme aceasta comisie, precum si C. judetena a validat, fiecare, de cate doua ori cererea lui C. Ș. si mai mult, a fost inscris si in anexa nr.3, anexe ce s-au intocmit ulterior celei de-a doua validări. .
11. Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 10 din cererea
reconventionala si anume a poz. 186 din anexa nr. 3 a Dnei C. F. cu motivația ca acesteia i s-a reconstituit in baza legii nr. 18/1991 suprafața de 9,02 ha. Aceasta suprafața reconstituita la legea 18a fost atribuita in nume propriu, deoarece in Titlul de proprietate nu figurează nici un autor. Astfel, la Legea nr. 1, s-a solicitat dupa autorii Tarhuna G. si F., or din registrul agricol rezulta ca autorii invocați au deținut o suprafața de 2,92 ha, iar potrivit extraselor CF rezulta ca au deținut suprafața de 4,4 ha, deci un total de 7,32 ha, iar reclamanta a solicitat doar 5,37 ha. Din Registrului agricol anexat de comisia locala nu reies categoriile de teren inscrise in extrasele de CF, astfel este evident ca aceste suprafețe nu sunt dublate.
12.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 11 din cererea reconventionala si anume a poz. 137 din anexa nr. 3 a reclamantului I.
P. cu suprafața de 2,98 ha, cu motivația ca antecesorii lui au deținut potrivit registrului agricol din anul 3,78 ha care a fost reconstituit in baza Legii nr. 18, lui si rudelor sale conform Titurilor de proprietate anexate. F. de acestea, arata ca aceasta comisie se afla . intrucat mama sa a deținut mai multe poziții in registrul agricol; astfel potrivit Adeverinței emisa de Primăria S. sub nr. 553/17.03.1998, I. C. deținea conform filei 171 din Registrul agricol suprafața de 4,43 ha, iar potrivit extrasului din registrul agricol fila nr175, mama mai deținea suprafața de 1,96 ha. Se observa așadar ca exista doua poziții in registrul agricol cu suprafețe diferite, si insumate acestea dau o suprafața de 6,39 ha. Mai mult in Titlul de proprietate nr._/1998 apare ca autor si sora lui A. Vioara, a cărui poziție din registrul agricol nu a anexat-o comisia locala, desi aceasta nu apare in registrul agricol impreuna cu mama si nici nu putea apărea fiind căsătorita A., deci figura la Familia A. in registrul agricol. P. a dovedi cele susținute, solicitam onoratei instanțe sa puna in vedere comisiei locale sa depună extras din registrul agricol privind gospodăria familiei A. unde apare sora reclamantei A. Vioara, precum si cererea si actele doveditoare ce au stat la baza emiterii Titlului de proprietate nr._/1998. Prin urmare, suprafața reconstituita in acest titlu nu a aparținut numai mamei sale ci si surorii sale cele reținute de C. locala fiind neadevarate.
13.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 12 din cererea
reconventionala si anume a poz. 191 din anexa nr. 3 a Dnei C. D. cu suprafața de 8 ha, cu motivația ca acesta a solicitat dupa Cilb I. si ca tatăl acestuia s-a numit I., iar nu I. cum apare in extrsele CF anexate de parata. F. de acestea Cilb I. al lui N. este unul si același cu Cilb I. si este bunicul reclamantei, fiind de notorietate maghiarizarea numelor in aceasta zona. De altfel, acest fapt este intarit si de faptul ca in CF nr.636 in care este intabulata casa noastră de locuit, apare si bunicul meu Cilb I. al lui N. la foia de proprietate poz nr. 3, iar la pozițiile următoare 4 si 5 din aceeași Carte Funciara apare ea și mama ei, intabulate in urma succesiunii dupa tatăl ei Ciîbu I.. Prin urmare este evident ca Cilbu I. al lui N. este una si aceeași persoana cu Cilbu I.-tatal tatălui ei, deci bunicul ei. In ceea ce privește suprafața de teren deținuta de antecesori rezulta din cererea depusa de tatăl ei către Gospodăria Agricola Colectiva Libertatea M. prin care intra in aceasta gospodărie cu suprafața de 11 ha ca a deținut aceasta suprafața, iar bunicul său a deținut conform extraselor CF anexate de parata suprafața de 14,47 ha din care suprafața aferenta casei este de 0,28 ha, deci ramane agricol suprafața de 14,19 ha. Reclamantei i-a fost reconstituita in baza legii nr. 18 suprafața de 10 ha, deci ramane de recosntituit 1 ha dupa tatăl ei si 14,19 dupa bunicul ei, deci mai mult decât a solicitat. Este inadmisibila poziția Comisiei locale având in vedere notorietatea deținerii de către familia mea a unei inseminate suprafețe de teren pe raza comunei.
14 Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 13 din cererea reconventionala si anume a poz. 24 din anexa nr. 2a, a suprafeței de 0,10 ha aparținând lui Fluieras I., motivate de faptul ca aceasta reprezintă gradina. Arătam ca potrivit inscrisului doveditor, gardina reprezintă teren arabil, fiind situata in vatra satului, ceea ce inseamna ca nu este gardina aferenta casei; or grădinile din vatra satului au fost expropriate
15.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 14 din cererea reconventionala si anume privind radierea poz. 108 din anexa nr. 3 a Dlui M. D. M. cu suprafața de 9,80 ha.F. de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, reiterează cele descrie la punctul 1 de mai sus.
In ceea ce privește susținerea ca toata suprafața dupa tatăl meu M. C. a fost reconstituita in baza legii 18, se arătă că nu este adevarată, fapt ce rezulta din aceea ca potrivit extrasului de la arhivele statului, tatăl său a fost improprietarit cu suprafața de 8 jug si 800 stj p., deci 4,88 ha, iar potrivit Registrului Agricol a mai deținut o suprafața de 0,67 ha, totalizând suprafața de 5,55 ha din care i-a fost reconstituita numai suprafața de 0,58 ha, deci ramane un rest de reconstituit de 4,97 ha. Se mai susține ca unchiul său nu ar fî deținut si predat la stat sau la CAP terenul inscris in adeverința de la arhivele statului prin care se arata ca deține 8 jug si 877 stjp, deci 4,92 ha deoarece acesta nu figurează inscris in Registrul agricol. Motivația invocata de comisia locala cu privire la faptul unchiul meu M. T. nu figurează in Registrul agricol si ca acest fapt ar echivala cu aceea ca nu ar fi intrat in CAP cu terenul individualizat in extrasul de la arhivele statului, apare ca nefondata intrucat pe teritoriul admnistrativ al comunei S. a existat CAP si aceasta zona nu este zona necooperativizata ,și deci, dupa tatăl săumeu a rams de reconstituit 4, 97 ha, iar dupa unchiul meu 4,92 ha, deci un total de 9,89 ha, exact cat a solicitat si cu cat a fost validat si de C. locala si cea județeană, ulterior cu suprafața de 9,80 ha.
.
16.Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata Ia puctul 15 din cererea
reconventionala si anume a poz. 168 din anexa nr. 3 a Onului G. S. cu suprafața de 3,74 ha, cu motivația ca pe de-o parte acesta a solicitat si primit 1,43 la Legea nr. 18 si ca potrivit extrasului de la arhivele statului figurează cu suprafața de 5 jug, astfel ca nu este îndreptățit la suprafața solicitata de 3,74 ha, iar pe de alta parte ca se face dovada cu extras de la arhive ce are valoare declarativa.
F. de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, reiterează cele descrise la punctul 1 de mai sus.
Se arătă ca potrivit extrasului eliberat de arhivele statului, G. S. a deținut in proprietate 9 jug, din care 4 jug le-a avut in proprietate inainte de împroprietărire si a mai fost împroprietărit ca luptător in război cu suprafața de 5 jug, deci o suprafața totala de 5,17 ha. Prin urmare daca scădem din aceasta suprafața suprafața de 1,43 ha recosntituita in baza legii nr. 18 ramane de reconstituit suprafața de 3,74 ha, exact cat a solicitat acesta. P. aceste motive solicită respingerea cererii reconventionale ).
17.Cu privirev la cererea de anulare inserata la punctul 16 din cererea
reconventionala si anume a poziției nr. 159 din anexa nr. 3 a Dnei C. M.
T. cu suprafața de 4,45 ha.
F. de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul ..- justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, reiterează cele descrise la punctul 1 de mai sus.
In ceea ce privește susținerea ca toata suprafața aparținând autorului său S. F. i-a fost reconstituita la Legea 18, arat ca la aceasta lege i-a fost reconstituita suprafața totala de 2,5 ha dupa tatăl său S. F. in calitate la rândul sau de moștenitor dupa S. A.-tatal lui si bunicul său, suprafața ce este inscris in Registul agricol anexat de comisia locala, ori autorul său-tatăl S. F. a fost improprietarit conform extrasului de la arhivele naționale cu suprafața de 7 jug si 1293 de stanjini p (4,5 ha), deci exact cat a solicitat. F. de sutinerea ca acest teren improprietarit ar trebui sa figureze in Registrul agricol, arătă ca nu are cum sa figureze la gospodăria lu S. Andreî-bunicul său, deoarece cel improprietarit a fost tatăl său.
18.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 17 din cererea
reconventionala si anume a poz. 201 din anexa nr. 3 a Dnului C. G. cu
suprafața de 3,13 ha, cu motivația ca acesta a solicitat dupa defuncții P. P. si P. Giula, reclamanții fac dovada vocației la moștenire dupa străbunica lor P. Giula -una si aceeași cu I. cum apare in actele de stare civila, astfel cum rezulta din actele de stare civila anexate de comisie, si soțul acesteia P. P., care au predat terenul la CAP impreună.
19.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 19 din cererea
reconventionala si anume a poz. 158 din anexa nr. 3 a Dnei S. O.-T. cu
suprafața de 4,02 ha, motivat de faptul ca acesta solicita dupa bunicul S. G. care nu a avut poziție separata in registrul agricol, ci a figurat impreuna cu socrul sau Binchici M. cu suprafața totala de 6,28 ha, care a fost reconstituita in baza Legii nr.18, si ca suprafața ce rezulta din extrasul de la arhivele statului ca ar fi aparținut lui S. G. si anume 7 jug, deci 4,02 ha ar fi dublata cu suprafața deținuta de socrul acestuia. In primul rand se arătă că potrivit extrasului de la arhivele statului, S. G. a deținut 9 jug, iar nu 7 jug cum afirma comisia, deci in total a deținut 5,17 ha. F. de acestea, arătă ca in primul rand statul improprietarea persoana indreptatita, iar nu pe socrul acesteia, iar pe de alta parte cele doua suprafețe nici nu corespund. iar dovada de la arhivele statului doar pentru 7 jug, rezulta cu certitudine din adresa emisa deaceasta instituție ca autorul S. G. a deținea 2 jug in proprietate si a mai fostimproprietarit cu inca 7 jug, deci un total de 9 jug.
20.Cu privire la solicitarea de anulare inserata Ia puctul 20 din cererea
reconventionala si anume a poz. 128 din anexa nr. 3, a dnei J. María cu suprafața de 0,37 ha, cu motivația ca J. D.- autorul dupa care cere petenta nu este unul si același cu J. D. din extrasul CF nr. 1680 S. cu suprafața de 0,37 ha; astfel, se arata că in CF-ul amintit, apare cu cota de XA moștenire minorul J. D. in anul 1942 si J. D. î4 moștenire in anul 1983, or in anul 1942 cand s-a făcut prima notare in CF, J. D. nu era minor, având 21 de ani, fiind născut la data de 27.03.1921, iar cand s-a făcut cea de-a doua notare cu cota de 1/2, respectv in anul 1983, acesta era decedat si, deci se conchide, de comisie, ca acesta nu este aceeași persoana cu autorul subsemnatei reclamante J. M.. F. de acestea, arătam ca in anul 1942, J. G. pana la data de 27 martie (cand împlinea 21 ani ), era minor, potrivit legii in vigoare. Astfel, in anul 1942 era invigoare Codul civil din 1864 pus in aplicare in anul 1865, ce prevedea la Titlul X cap. I "Despre minoritate", la art. 342 "Minor este acela care nu are inca etatea de doue-deci si unu ani impliniti, fie parte barbatesca, fie femeesca" (text reprodus in forma originala). Prin urmare, in anul 1942, inaintefde implinirea vârstei de 21 ani, J. D. era minor astfel ca notarea din Cartea Funciara e pe deplin corecta si rezulta ca este unul si același J. D.. In ceea ce privește susținerea ca la momentul celei de-a doua înscrieri din CF, J. D. era decedat,acest fapt este adevărat, dar totodată la fel de adevărat este si faptul ca in anul 1986 circulația juridica a terenurilor situate in extravilan era interzisa; prin urmare, se desprinde concluzia neechivoca ca este greșit anul inscrierii, fiind evident vorba de o eroare materiala; mai degrabă înscrierea putea avea loc in anul 1946 si probabil in urma dezbaterii succesiunii dupa moartea fratelui lui J. D., ce a decedat pe front.
21.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 21 din cererea
reconventionala si anume a poz. 132 din anexa nr. 3, a Dnului T. T. cu suprafața de 2,93 ha cu motivația ca aceasta suprafața a fost reconstituita in baza legii nr. 18. C. arata ca la legea 18 a fost reconstituita suprafața de 3,46 dupa autor C. G.-bunicul matern, suprafața primita de mine si de Batran G.. Totodată comisia arata ca suprafața de 2,93 ha solicitata la Legea nr. 1/2000 este dupa autor T. T.-bunicul patern. Este de neînțeles cum poate aceasta comisie sa traga concluzia ca terenul deținut de bunicul matern se regăsește in terenul ce a aprtinut bunicului patern, cata vreme cele doua familii nu au gospodărit impereuna, ar fi fost si absurd sa gospodăreasca împreuna, dar ceea ce este interesant este faptul ca nu depune cererea subsemnatului dupa bunicul matern, precum si acte doveditore, in speța, macar registrul agricol-evident-ne întrebam cu ce scop? Scopul este acela ca s-ar observa mai ușor ca e vorba de doua terenuri si doi autori diferiți. Prin urmare, bunicul patern dupa care solicit acum a deținut suprafața de 3,19 ha, iar el nu a solicitat 2,93 ha, neluand in considerare gradina din vatra satului.
22.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 22 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 156 din anexa nr. 3 a Dnei A. C. cu
suprafața de 5,17 ha F. de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, reiterează cele descrie la punctul 1 de mai sus.
In ceea ce privește susținerea ca toata suprafața aparținând autorului ei i-a fost deja reconstituita este neadevarat, fiindu-i reconstituita numai suprafața înscrisa in Registrul agricol, iar cea cu care a fost împroprietărit autorul ei si anume cea de 9 jug reprezentând 5,17 ha nu i-a fost reconstituita. Susține că este de notorietate ca nu s-au făcut înscrieri in registrul agricol a suprafețelor cu care au fost improprietariti, iar textul de lege uzitat de C. locala si anume art. 18 din Legea nr. 187/1945, este cu atat mai notoriu ca nu s-a respectat, preluările facandu-se de cele mai multe ori abuziv, prin donație sau apreciindu-se ca s-au abandonat proprietățile.
23.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 23 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 211 din anexa nr. 3 a reclamanților U. A., U. T. si U. P. cu suprafața de 5,07 ha, cu motivația ca acesata suprafața este dovedita cu Titlu de proprietate emis la Reforma agrara, este de fapt cea înscrisa in registrul agricol ce le-a fost deja reconstituita. Aceasta motivare nu este adevărata si nici susținuta pentru ca daca . 5,07 ar fi cuprinsa in cea de 5,15 ha din registrul agricol (care e defalcat in 5 ha teren arabil, 0,10 ha gradina si 0,05 curți constructi), atunci daca am scădea din suprafața totala de 5,15 ha din registru pe cea neagricola si anume 0,10+0,05=0,15, ar reieși un total arabil de 5 ha, or potrivit Titlului de proprietate emis la reforma agrara, autorul nostru a fost împroprietărit cu 5,07 ha., și prin urmare cele doua suprafețe nu sunt una si aceeași.
.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 24 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 116 din anexa nr. 3 a Dnului I. G., cu suprafața de 1,61 ha, cu motivația ca nu face dovada dreptului de proprietate întrucât a prezentat extras de la arhivele statului si ca suprafața din registrul agricol a fost reconstituita la legea nr. 18./1991, fata de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate întrucât documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, reiterează cele descrie la punctul 1 de mai sus.
In ceea ce privește susținerea ca toata suprafața a fost reconstituita la Legea 18, arata ca la aceasta lege i-a fost reconstituita suprafața totala de 3,56 ha, iar potrivit registrului agricol a deținut suprafața de 3,74 ha. Totodată, potrivit extrasului de la arhivele naționale, acesta a deținut la data improprietaririi cu suprafața de 3 jug si a mai fost improprietarit cu 6 jug, deci cu un total de 5,18 ha. Prin urmare daca scădem suprafața reconstituita de 3,56 ha-agricol- din totalul deținut de 5,18 ha ramane de reconstituit 1, 62 ha, deci chiar mai mult decât s-a solicitat și prin urmare cele doua suprafețe nu sunt una si aceeași .
25.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 25 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 154 din anexa nr. 3 a Dnului M. A. –prin reducerea suprafeței de la 3,75 ha la 2 ha cu motivația ca nu face dovada dreptului de proprietate intrucat am prezentat extras de la arhivele statului si ca suprafața deținuta de I. A., din registrul agricol a fost reconstituita la legea nr. 18, prin titlul de proprietate nr._/1995, iar pe de alta parte ca nu se face dovada vocației dupa I. S.. F. de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, reitereazăcele descrie la punctul 1 de mai sus.
In ceea ce privește sutinerea ca dupa I. A. s-a reconstituit la legea 18, ori titlul de proprietate menționat este eliberat in favoarea lui M. A. in nume propriu, iar nu in calitate de moștenitor dupa I. A.. F. de acesata si fata de faptul ca antecesoarea sa a deținut 5 ha teren, se face dovada dreptului de proprietate, iar in ceea ce privește vocația dupa I. S. acesta a fost fratele lui I. O.,.
26.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 26 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 115 din anexa nr. 3 a Dnului A. P., cu
suprafața de 4,28 ha, cu motivația aceasta suprafața a fost inclusa in suprafața reconstituita la legea nr. 18./1991 Se arata ca suprafața solicitata dupa A. S.-fratele lui A. P. se regăsește in registrul agricol la rubrica părinților acestora- A. A. I. si M., dar nu depune acest registru pentru a face o astfel de dovada, pentrucă că nu există iar unchiul lui A. P. si anume A. S. a fost împroprietărit cu 7 jug si 728 stj p, respective 4,28 ha. Prin urmare cele doua suprafețe nu sunt una si aceeași .
27.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 27 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 194 din anexa nr. 3 a Dnului B. P. cu
motivația ca acest teren a fost reconstituit prin Titlul de proprietate nr._/1996
autorului B. G. si ca, in acest context, suprafața de 3,83 ha inscris in CF
nr.633 S., proprietar B. G. si soția ns. B. E., ar face parte din terenul inscris in Regsitrul Agricol.,față de acestea, Registrul agricol avea drept scop declararea terenului in scopul impozitării acestuia, dar suprafața de 3,83 ha inscrisa in extrasul CF amintit era grevat de dreptul de usufruct in favoarea D. I. si soția ns. P. M. si in favoarea Amar C., or aceasta suprafața este normal ca nu a fost declarata in registrul agricol, deoarece potrivit legii in vigoare la momentul înscrierii in Registrul agricol, impozitul se datora de uzufructuar. Astfel, potrivit art. 548 din Codul civil roman (evident in vigoare in anii declarării in regsitrul agricol): "Uzufructuarul este obligat, în cursul folosinței sale, la toate sarcinile anuale ale fondului, precum contribuțiile și altele ce după obicei sînt considerate ca sarcini ale fructelor." Prin urmare acest teren nu se regăsește in gospodăria autorului său pentru motivele anterior expuse.
28.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 28 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 12 din anexa nr. 2a a Dnei B. L. cu suprafața de 1,72 ha cu motivația ca aceasta suprafața a fost transferata din gospodăria mamei sale B. S. in anul 1954 si inclusa in anul 1955 in gospodăria socrului sau B. P. in anul 1954 si ca a fost reconstituita aceasta suprafața la legea nr. 18 dupa socrul sau. Chiar daca am accepta aceasta varianta, reclamanta a fost împroprietărită ca orfana de război cu suprafața de 3 jug, adică 1,72 ha si eu am solicitat aceasta suprafața in nume propriu ca autor, iar nu ca moștenitor al socrului sau mamei mele, si este evident ca aceasta suprafața nu a intrat nici la mama mea si nici la socrul meu, fapt ce rezulta chiar din actele depuse de comisia locala.
In ce privește susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate întrucât documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului.
29.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 29 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 121 din anexa nr. 3 a Dnei B. L. cu suprafața de 1,15 ha întrucât aceasta suprafața a fost inclusa la poz405 din anexa nr.3 la legea nr. 18/1991 dar fiind teren neproductiv si petenta neidentificand amplasamentul nu a mai fost pusa in posesie, astfel ca aceasta suprafața nu i se cuvine, dublând dreptul de proprietate al autorului acesteia, se arătă cădaca nu s-a reconstituit dreptul de proprietate asa cum remită din susținerile paratei nu are cum sa se dubleze dreptul, pentru ca ceva ce nu s-a acordat nu poate fi dublat, lucru cat se poate de evident si simplu de înțeles. In al doilea rand, petentei dupa același autor Agrima G. i s-a reconstituit prin Titlurile de proprietate nr48905/l996 si nr._/2003suprafețele de 8, 54 ha si repsectiv de 1,46 ha, deci un total de 10 ha, adică maxim cat permitea legea nr. 18./1991 urmare, și terenul nu putea fi reconstituit întrucât legea nu permitea reconstituirea decât in limita a 10 ha. Mai mult, acest autor a deținut in proprietate suprafat totala de 13,44 ha astfel cum rezulta din regitrul agricol depus de parat, deci ar mai fi de reconstituit dupa acesta suprafața de 3,44 ha, deci mai mult decât solictă .și reclamanta este îndreptățită la reconstituirea suprafeței de 1,15 ha.
30.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 30 din cererea reconventionala si anume poziției nr.120 din anexa nr. 3 a Dnei T. Z. prin reducerea suprafeței de la0,91 ha la 0,06 ha intrucat la momentul intrării in CAP autorul acesteia deținea 10,14 ha, din care suprafața de 0,08 ha reprezenta curți construcții s-a formulat cererea pe baza evidentelor deținute de Primăria S., evidente din care reieșea faptul ca i se mai cuvine0,91 ha dupa autorii ei.
Cuprivire Ia solicitarea de anulare inserata Ia punctul 31 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 199 din anexa nr. 3 a Dnei G. E. cu suprafața de 1,45 ha intrucat acesata suprafața a fost reconstituita la Legea nr. 18.
Astfel, se susține ca prin Titlul de proprietate nr._/1995 a fost reconstituita suprafața de 3,16 ha, susținere neadevaxata deorece prin acest titlu a fost reconstituita dupa tatăl lui G. E. si anume defunctul L. N., dupa cum rezulta la simpla lecturare a titlului, si nici . a fost reconstituita dupa G. M.-socrul acesteia. In ceea ce privește suprafața, din Titlul de proprietate nr._/1998 cu suprafața de 3,45 ha, aratm ca acesta este emis pe numele de G. E., care este o alta persoana intrucat decât G. E. dupa care s-a solicitat suprafat de 1,45 ha, si care potrivit celorlate titluri de proprietate avea domiciliul in S. nr. 199; reclamanțiiStanesci D. si C. locuiesc laceasta adresa. Totodată din Registrul Agricol rezulta faptul c G. M. a deținut 0,59 ha vie, ori in Titlul de proprietate nr._/2002, suprafat reconstituita a fost de 0, 25 vie, deci este evident ca nu este aceeași suprafața de vie cu ce deținuta de G. M., fapt ce rezulta si din aceea ca Titlul de proprietate emis pent suprafat de 0,25 ha a fost emis pe numele G. E. in calitate de autor, iar nu moștenitor al lui G. M., iar potrivit Registrului agricol, autorul G. M. a deținut suprafața 2,07 ha, iar potrivit extrasului de la arhivele statului a mai fost improprietății cu suprafat
3,45 ha, deci a deținut un total de 5, 52 ha; întrucât la legea 18 s-a reconstituit dupa acest autor suprafața de 1,59 ha si daca am accepta ca si suprafat de 0, 25 a fost reconstituita tot dupa acest autor, ar mai ramane de reconstituit suprafața de 3,98 ha. Prin, urmare, susținerile sunt neadevarate, fapt ce rezulta si din aceea ca suprafața primita la reforma agrara este mai mare deact cea Înscrisa in registrul agricol astfel ca nu are cum sa fie una si aceeași suprafața; de altfel, este de notorietate ca aceste suprafețe nu se declarau in registrul agricol tocmai pentru a nu fi impozitate. De asemenea, tot de notorietate este si faptul ca terenurile date la reforma agrara din anii 1945-1947 au fost expropriate primele de catre statul roman, incepand cu anii 1948, astfel ca si acesta poate constitui unul din motivele pentru acre nu apare înregistrat in registrul agricol.
32.Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata la punctul 33 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 174 din anexa nr. 3 a Dnei K. M. cu
suprafața de 5,07 ha întrucât aceasta nu are calitate de persoana îndreptățită dupa socrul sau K. Ș.. Susținerea ca Dna K. M. nu are vocație succesorala este neadevarata si profund nelegala deoarece aceasta are vocație succesorala prin retransmiterea moștenire dupa soțul sau, acesta decedând in anul 1987, deci uterior tatălui sau K. Ș., care a decedat in anul 1972. Astfel, potrivit art. 692 Cod civil „ Când acela cărui se cuvine o succesiune a murit fără să se fi lepădat de dânsa, sau fără să o fi acceptat expres sau tacit, erezii săi pot de-a dreptul să accepte sau să se lepede de dânsa".
In acest sens este si practica reținuta de instanțele de judecata in mod constant, sens in care citam din Decizia nr. 5647/15.10.2004 data de înalta Curte de Casație si Justiție-Secția civila si de proprietate intelectuala: „Moștenirea prin retransmitere are aplicare ori de cate ori persoana care o invoca dovedește capacitatea succesorala, in sensul 654 Cod civil, a autorului sau, in momentul deschiderii primei moșteniri, precum si propriile drepturi succesorale asupra moștenirii acestuia din urma"; in speța se exemplifica ca moartea proprietarului tabular a avut loc înainte de moartea fiului acestuia, astfel ca soția fiului are vocație succesorala ca soție supraviețuitoare a fiului si moștenitoare legala are beneficiul retransmiterii pârtii din moștenirea socrului sau.
33.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 35 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 145 din anexa nr. 3 a Dnei Neam tu María cu
suprafața de 0,57 ha cu motivația ca acest teren a fost reconstiut la Legea nr. 18 pe
administrativul Covasint, prin Titlul de proprietate nr._/1993, si autorea acestuia, Vortan M., având domiciliul in Covasant si acesta invecinandu-se cu administrativul Siriei, s-ar fi predat terenul la CAP Covasint. F. de acestea terenul in suprafața de 1,26 ha teren este situate in S., astfel cum rezulta din extras CF nr. 7907 S.. Mai mult, potrivit registrului agricol de pe Covasint si cererii de intrare in GAC, autoarea petentei a deținut si intrat in CAP Covasint cu suprafața de 1,26 din care i- a fost reconstituita potrivit titlului de comisie suprafața de 1,20 ha pe teritoriul admnistrativ Covasint. Nu exista nicio dovada ca terenul înscris in CF nr. 7907 S. face parte din terenul de pe Covasint si aceasta cu atat mai mult cu cat este cunoscut ca inscrierile in cartea funciara aveau efect constitutiv de drepturi conform Decretului-lege nr.l 15/1938.
34.Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata la punctul 41 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 140 din anexa nr. 3 a Dnei M. Vioara cu
suprafața de 1,68 ha intrucat aceasta suprafața ar fi fost reconstituita la legea 18 prin Titlul de proprietate nr._/1995 dupa autor L. G., suprafața menționata a fost reconstituita asa cum arata comisia dupa L. G., adică bunicul ei, dar suprafața solicitata la legea nr. 1 a fost ceruta dupa tatăl ei L. T.. Faptul ca aceștia au deținut la gospodarii diferite terenul, rezulta din aceea ca in Registrul agricol anii 1956-1958, tatăl ei L. T. nu figura inscris la poziția tatălui sau, adică bunicului L. G., astfel, terenul in litigiu asa cum rezulta din extrasul CF anexat a fost dobândit de tatăl ei anul 1920 prin moștenire, cand era minor, din actele menționate rezulta ca cei doi au avut terenuri si gospodarii separate., și acest teren i se cuvine dupa tatăl reclamantei.
35.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 43 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 183 din anexa nr. 3 a Dnei H. R. cu
suprafața de 4,89 ha intrucat aceasta nu are calitate de persoana indreptatita dupa mama vitrega Hirlau S., aceasta are vocație prin retransmiterea moștenirii dupa tatăl său.
Astfel, potrivit art. 692 Cod civil „ Când acela cărui se cuvine o succesiune a murit fără să se fi lepădat de dânsa, sau fără să o fi acceptat expres sau tacit, erezii săi pot de-a dreptul să accepte sau să se lepede de dânsa".
In acest sens este si practica reținuta de instanțele de judecata in mod constant, sens in care citam din Decizia nr. 5647/15.10.2004 data de înalta Curte de Casație si Justitie-Sectia civila si de proprietate intelectuala: „Moștenirea prin retransmitere are aplicare ori de cate ori persoana care o invoca dovedește capacitatea succesorala, in sensul 654 Cod civil, a autorului sau, in momentul deschiderii primei moșteniri, precum si propriile drepturi succesorale asupra moștenirii acestuia din urma"; in speța se exemplifica ca moartea proprietarului tabular a avut loc inainte de moartea fiului acestuia, astfel ca soția fiului are vocație succesorala ca soție supraviețuitoare a fiului si moștenitoare legala are beneficiul retransmiterii pârtii din moștenirea socrului sau.
Totodată potrivit art.13 alin.2 din Legea n. 18/1991 se arata: „Moștetnitorii ce nu-si pot dovdi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au găsit in circuitul civil, sunt socotiți repsusi de drept in termenul de acceptare cu pivire la terenurile ce au aparținut autorlui lor. Ei sunt considerați ca au acceptat moștenirea prin cererea ce o fac comisiei." De altfel, si in practica judecătoreasca referitoare la restituirea imobilelor s-a reținut constant acest temei de drept si citam exemplificativ din Decizia nr. 2479/20.03.2007 data de înalta Curte -Secția civila si de proprietate intelectuala: „....repunerea succesibililor in termenul de acceptare a succesiunii, a vizat tocmai situația lipsei, la data deschiderii succesiunii, din patrimoniul defunctului a unor bunii imobile...." . In aceeași decizie se mai arata; „Criticile ....vizând lipsa imobilelor din patimoniul autoarei.... este in dezacord cu toate textele legii, . si cu insasi scopul legiuitorului postdecembrist care da dreptul moștenitorilor sa succeada in drepturile celor deposedați abuziv"
36.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 44 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 202 din anexa nr. 3 a Dnului B. G. cu suprafața de 2,84 ha dupa autor B. E. (soția), cu motivația ca aceasta suprafața ar fi fost reconstituita la legea 18 prin Titlul de proprietate nr._/1996-suprafata 8,27 ha, autor C. I. si prin Titlul de proprietate nr._/2002-suprafata 1,73 ha, autor C. I.., terenurile reconstituite la Legea 18/1991 sunt dupa autor C. I., mama soției reclamantului, iar acest teren este solicitat dupa soția sa., iar terenul in speța a fost dobândit de sa in anul 1941 (astfel cum rezulta din extrasul CF), deci cand era minora, iar in anul 1956 era majora si nu mai gospodărea cu mama ei, fiind căsătorita cu reclamantul inca din anul 1955, deci aceste terenuri nu aveau cum sa fie inscrise in Registrul Agricol al mamei sale, fapt demonstrat si de aceea ca soția sa nu apare cu numele la poziția din registrul agricol unde este înscrisa mama soției sale,,ori mama soției sale a deținut potrivit Registrului Agricol din 1956-1958, suprafața de 20,23 ha, iar la Legea 18/1991 s-au reconstituit doar 10 ha din acest teren, deci si dupa aceasta ar fi rămas de reconstituit 10,23 ha.
37.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 45 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 117 din anexa nr. 3 a Dnei R. I. cu suprafața de 5,00 ha cu motivația ca dupa autorul acesteia Ierta A., a mai solicitat si Dna V. A. si cererile acestora au fost conexate, dar acestea nu fac dovada legăturii de rudenie cu autorul Ierta A., F. de acestea ratam ca din declarațiile de martor, precum si din actele noastre de stare civila, inclusiv din certificatul de deces la fratelui nostru rezulta ca subsemnatele V. A. si R. I. si defunctul Ierta A. suntem frați de mama, prin urmare in calitate de moștenitoare a acestuia suntem indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate dupa acesta, fiind unicele lui moștenitoare. Or, potrivit art art.13 din Legea nr. 18/1991: „1) Calitatea de mosenitor se stabilieste pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, in lipsa acstora, prin orice probe din care rezulta acceptară moștenirii. 2)Mostnitorii ce nu-si pot dovdi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au găsit in circuitul civil, sunt socotiți repsusi de drept in termenul de acceptare cu pivire la..... terenurile ce au aparținut autorlui lor. Ei sunt considerați ca au acceptat moștenirea prin cererea ce o fac comisiei."
38.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 46 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 215 din anexa nr. 3 a Dnei Ursuti M. cu
suprafața de 4,90 ha cu motivația ca aceasta nu-si dovedește gradul de rudenie fata de Ursuti I., pe de-o parte, iar pe de alta parte ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat se depune extras de la arhivele statului ce are valoare declarativa, si, ca aceasta suprafața nu a fost inscrisa in Registtrul agricol., în cauză rezultă dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului.
Cu privire la faptul ca nu se face dovada calității de moștenitor,se arată că Ursuti I. este tatăl soțului ei, care a decedat in anul 1955, deci înaintea soțului ei ce a decedat in anul 1996, si, deci are vocație succesorala. Astfel, potrivit art. 692 Cod civil „ Când acela cărui se cuvine o succesiune a murit fără să se fi lepădat de dânsa, sau fără să o fi acceptat expres sau tacit, erezii săi pot de-a dreptul să accepte sau să se lepede de dânsa".
In acest sens este si practica reținuta de instanțele de judecata in mod constant, sens in care citam din Decizia nr. 5647/15.10.2004 data de înalta Curte de Casație si Justitie-Sectia civila si de proprietate intelectuala: „Moștenirea prin retransmitere are aplicare ori de cate ori persoana care o invoca dovedește capacitatea succesorala, in sensul 654 Cod civil, a autorului sau, in momentul deschiderii primei moșteniri, precum si propriile drepturi succesorale asupra moștenirii acestuia din urma"; in speța se exemplifica ca moartea proprietarului tabular a avut loc inainte de moartea fiului acestuia, astfel ca soția fiului are vocație succesorala ca soție supraviețuitoare a fiului si moștenitoare legala are beneficiul retransmiterii pârtii din moștenirea socrului sau.
Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 48 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 218 din anexa nr. 3 a Dnei M. F. cu suprafața de 3,28 ha cu motivația ca pe de-o parte dovada proprietății se face cu document de la arhivele statului si acesta are valoare declarativa, iar pe de alta parte ca acesta nu si-a dovedit vocaț succesorala dupa autorii P. A. si P. M. ,fata de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, se reiterează cele descrie la punctul 1 de mai sus.
Cu privire la susținerea ca nu facem dovada dupa autorii P. A. si P. M., se face dovada conform actelor de stare civla depuse de comisia locala ca P. A. a fost bunica ei, iar in ceea ce-1 privește pe P. M., arat ca acesta este fratele tatălui ei,.
40.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 48 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 181 din anexa nr. 3 a Dnei B. Z., cu
suprafața de 3,28 ha cu motivația ca pe de-o parte dovada proprietății se face cu document de la arhivele statului si acesta are valoare declarativa, iar pe de alta parte se arata ca acest teren a fost reconstituit prin Titlul de proprietate nr._/1995, autor S. N., moștenitor S. M., cu suprafața de 3,79 ha.
F. de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, reiteram cele descrie la punctul 1 de mai sus.
In ceea ce piveste susținerea ca suprafața de 3, 31 ha ce figurează in extrasul de la arhivele statului ar fi inclusa in registrul agricol, si ca ar face parte din suprafața de 3,79 reconstituita prin titlu sus indicat, arătam ca nu se face nicio dovada in acest sens, C. nedepunand registrul agricol, si nici actele depuse de solicitanta S. M. la legea 18,/1991.
41.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 49 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 109 din anexa nr. 3 a Dnei I. S., cu suprafața de 1,22 ha cu motivația ca autorul acesteia, I. G. (tatăl) nu a deținut teren in proprietate astfel cum rezulta din registrul agricol, acesta nascandu-se la data 01.10.1894 si ca de fapt, terenul a aparținut de fapt unei alte persoane cu același nume I. G., acesta din urma fiind născut la data de 24,02.1915. Copia Registrului agricol nu face dovada ca este vorba de registrul agricol de pe localitatea Galsa, iar reclamanta cunosc ca singurul I. G. din Galsa a fost tatăl ei.
42.Cu privire la solicitarea de anulare inserata Ia punctul 50 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 169 din anexa nr. 3 a Dnei R. María, cu suprafața de 1,15 ha cu motivația ca acest teren a fost reconstiut la Legea nr. 18/1991 pe administrativul Covasint, prin Titlul de proprietate nr._/1993, autor S. S.. se susține că terenul este situat in S. astfel cum rezulta din extras CF nr. 7993 S., și înscrierile in cartea funciara aveau efect constitutiv de drepturi conform Decretului-lege nr.115/1938. De altfel, din extrasul CF rezulta o suprafața de 1,15 ha cu denumirea "arătura in Feldioara", iar din registrul agricol de pe Covasint si din cererea acesteia de intrare in CAP rezulta ca aceasta a deținut in anul 1958 o suprafața de totala de 3,70 ha si a intrat in CAP cu suprafața de 2,72 ha agricol in anul 1959, iar titlul la legea 18/1991 a fost emis pentru suprafața de 2,48 ha., rezulta fara echivoc ca acest teren nu face parte din cel deținut la Covasint .
43.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 51 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 157 din anexa nr. 3 a Dnei L. M., cu suprafața de 1,75 ha cu motivația ca autorul acesteia nu face dovada dreptului de proprietate., din probe rezultă că la momentul depunerii cererii s-a depus Cererea autorului reclamantei privind . acestuia cu suprafața de 1,75 ha, deci este evident ca aceasta suprafața a existat si a fost predate la CAP S., prin urmare se face dovada ca acest teren a fost predat efectiv, iar cele doua comisii au validat de patru ori,
44.Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata la punctul 52 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 210 din anexa nr. 3 in care figurează D-nul C. I., D. D. si C. N. cu suprafața de 4,88 ha cu motivația ca Dl D. D. nu face dovada calității de moștenitor dupa C. T., acesta fiind soțul mamei sale, din probe rezultă dovada proprietății cu act de la arhivele statului., iar D. D. face dovada calității de moștenitor dupa C. T. decedat în anul 1962 care esta soțul mamei sale și care a decedat înaintea mamei lui D. D. ceasta a decedat în anul 1976., fiind incidente prevederile art. 692 Cod civil.
45. Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata la punctul 54 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 208 din anexa nr. 3 in care figurează D-nul T. Ș. cu suprafața 1,82 ha, se atată că autorul acestuia T. Ș. (bunicul solicitantului ), figurează în registru agricol,cu suprafața de 4,69 ha, extrasele CF cuprind suprafața de 1,25 ha, și conform înscrierii din în registrul agricol, a intrat în tovărășie cu suprafața de 6,41,ha astfel că în arma scăderii suprafaței de 4,59 ha reconstitută în baza Legii nr. 18/1991 rezultă că a mai rămas de reconstitut suprafața de 1,82 ha.
46. Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata la punctul 55 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 127 din anexa nr. 3 in care figurează D-na T. F. E. cu suprafața de 4,71 ha,r rezultă că reclamanta a solicitat teren după tatăl ei care a fost împroprietărit cu suprafața de 4,71 conform adeverinței de la arhivele statului.
47.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 56 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 147 din anexa nr. 3 in care figurează Dnul C. G. cu motivația ca autorul său C. I., având domiciliul in Pincota, ar fi predat terenul la CAP Pincota întrucât administrativul Pincotei este invecinat cu administrativul Siriei. F. de acestea, arătam ca cele sutinute nu se dovedesc in niciun fel, iar pe de alta parte terenul este situat in Misca-. rezulta din extrasele CF anexate. .Este interesant ca atunci cand se prezintă extrase CF, C. invoca ca nu exista registru agricol, desi in toata cererea reconventionala arata ca registrele agricole au valoare declarativa; deci cu aceasta comisie nici cum nu e bine, daca exista registru agricol sau adresa arhive trebuie extras CF, daca exista extras CF trebuie registru agricol. Mai mult, conform registrului agricol de pe localitatea Pincota, acesta a declarat ca deține in alte localități suprafat de 1.38 ha. deci este evident ca acest teren nu a fost introdus in CAP Pincota. Mai mult potrivit Certificatului de moștenitor nr. 825/1957 depus de C. locala rezulta ca C. I. a primit moștenire un total de 1,70 ha pe localitatea M., corn S., fiind vorba de terenurile evidențiate in extrasele CF anexate de comisia locala, cu excepția extrasului CF nr. 1331 pe care petentui a omis sa-1 depună si sa solicite si aceasta suprafața.
48.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 57 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 52 din anexa nr. 3 in care figurează reclamantul T. E. cu suprafața 5,15 ba motivat de aceea ca am dat o declarație prin care a menționat ca renunță la terenul de 5,15 ha si raportat la aceasta, comisia apreciază ca prin acest consimțământ este necesarea anularea sa din anexa, pe calea instanței de judecata din probe rezultă că a revocat aceasta declarație si, rezulta, in mod neechivoc ca am inteles sa o revoc prin promovarea cererii in justiție ce formează obeictul prezentului dosar.
49.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 58 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 192 din anexa nr. 3 in care figurează subsemnatul
reclamant C. P. G., cu suprafața de 4,60 ha, cu motivația ca aceasta
suprafața a fost reconstituita la Legea 18 dupa autor D. G. prin Titlul de
proprietate nr._/1995 emis pentru suprafața de 4,93 ha, suprafața evidențiata in registrul agricol.rezultă din probe că, potrivit Registrului agricol anii 1956-1958, autorul său D. G. figura cu suprafața de 5, 08 ha teren agricol, iar nu cu suprafața de 4,93 ha cum susține comisia locala si totodată conform notației din partea superioara a registrului agricol rezulta ca autorul meu a intrat in tovărășie anterior anului 1956 cu suprafața de 4, 48 ha; deci suprafața totala deținuta de acesta a fost de 9,56 ha. Prin uramare, scăzând in aceasta suprafața totala deținuta de autorul meu, suprafața reconstituita la Legea 18,/1991 ramane o diferența de 4,63 ha, or reclamantul a solicitat 4,60 ha .
50. Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 60 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 139 din anexa nr. 3 in care figurează Dnul B. A. cu suprafața de 2,14 ha cu motivația ca aceasta suprafața a fost reconstituita la legea 18 prin Titlul de proprietate nr._/1995 in favoarea lui B. P. dupa același autor Pocrisor T., titlu care cuprinde o eroare materiala in sensul ca e înscris ca autor H. M., dar suprafața coincide. Se atașează si o cerere prin care la Legea 18/1991 se solicita un teren in suprafat de 1,27 de către B. A. si B. P..
Conform înscrisului de la arhivele statului rezulta ca autorul său Pocrisor T., a deținut 2,14 ha, care nu figurează inscris in Registrul Agricol depus de comisia locala. De asemenea, cererea la legea nr. 18/1991 a fost formulata dupa Pocrisor S., iar nu dupa Pocrisor T., si, mai mult titlu de proprietate este emis dupa terțul autor H. M..,rezultă că terenul cu care a fost improprietarit Pocrisor T. nu este cel inscris in Registrul agricol in primul rand ca in acesta figureza ca si cap de familie Pocrisor P., iar in anul 1956 Pocrisor T. era oricum decedat de 4 ani, iar pe de alta parte suprafața primita la reforma agrara este mai mare decât cea înscrisa in registrul agricol astfel ca nu are cum sa fie una si aceeași suprafață.
Reclamanții prin răspuns la întâmpinarea formulata de către C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor S., arată că solicită respingerea excepțiilor invocate si inalturarea apărărilor formulate ca neintemeiate. exceptând admiterea in parte a excepția lipsei calității procesuale pasive a Dnei C. A. si C. L. S., si anume numai in ceea ce privește calitate lor dupa autorul D. G., ele facand dovada vocației dupa autorul C. P.-Gaheorghe. deci au calitate procesuala dupa acest din urma autor, Dnului P. P. I. si P. E., ambii dupa autorul P. P. P.. P. I.. si C. L. A. dupa autor C. M..
Cu privire la excepția neindeplinirii condițiilor prevăzute de art.112, in sensul ca nu sunt indicate domiciliile reclamanților si celelalte date de identificare, se arătă ca aceasta este neintemeiată intrucat toti reclamanții au dat procura autentica de reprezentare in fata notarului public, iar identificarea completa a acestora cu nume, adresa, CNP a fost făcuta de către notarul public care a autentificat procurile de reprezentare date., s-a făcut trimitere la aceste procuri in cererea introductiva si in precizarea la aceasta, astfel ca nu se poate retine ca reclamanți nu sunt identificați conform prevederilor Codului de procedura civila; mai mult domiciliul procesual a fost ales la sediul mandatarei, astfel ca susținerea ca nu a fost indicat domiciliul reclamanților nu are suport.și paradoxal, desi C. locala susține ca nu poate sa-si formuleze toate apărările având in vedere faptul ca nu au fost indicate domiciliile reclamanților, a făcut apărări cu privire la fiecare reclamant in parte; deci, este evident nu a avut dificultăți in identificarea domiciliilor reclamanților si a celorlalte date de identificare -evident inscrise in procuri, situație in care excepția invocata apare ca nefondata.
Potrivit art. 67 alin.l Cod procedura civila " Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.", iar potrivit art. 68 alin. 1 „Procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecata trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată".
Totodată se arăta ca, prin analogie cu cele reținute de Curtea Constituționala in Decizia nr. 176/2005 prin care s-a admis excepția de neconstitutionalitate a art. 3021 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă-text in oglinda cu art. 112 pct.l, se intareste faptul ca sutinerea paratei C. locala este neîntemeiata; astfel, Curtea a reținut ca omisiunea de se preciza în cuprinsul cererii de recurs „numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar. " apar ca un formalism inacceptabil de rigid, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării căii de atac și să restrângă nejustificat accesul liber la justiție.
Prin urmare, raportat la textele normative antementionate, reprezentarea reclamanților in fata instanței este pe deplin legala, cu respectarea formelor si condițiilor impuse de lege.
. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a unora dintre reclamanți -se invoca ca aceștia nu au dovedit in nici un fel ca fac dovada calității de moștenitor ai persoanele inscrise in anexa invocata in acțiune (anexa nr. 39) intrucat nu au făcut dovada calității de moștenitor cu certificat de moștenitor. Aceasta excepție, apare ca neintemeiata cata vreme cea mai mare parte a procurilor autentice de reprezentare conțin si numărul si data certificatului de moștenitor/calitate moștenitor ce justifica calitatea de moștenitor dupa autorii lor inscrisi in anexa nr. 39, iar in celelalte situații exista acte de stare civila ce atesta legaturile de rudenie, si, deci, calitate de moștenitor a acestor reclamanți. Mai mult, potrivit legilor fondului O funciar dovada calității de moștenitor nu se face exclusiv pe baza certificatului de moștenitor, ci si prin alte mijloace de proba, dupa cum prevede art. 13 alin.l si alin.2 din Legea nr. 18/1991 republicata si modificata" (1) Calitatea de moștenitor se stabilește ne baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii.
(2) Moștenitorii care nu-si pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repus i de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
Or, cu excepția persoanelor menționate mai sus, repectiv Dnei C. A. si C. L. S.. dar numai in parte, adică numai in ceea ce privește calitatea lor dupa autorul D. G., Dnului P. P. I. si P. E., ambii dupa autorul P. P. P., Dnului P. I., si Dnei C. L. A. dupa autor C. M., toti reclamanții menționați sau autorii acestora ce au fost la rândul lor moștenitori ai autorilor dupa care s-a solicitat reconstituirea au formulat cerere la comisia locla si prin, urmare potrivit textului normativ anterior citat se considera ca au acceptat moștenirea si totodată fac dovada calității de moștenitor, fie cu cerificat moștenitor/calitate moștenitor menționate in procurile autentice de reprezentare, iar in cazul procurilor in care nu sunt menționate certificatele de moștenitor, le anexam prezentei sau, dupa caz acte de stare civila sau declarații de martor, adica orice probe astfel cum sunt admise de lege cu care petentiî fac dovada vocației.
Prin urmare reclamanții, cu excepția celor menționați mai sus, nu sunt lipsiți de calitate procesuala activa întrucât fac dovada calității de moștenitor dupa cum urmează:
1.B. C.-certificat de calitate de moștenitor nr. 122/19.04.2011 intocmit la BNP,;Cioia A. din A. (menționat in procura de reprezentare); CISMAS F.-certificat de moștenitor nr. 9/30.03.2006 intocmit de BNP P.;Radiana A. din S.(mentionat in procura de reprezentare) ;. C. M. si . GHEORGHOIU E.-M.,ambele fac dovada calității de moștenitor cu Certificat de moștenitor 224/25.05.2006 intocmit la BNP C. M.-B.(mentionat in procura de reprezentare), . O. L. E.- Certificat de moștenitor 262/29.07.2004 intocmit de BNP M. E. E. din A.(mentionat in procura de reprezentare) .;SOIMOSAN I. si 7. B. ECATRINA, ambii fac dovada calității de moștenitor cu Certificat de calitate de moștenitor nr. 125/21.04. 2011 intocmit la BNP F. P. din A.(mentionat in procura de reprezentare) ,.KHERNER J. si . KHERNER V. si . KERNER S., toti, fac dovada calității de moștenitor cu Certificat de moștenitor 22/20.04.2006 intocmit de BNP C. S. M. din Chisineu-Cris(mentionat in procura de reprezentare) (menționat in procura de reprezentare) ; . HEDESAN L. -Certificat de calitate de moștenitor nr. 119/18.04.2011 intocmit de F. P. din A. ; .D. VIOARA E.-Certificat de moștenitor nr. 10/06.02.2008 intocmit de BNP Parcurariu Radiana A. din S. ; .KESE M.- Certificat de moștenitor nr.134/12.10.204 intocmit de BNP Farcutiu P. I. din V.(mentionat in procura de reprezentare) ; L. V. A.- Certificat de moștenitor nr.2400/01.10.1992 intocmit la notariatul de Stat A.(mentionat in procura de reprezentare) ; .B. D. si .C. C. F., ambele fac dovada cu Certificat de moștenitor nr.183/16.12.2009 intocmit la BNP I. Bătea din A.(mentionat in procura de reprezentare) l ; . I. V. si . P. D. D., ambii fac dovada cu Certificat de moștenitor nr.31/18.09.204 intocmit de M. E. E. din A.(mentionat in procura de reprezentare) ; M. M.- Certificat de moștenitor nr.30/16.12.2009 intocmit de BNP M. E. E. din A.(mentionat in procura de reprezentare) ; . G. V. M.- Certificat de calitate de moștenitor nr.97/01.04.2011 intocmit la BNP Cioia A. din A.(mentionat in procura de reprezentare) ; . C. F. V.- Certificat de calitate de moștenitor nr. 93/30.03.2011 intocmit de BNP F. P.(mentionat in procura de reprezentare), P. E.-se afla in Anexa nr. 39 ca titular al dreptului de proprieatate, astfel ca nu necsita a face dovada calității de moștenitor dupa nici un autor, . HALJA M. si C. V., ambele fac dovada cu Certificat de moștenitor nr. 21/27.05.2011 intocmit de BNP S. N. din A.(mentionat in procura de reprezentare) ; . C. F. V., Certificat de calitate de moștenitor nr. 93/30.03.2011 intocmit de BNP F. P.(mentionat in procura de reprezentare) ;
.D. D. si . D. E. si H. F. si
.S. VIOARA L., toti fac dovada cu Certificat de moștenitor nr. 27/28.07.2000 intocmit de BNP M. E. E. din Galsa(mentionat in procura de reprezentare) ; .C. L. A.- nu face dovada, coincidenta nume, I. I. Certificat de moștenitor nr. 658/02.09.1998 intocmit de BNP Fleras: P.(mentionat in procura de reprezentare)
.M. D. I. si .M. R. si M. A. si
M. O., toti fac dovada cu Certificat de calitate de moștenitor nr. 72/14.03.2011 intocmit de BNP F. P. din A.(mentionat in procura de reprezentare) ; A. E. -Certificat de legatar nr. 486/16.09.2003 intocmit de BNP C. M.-B. din A., . B. P.- Certificat de moștenitor nr. 4/16.02.2006 intocmit de BNP P. ; J Radiana A. din S.(mentionat in procura de reprezentare) P. P. I. si . P. E., -nu fac dovada, coincidenta de nume ; . S. D. M. -face dovada calității de moștenitor in calitate de nepot de fiu dupa defunctul S. I. P. astfel cum este specificat in procura autentica nr. 1026/07.03.2011 întocmita de Cioaia A., cu următoarele acte de stare civila, anexate in fotocpie: certificat de naștere al bunicului S. I.-P., Certificat de căsătorie al bunicului S. I. P. cu S. F. (bunica nsc. C.), certificat de deces al tatălui reclamantului S. M.-I., fiul lui S. I.-P. si S. F., CI S. D. M., fiul lui S. M.-I. si nepotul lui S. I. P.. Prin urmare reclamant face dovada calității de moștenitor dupa bunicul său S. I. P.. Cu atat mai mult apreciază ca face dovada cu cat potrivit Hotărârii nr. 30/07.02.2005 a Comisiei județene mi s-a aprobat solicitarea la legea 1, or este evident ca daca aceasta solicitare i s-a aprobat existau la dosar actele de stare civil, care in mod misterios acum nu se mai găses
.C. A. si CIURDAIU L. S., ambele fac dovada dupa autorul Ciuradru P.- G. cu Certificat de moștenitor nr. 385/18.12.2002 intocmit de BNP M. E. E. din Galsa(mentionat in procura de reprezentare) ; T. A. D.- face dovada calității de moștenitor in calitate de fiu al defunctei A T. Z. cu: certificat naștere T. A. D. si certificat deces T. Z., ; S. D. D. si. S. M. C., fac dovada in baza contractului de intetinere autentificat sub nr. 35/25.07.1997; C. V. I. si L. E., ambii fac dovada cu acte de stare civila a vocației lor dupa defunctul C. I.-tata, dupa cum urmează: certificat naștere si CI ambii reclamanți, certificat căsătorie L. E., certificat deces def. C. I., certificat căsătorie defunct C. I... D. S. -face dovada vocației sale dupa mama sa M. S. (solicitanta la Leegea nr. 169/1997 cu următoarele acte de stare civila, anexate in copie: . de naștere M. S. (prin căsătorie D.), certificat de deces al tatălui M. P. si al mamei M. S.., K. A. si . K. I. M. -, ambii fac dovada vocației cu acte de stare civila: certificat naștere si CI K. A., certificat deces K. M. (mama), . K. I. M., ; . S. O. F.- face dovada vocației cu acte de stare civiaxertificat naștere T. O. F. (S. in urma căsătoriei), certificat căsătorie S. O. F., certificat deces mama T. Vioara-F., deci face dovada calității de moștenitoare in calitate de fiica a defunctei T. Vioara-F., ; O. L. E. -Certificat de moștenitor nr. 262/29.07.2004 intocmit de BNP M. E. E. din A.(mentionat in procura de reprezentare); . JULANIOAN si . C. A. si . B. E. C. si . R. E., toti fac dovada cu Certificat de calitate de moștenitor nr.168/25.05.2011 intocmit de BNP Cioia A., ; B. G. si
.B. T., ambii fac dovada cu Certificat de calitate de moștenitor nr. 150/24.05.2011 intocmit de BNP F. P. din A.(mentionat in procura de reprezentare), . N. E.-Certificat de moștenitor nr. 22/05.02.2008 intocmit de BNP Cociorba O.,
.MĂRGEA E.-este inscrisa in anexa nr. 39 ca si titulara, deci nu necesita a face dovada calității de moștenitor având vocație proprie la reconstituire
S. M.-Certificat de moștenitor nr. 16/2010 intocmit de BNP Tade H. H. din L.
.M. F. V.-Certificat de moștenitor nr. 8/25.02.2009 intocmit de BNP B. M. C. din A.(mentionat in procura de reprezentare)
.L. I. si .L. V., si .P. R., toti fac dovada cu Certificat de moștenitor nr. 295/01.09.2008 eliberat de BNP B. M. din L.(mentionat in procura de reprezentare); H. E., in calitate de soție
.H. G. I., in calitate de fiu, ambii fac dovada cu acte de stare civila: Certificat căsătorie nr._/1978, certificat de naștere H. G. I. si Declarații de acceptare a moștenirii autentificate sub nr. 2511 si nr. 2510/30.05.2011. Anexam actele menționate.; D. DIMITIRIE si . CABANELUsi 71. C. V., toti fac dovada cu cu acte stare civila, de acceptare tacita autentificata de BNP Cioia A. sub nr. 2507/30.05.2011 prin care C. V. face dovada calității de fiu al lui C. I. ce a solicitat terenul in calitate de fiu al lui C. T., iar din actele de stare civila ce au fost anexate de parata C. locala rezulta că reclamantul C. N. are calitatatea de nepot de fiica dupa C. T.. In ceea ce ma privește pe subsemnatul reclamant D. D., arată ca face dovada calității de moștenitor dupa autorului C. T., acesta fiind soțul mamei sale D. M., si a decedat in anul 1962, deci inaintea mamei sale, care a decedat in anul 1976; prin urmare, are vocație succesorala prin retransmiterea mostenirei dupa mama sa, ce a decedat ulterior autorului. Astfel, potrivit art. 692 Cod civil „ Când acela cărui se cuvine o succesiune a murit iară să se fi lepădat de dânsa, sau fără să o fi acceptat expres sau tacit, erezii săi pot de-a dreptul să accepte sau să se lepede de dânsa".
In acest sens este si practica reținuta de instanțele de judecata in mod constant, sens in care citam din Decizia nr. 5647/15.10.2004 data de înalta Curte de Casație si Justitie-Sectia civila si de proprietate intelectuala: „Moștenirea prin retransmitere are aplicare ori de cate ori persoana care o invoca dovedește capacitatea succesorala, in sensul 654 Cod civil, a autorului sau, in momentul deschiderii primei moșteniri, precum si propriile drepturi succesorale asupra moștenirii acestuia din urma"; in speța se exemplifica ca moartea proprietarului tabular a avut loc inainte de moartea fiului acestuia, astfel ca soția fiului are vocație succesorala ca soție supraviețuitoare a fiului si moștenitoare legala are beneficiul retransmiterii pârtii din moștenirea socrului sau.
Totodată, chiar daca am accepta faptul ca reclamantul C. V. nu are calitate de moștenitor, ceilalți doi in calitate de moștenitori ar culege intreaga succesiune dupa autorul lor, astfel ca suprafața inscrisa in anexa le-ar reveni in intregime acestora.
.C. F. E.-fosta căsătorita T.- este inscrisa in anexa nr. 39 ca si titulara, deci nu necesita a face dovada calității de moștenitor având vocație proprie la reconstituire, iar din actele depuse de comisia locala rezulta oricum ca are vocație dupa tatăl sau C. M.; C. A. si
.C. L. S. -nu fac dovada dupa autorul D. G. fiind vorba de o coincidenta de nume . acord cu admiterea excepției lipsei calității procesuale active a acestora, dar numai in ceea ce privește pe acest autor, ele având calitate procesuala activa in calitatea lor de moștenitoare dupa autorul C. P. -G., asa cum am arătat mai sus
). C. R. A. I.- face dovada calității de moștenitor dupa Agrima M., aceasta la rândul ei mostenitore dupa Cilbu E., astfel cum rezulta din Certificatul de moștenitor nr 47/07.09.2006 intocmit la BNP P. Radiana din S. si Certificatul de legatar nr. 292/13.09.2004 intocmit de BNP M. din A., pe care le anexam.
III. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a unora dintre reclamanți motivat de faptul ca nu au calitate de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, arătam ca si aceasta este neintemaiata pentru peroanele enumerate la pct.l, 2,3 si 4 si este intemeiata pentru persoanele insrise la punctul 5,6,7,8 pentru următoarele motive:
1.Cu privire la lipsa calității procesuale active a dlui T. A. se invoca ca acesta a fost radiat din Anexa nr. 39 prin Sentința civila nr._/09.12.2010; or, in tot cuprinsul intampinarii se invoca faptul ca Anexa nr. 39 nu mai exista inca din anul 2007. Prin urmare, daca aceasta anexa nu mai exista nu înțelegem cu a putut fi cineva radiat din ea. De altfel, apreciem ca acesta hotărâre nu poate fi pusa in aplicare cata vreme anexa nr. 39 nu mai exista la data pronunțării ei si cata vreme este data peste autoritatea de lucru judecat consfiintita de Decizia Tribunalului A. nr. 560 R/2010, care dispune atribuirea in natura a terenurilor pesoanelor îndreptățite printre care ma aflu si subsemnatul reclamant. In aceasta situație, apreciază ca nu se poate da eficienta Hotărârii judecătorești invocate întrucât actul administrativ nu mai este in ființa si prin urmare nu mai poate suferi modificări, situație raportat la care solicitam respingerea excepției invocate.
2.Cu privire la lipsa calității procesuale active a dlui B. Consatntin se invoca faptul ca si poziția nr. 258 la care se afla inscris acesta a fost radiata prin sentința irevocabila. F. de acestea reiterează cele aratatate la pct. III. 1 de mai sus.
Totodată arăă faptul ca B. C. nu se afla la poziția 258 din anexa nr. 39 astfel cum specifica parata, ci se afla la poziția 232, astfel ca nu se poate da eficienta celor susținute de parata. Mai mult aceasta hotărâre judecătoreasca este data in anul 2007, deci cu mult înainte de pronunțarea Deciziei Tribunalului A. nr. 560 R/2010, care dispune atribuirea in natura a terenurilor pesoanelor îndreptățite printre care se afla si B. C.. Raporat la acestea, apreciază ca se impune respingerea excepției.
3.Cu privire la lipsa calității porcesuale a reclamantei I. M., raportat la faptul ca aceasta a decedat, arată ca aceasta a decedat dupa introducerea acțiunii, iar in situația data se introduce moștenitoarea acesteia in cauza, P. M. cu domiciliul in S., . 1375, având CNP_, ce face dovada calității sale de unica moștenitoare a defunctei cu Declarație de acceptare a succesiunii autentificata sub nr. 1457/25.07.2011 si Declarație de renunțare la moștenire a fratelui acesteia, fiul defunctei, declarație aut. 1456/25.07.2011, si anexam totodată mandatul de reprezentare dat de către aceștia mandatarei. Cu privire la susținerea ca s-a solicitat instanței de judecata, radierea acesteia din anexa nr. 39 întrucât aceasta nu este indreptatita, cererea formând obeictul Dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei A., arătă că cererea Comisiei locale a fost respinsa de către instanța.
4.In ceea ce privește pe J. M. cu domiciliul in A., ..21, ._, inscrisa la poz. 100 din anexa nr. 39 cu suprafața de 5,22 ha, se arătă ca . cauzat o eroare intre aceasta si celalata reclamanta J. deoarece anexa nu cuprinde domicilul si autorii. F. de faptul ca Jvan M. anterior identificata, astfel cum figurează la poz. 100 din anexa nr. 39 cu suprafața de 5,22 ha, a formulat cerere de intervenție in interes propriu cu același obiect cu acțiunea introductiva, înregistrata la Judecătoria A. in data de 19.07.2011 si intrucat îndeplinește cele 3 condiții ce conduc la admiterea in principiu a cererii de intervenție si anume: justifica un interes si pretinde un drept propriu, cererea de intervenție are legătura cu cererea principala si pot fi judecate impeuna, in raport de natura litigiului, intervenția voluntara principala este admisibila, solicită admiterea in pricipiu si in fond a cererii de intervenție si respingerea excepției lipei calității procesuale active a acesteia. Menționează ca sunt imputerniciti sa o reprezentam conform procurii speciale nr. 3820/29.07.2011.
5.In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active invocata la punctul III pentru persoanele menționate la sub punctele 5,6,7,8 din întâmpinare, repectiv a Dnei C. A. si C. L. S.. este de acord cu admiterea in parte a acesteia, numai in ceea ce privește calitatea lor dupa autorul D. G.. acestea având calitate procsuala activa in cauza dupa Ciuradru P.-G.. Referitor la reclamanții P. P. I. si P. E., ambii dupa autorul P. P. P., este de acord cu admiterea excepției Referitor la reclamantul P. I.. este de acord cu admiterea excepției Referitor la reclamanta C. L. A., este de acord cu admiterea excepției, dupa autorul C. M..
Având in vederea faptul ca anexa nr. 39 nu cuprinde numele autorilor si nici adresa acestora, mulți dintre moștenitorii celor ce au formulat cerere nu au mai cunoscut cu exactitate suprafețele pentru care s-au depus cereri si astfel s-au creat confuzii, motiv pentru care sunt de acord cu admiterea excepției in parte pentru Dna C. A. si C. L. S.. adică numai in ceea ce privește calitatea lor dupa autorul D. G., acestea având in schimb calitate dupa autorul Ciuradru P.-G., admiterea excepției pentru Dnului P. P. I. si P. E., ambii dupa autorul P. P. P., admiterea excepției in ceea ce-1 privește pe Dnului P. I., si admiterea excepției in ce o privește pe Dna C. L. A..
IV. Cu privire la excepția „lipsei calității procesuale de mandatar al ." (probabil parata se refera la lipsei dovezii de reprezentant), se invoca ca nu se poate stabili daca exista identitate intre persoana care are calitatea de mandant si cea care are calitatea de reclamant in cauza intrucat in cererea de chemare in judecata nu sunt menționate datele de identificare ale reclamanților.
F. de aceste susțineri pe care le apreciază ca fiind empirice, arătă că in cererea de chemare in judeacata raportat la reclamanți au făcut trimitere la procurile autentice anexate ce fac dovada deplina a mandatului dat de către reclamanți mandatarei ..
Astfel, aceste mandate sunt date in forma autentica, îndeplinind pe deplin cerințele înscrise la art. 68 alin. 1 Cod procedura civila, potrivit căruia „Procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată..."
Se mai susține ca procurile speciale au fost date in anul 2011 si se refera la suprafețe de teren inscrise in anexa nr. 39, or la data acestor procuri aceasta anexa nu mai exista si, ca totodată au fost date penru suprafețe de teren situate in extravilan, nu intravilan astfel cum s-a solicitat prin cererea introductiva.
Reclamanți susțin că au făcut referire la Anexa nr. 39 întrucât aceasta este singura anexa publica, ori daca s-au întocmit Anexele 2 a si 3 acestea nu au fost aduse la cunostiinta lor și indifernt de acest număr sau anexa, ci de actele doveditoare si de faptul ca s-au validat solicitările noastre de a figura in aceasta anexa de despăgubiri, iar de C. județeană A. s-a validat dreptul nostru de a figura in aneaxele privitoare la acordarea terenului in natura.
JRaportat la anexele 2a si 3 se sutine de către comisia locala, in tot cuprinsul cereriireconventionale reclamanții sunt înscriși prin Hotărârea nr. 1646/25.09.2007 in aceste anexe la pozițiile menționate de aceasta, or prin hotărârea menționata s-a dispus trecerea lor in aceste anexe, dar nu s-au întocmit si verificat respectivele anexe de cate C. județeană .,fata de aceasta situație, solicită instanței sa puna in vedere Comisiei locale sa depună la dosarul cauzei, in copie certificata Anexele 2a si 3 si totodată sa dispună Comisiei județene sa comunice daca aceste anexe au fost înaintate către aceasta si daca da, la ce data.
In ceea ce privește destinația terenului extravilan sau intravilan, arătă că nu toate extrasele CF prezentate reflecta destinația intravilan, iar cel mai important, potrivit situației cadastrale terenul este situat in extravilan, iar mențiunile din Cartea Funciara nu se pot face decât pe baza unei documentații cadastrale ce presupune automat modificarea anterioara a destinației terenului si in cadastru; or, in speța situația din Cartea Funciara nu corespunde cu cea din cadastru, iar cea care face dovada destinației terenului este situația cadastrala. Totodată, la momentul atribuirii in proprietate prin ordin al Prefectului a pășunii comunale (teren identificat prin cererea introductiva), terenul figura in extravilan., se anexează documentația obținută de la OCPI A. in urma cererii reclamanților, documentație ce a stat la baza modificării categoriei terenului.
Se mai susține ca procurile speciale privind mandatul de reprezentare dat de reclamanți vizează terenuri din extravilanul comunei, iar nu intravilan cum este cel solicitat. F. de aceasta susținere se arată ca procurile nu fac mențiune cu privire la destinația terenului intravilan sau extravilan, ci cu privire la categoria terenului si anume: arabil, or terenul solicitat este pasune atâta conform extraselor CF cat si conform cadastru, si deci categoria arabil, distincții pe care onorata comisie ar trebui sa le cunoasca.Pe de alta parte, terenul in speța nu este intravilan, extrasul CF nefiind o dovada in acest sens intrucat inscrierea cu privire la destinația terenului este neopozabila astfel cum rezulta din prevederile art 32 din legea nr.7/1996, dar asupra acestor aspecte ne vom referi pe larg pe fondul cauzei, și prin urmare cele invocate de C. locala nu au fundament legal, motiv pentru care solicită respingerea excepției lipsei calității de reprezentant a mandatarei ..
V.Se mai invoca excepetia lipsei calității procesuale de mandatar al .> R. intrucat se apreciază ca nu exista la dosar o procura speciala prin care acesata la rândul ei sa fie împuternicita sa dobândească calitate de submandatar din partea .. F. de acestea, arătă ăa nici nu poate fi vorba despre o „a doua procura" intrucat dupa cum se observa din textul tuturor procurilor rezulta ca reclamații le-au împuternicit pe cele doua concomitent, or cata vreme aceste mandate au fost date in acest fel in fata notarului public nu mai au nevoie de nici o alta confirmare sau de un al doilea mandat.
Astfel, procurile de reprezentare au fost autentificate de către notarul public (chiar notari publici diferiți), care, „in cadrul lucrărilor de îndeplinire a actelor notariale, stabilește identitatea, domiciliul si capacitatea pârtilor" (art. 43 din Legea nr. 36/1995), iar potrivit art.45 din aceeași lege, „Notarul public are obligația sa deslușească raporturile reale dintre parti cu privire la actul pe care vor sa-1 incheie, sa verifice daca scopul pe care il urmăresc este in conformitate cu legea si sa le dea indrumarile necesare asupra efectuării lui juridice. De asemenea, el trebuie sa ceara pârtilor, pri de cate ori este cazul, documentele justificative si autorizațiile necesare pentru încheierea actului sau, la cererea acestora va putea obține el insusi documentația necesara." Ca atare, si notarii publici care au instrumentat mandatele de reprezentare au stabilit identitatea pârtilor si au constatat ca mandatul se da succesiv celor doua mandante; or, potrivit art. 4 din Legea nr. 36/1995- Legea notarilor publici și a activității notariale:"Actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul și semnătura acestuia, este de autoritate publică și are forța probantă prevăzuta de lege". Prin urmare cele invocate de parata C. locala nu au suport legal si nici material.
In ceea ce privește celelalte susțineri, facem trimitere Ia pct IV de mai sus.
P. motivele expuse si având in vedere temeiurile legale invocate, solicită respingerea excepției lipsei dovezii de reprezentant al ..
VI.Pe fondul cauzei, se arata ca:
1. D. o parte dintre reclamanți sunt indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate pentru motivele expuse in întâmpinare.
F. de aceasta susținere, răspunde pe scurt cu privire la aspectele generale ce vizează pe toti reclamntii, intrucat s-a răspuns pe larg pentru situațiile individuale ale fiecăruia dintre reclamanții indicați la punctele de mai sus, in care s-aarătat motivele pentru care apărările Comsiei locale trebuiesc înlăturate si, totodată, urmează să detailiezee, si in întâmpinarea la cererea reconventionala formulata de parata de ordinul I.
Față de susținerile privitoare la faptul ca nu toti reclamanții sunt indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate privata trebuie înlăturate cu urmatoarle argumente: ! • Prin Hotărârea nr. 1646 din 25.09.2007, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor A., a dispus Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor S., modificarea Hotărârii nr. 198/04.05.2006 emisa de aceasta din urma, in sensul radierii din Anexa nr. 39 si 39 A a lucrării de fond funciar S. a unui număr de 287 poziții cu suprafața de 763,75 ha teren agricol si înscrierea acestora in anexele corespunzătoare reconstituirii dreptului de proprietate in natura, in aceste poziții regasindu-se si reclamanții, sau, dupa caz, autorii lor.
Instanța de judecata a confirmat in mod irevocabil Hotărârea Comisiei judetene,prin respingerea contestației Comisiei locale de către Tribunalul A., prin Decizia nr. 560 R/2010 data in Dosar nr._ . Rezulta, așadar cum a arătat si C. județeană A., in întâmpinarea formulata, cu putere de lucru judecat, îndreptățirea reclamanților inscrisi in Anexa de despăgubiri de a li se reconstitui dreptul de proprietate in natura. Inclusiv cei doi reclamanți pentru care se sutine ca exista hotărâri judecătorești de radiere, apreciază ca acestea nu pot fi puse in aplicare cata vreme anexa nr. 39 nu mai exista la data pronunțării acestor hotărâri si cata vreme sunt date peste autoritatea de lucru judecat consfiintita de Decizia Tribunalului A. nr. 560 R/2010, care dispune atribuirea in natura a terenurilor pesoanelor îndreptățite printre care se află si reclamanții.
• Prin negarea dreptului acestor persoane sau prin solicitarea de a fi radiați la aceasta data cata vreme aceeași comisie a constatat ca sunt indreptatiti si au fost validați in anexa de despăgubiri, si prin urmare s-a recunoscut dreptul si vocația acestora in a beneficia de prevederile legilor fondului funciar pentru suprafețele validate, C. locala isi invoca propria imoralitate pentru apărarea unui drept; ..."or. nemo auditur propriam turpitudinem allegaos". Astfel, potrivit art. 6 -(1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orășenești, municipale și comisiile județene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, precum și pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea si concludenta acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art. 11 alin. (1) si (2) din aceeași lege."
Ori, cata vreme, C. locala a înscris aceste persoane, inclusiv pe subsemnații reclamanți in anexa privind despăgubirile este evident ca a verificat indeplinirea condițiilor prevăzute de acest text de lege, fapt confirmat de altfel, prin validarea acestor persoane de catre C. județeană, iar din cele afirmate de comisia local in întâmpinare, rezulta ca cele două comisii, au procedat, fiecare, in doua rânduri la verificarea lucarii de fond funciar pe . dovada ca subsemnații reclamanți auîndeplinit cerințele legale am fost validați de aceasta comisie.
2. Se mai arata ca persoanelor îndreptățite C. locala le face propuneri de punere in posesie cu suprafețe de teren situate in extravilanul comunei, si se arata ca aceasta comisie s-a intrunit la data de 08.07.2011 pentru a stabili un teren extravilan pentru punerea in posesie. Desi nu o spune direct, parata dorește sa arate ca amplasamentul solicitat de noi nu poate fi atribuit întrucât nu este ales de ea si ca face parte din intravilanul comunei. F. de acestea, arată că aceasta Comisie a așteptat 4 ani ca sa stabilească un amplasament si ca numai in mometul in care reclamanții pe cheltuiala lor au identificat un amplasament liber, ce vor demonstra ca nu este intravilan asa cum susține C. locala a găsit un amplasament. In acest context, in care reclamanții au fost prejudiciați cel puțin timp de 4 ani de dreptul lor de a folosi acest teren, au făcut cheltuieli pentru a identifiaca acest teren liber, nu înțeleg care este temeiul legal care se împiedica sa le fie atribuit acest teren. De altfel, chair daca acest teren ar fi intravilan, legea nu impiedica atribuirea acestuia in temeiul legilor fondului funciar. Astfel, art. 3 alin.l din Legea nr. 1/2000 cu modificările si completările ulterioare prevede "(3)P. aplicarea prezentei legi comisia locală dispune de totalitatea terenurilor proprietate privată a unității administrativ-teritoriale respective." Mai mult, același act normativ la art 3 alin. 3 si alin 4 arata "în cazul în care în localitate nu există suprafețe de teren agricol, pentru a J satisface integral cererile, în condițiile prevăzute la alin. (2), reconstituirea dreptului de proprietate se va face, la propunerea comisiei locale, din suprafețele de teren agricol trecute în
proprietatea comunei, orașului sau municipiului,
Prin Precizare de acțiune reclamanții arătă ca inteleg sa susțină in continuare, acțiunea introductiva si cererile de intervenție, si pe acest temei legal ( art.3 alin 1. din Legea nr. 1/2000) . astfel cum a fost invocat prin aceasta, si totodată, inteleg sa precizeze cu următoarele solicitări, precum împrocesuarea C. S. reprezentata, prin Primarul comunei S., in calitate de proprietar al terenului solicitat, ca temei de drept se invocă cele din cererea introductiva astfel cum a fost precizata si pe următoarele temeiuri legale: art. 1 din Protocolul nr.l la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, art. 6 alin. 1, art. 13 si art. 17 din la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul 12 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului., solictînd
1. sa se constate că dreptul privind reconstituirea in natura s-a născut la data de
17.02.2010
2.sa se constate că la data respectiva, potrivit art. 3 alin.l din Legea nr.1/2000, terenurile proprietate a comnei S. erau de drept la dispoziția Comisiei locale S. in vederea aplicării Legilor fondului funciar si ca atare,
3.sa se constate ca obligația legala a Comisiei locale de a ne pune in posesie s-a născut la data susindicata in baza Deciziei nr. 88 R/2010 rămasa irevocabila in revizire prin Decizia nr. 560/R/2010 a Tribunalului A. si ca efect al acestei obligații născute,
sa dati eficienta capătului de cerere prin care s-a solicitat punerea în posesie de C. locala pe terenurile solicitate, iar in caz contrar sa fie autorizați sa procedeze la punerea in posesie, prin intermediul unui executor judecătoresc, pe amplasamentele indicate in baza măsurătorilor ce se vor efectua de către o persoana legal autorizata pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale si capătului de cerere privind obligarea Comisiei judeteane pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor A. la emiterea Titlurilor de proprietate pe numele persoanelor îndreptățite pentru suprafețele solicitate, in caz contrar, hotărârea ce se va pronunța sa tina loc de Titluri de proprietate pe numele persoanelor îndreptățite pentru suprafețele solicitate iar daca se va aprecia ca art. 3 alin.l din Legea nr.1/2000 nu mai poate fi aplicat datorita abrogării acestuia in timpul derulării procesului, inteleg, ca in subsidiar, se precizează cererea după cum urmează.
Să se constate ca paratele in calitate de autorități ale statului, prin ignorarea obligațiilor stabilite in sarcina lor printr-o hotărâre judecătoreasca irevocabila, stand ." au refuzat sa recunoască dreptul de proprietate al reclamanților (prin reconstituirea in natura asupra terenului disponibil, chiar daca nu este vechiul amplasament-ceea ce se circumscrie si cererii introductive de instanța), le-au incalcat dreptul fundamental de proprietate prevăzut de art.l din Primul Protocol la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, ratificata de România prin Legea nr. 30/1994, acesta fiind si un drept constituțional prevăzut de art. 20 din Constituția României si totodată un drept legal garantat prin dispozițiile art. 480 si urm. din vechiul Cod civil.
2.In baza temeiurilor legale indicate la pct. III B 1 de mai sus si la pct. II de mai sus, sa se constate ca obligația legala a Comisiei locale de a ne pune in posesie s-a născut la data susindicata in baza Deciziei nr. 88 R/2010 rămasa irevocabila in revizire prin Decizia nr.560/R/2010 a Tribunalului A. si ca efect al acestei obligații născute,se dea eficienta capătului de cerere prin care sa solicitat obligarea Comisiei locala sa îi puna in posesie pe terenurile solicitate, iar in caz contrar sa fieautorizați sa procedeze la punerea in posesie, prin intermediul unui executor judecătoresc, pe amplasamentele indicate in baza măsurătorilor ce se vor efectua de către o persoana legal autorizata pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale si capătului de cerere privind obligarea Comisiei judeteane pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor A. la emiterea Titlurilor de proprietate pe numele persoanelor îndreptățite pentru suprafețele solicitate, in caz contrar, hotărârea ce se va pronunța sa tina loc de Titluri de proprietate pe numele persoanelor îndreptățite pentru suprafețele solicitate
3.In vederea realizării obligației statuate la pct. III B 2 de mai sus, respectiv de punere in posesie si emitere titluri si, in baza temeiurilor legale susindicate si a art.3 alin.3 din Legea nr. 1/2000, sa fie obligată . de proprietar al terenului si C. local al comunei S. (parat in prezentul dosar), in calitate de administrator al terenului sa puna la dispoziția Comisiei locale S. terenurile solicitate in vederea punerii in posesie a reclamanților, iar in caz contrar sentința ce se va pronunța sa tina loc de act de punere la dispoziție a terenului identificat prin cererea introductiva de instanța a reclamanților .
În motivare se susține că In fapt: reclamanții au solicitat prin cererea introductiva obligarea Comisiei locale S. la punerea lor in posesie asupra terenului identificat de către subsemnații, obligarea Comisiei județene A. la emiterea Titlurilor de proprietate, iar, in caz contrar, hotărârea instanței sa tina loc de Titluri de proprietate pe numele persoanelor îndreptățite pentru suprafețele solicitate si sa ne autorizați sa procedam la punerea in posesie, prin intermediul unui executor judecătoresc, pe amplasamentele indicate in baza măsurătorilor ce se vor efectua de către o persoana legal autorizata pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale. Cererea introductiva de instanța formulata de subsemnații a avut la baza pe langa temeiurile legale invocate in cuprinsul acesteia si Decizia nr. 88 R/2010 rămasa irevocabila in revizire prin Decizia nr. 560 R/2010 data de Tibunalul A. in Dosar nr._ ; cu alte cuvinte subsemnații am solicitat efectiv punerea in executare a Deciziei arătate, ca hotărâre judecătoreasca irevocabila, suplimentar procedând si la identificarea terenului disponibil, intrucat C. locala care avea obligația de a pune in executare aceasta hotărâre judecătoreasca a rămas in pasvitate.
Au apreciat necesar ca prin prezenta precizare susțin, in continuare, cererea introductiva astfel cum a fost precizata, pe prevederile art.3 alin 1. din Legea nr. 1/2000),iar daca prin Legea nr.267/2011, temeiul legal la care ne referim a fost abrogat, acestei temei este aplicabil in continuare spetei reclamanților pentru mai multe motive. Astfel, dreptul lor privind reconstituirea in natura s-a născut la data de 17.02.2010 in baza Deciziei nr. 88/R/2010 a Tribunalului A. prin care s-a dispus menținerea Hotărârii nr. 1646 din 25.09.2007 a Comisiei județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor A. prin care s-a dispus Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor S., modificarea Hotărârii nr. 198/04.05.2006 emisa de aceasta din urma, in sensul radierii din Anexa nr. 39 si 39 A a lucrării de fond funciar S. a unui număr de 287 poziții cu suprafața de 763,75 ha teren agricol si Înscrierea acestora în anexele corespunzătoare reconstituirii dreptului de proprietate in natura, ceea ce presupune operațiuni ce se circumscriu efectiv capetelor de cerere formulate de subemnatii. De altfel, la o aprofundare mai atenta, rezulta de fapt ca dreptul lor privind reconstituirea in natura s-a născut la data 25.09.2007, data adoptării hotărârii Comisiei județene, iar de fapt data de 17.02.2010 -data Deciziei nr. 88/R/2010 a Tribunalului A. reprezintă data consolidării acestui drept printr-o hotărâre judecătoreasca irevocabila.
Dar, indiferent la care din cele doua date ne referim, art. 3 alin.l era in vigoare la momentul nașterii in patrimoniul lor a dreptului la reconstituirea in natura si nașterii obligației corelative a comisiei locale de a ne pune in posesie, astfel ca acest temei de drept este aplicabil in continuare procesului in speța, in baza principiului neretroactivitatii legii civile conscrat de art. 15 alin.2 din Constituție si de art. 1 din Vechiul Cod civil in vigoare la data nașterii raportului juridic.
Reclamanții invocă următoarele temeiuri legale: art.l din Protocolul nr.l la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, art. 6 alin. 1, art. 13 si art. 17 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul 12 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului.
Prin cererea de intervenție în interes propriu intervenienta J. M. solicită obligarea Comisiei locale S. la punerea în posesie a intervenientei cu suprafața de 5,22 ha astfel cum figurează la poz. 100 în anexa nr. 39 la Legea nr. 1/2000, a lucrării de fond funciar al comunei Șiria pe amplasamentul indicat de reclamanți în acțiunea introductivă sub sancțiunea unor daune cominatorii de 300 lei pe zi de înzârziereiar în caz contrar hotărârea să țină loc de Titlu de proprietate și să fie autorizată intervenienta la punerea în în posesie prin intermediul executorului judecătoresc,pe amplasamentele indicate în baza măsurătorilor ce se vor efectua de către o persoană autorizată pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale. cu cheltuiei de judecată
Prin precizare deacțiune P. M. arată că în calitatea sa de unică moștenitoare a defuctei sale mame I. M. ințelege să intervină în cauză subrogându-se în rdepturile autoarei sale.
Prin cererea de intervenție în interes propriu intervenienții P. P. V. și P. D. I. solicită obligarea Comisiei locale S. la punerea în posesie a intervenienților cu suprafața de 2,77 ha astfel cum figurează la poz. 103 în anexa nr. 39, la Legea nr. 1/2000 a lucrării de fond funciar al comunei Șiria pe amplasamentul indicat de reclamanți în acțiunea introductivă sub sancțiunea unor daune cominatorii de 300 lei pe zi de înzârziereiar în caz contrar hotărârea să țină loc de Titlu de proprietate și să fie autorizată intervenienta la punerea în în posesie prin intermediul executorului judecătoresc,pe amplasamentele indicate în baza măsurătorilor ce se vor efectua de către o persoană autorizată pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale. cu cheltuiei de judecată.
Prin cererea de intervenție în interes propriu intervenienta Ackerman M. E. solicită obligarea Comisiei locale S. la punerea nerea în posesie a intervenientei cu suprafața de 2,77 ha astfel cum figurează la poz. 21 în anexa nr. 7, a lucrării de fond funciar al comunei Șiria pe amplasamentul indicat de reclamanți în acțiunea introductivă sub sancțiunea unor daune cominatorii de 300 lei pe zi de înzârziereiar în caz contrar hotărârea să țină loc de Titlu de proprietate și să fie autorizată intervenienta la punerea în în posesie prin intermediul executorului judecătoresc,pe amplasamentele indicate în baza măsurătorilor ce se vor efectua de către o persoană autorizată pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale. cu cheltuiei de judecată.
Ulterior intervenienta Ackerman M. E. formulează cerere de renunțare la judecata solicită cererii de intervenție în interes propriu în temeiul art. 246 Cod proc. Civilă ,deoarece a fost emis Titlul de proprietate nr._/2011 din Legea nr.1/2000.
Prin cererea de intervenție în interes propriu intervenienta Baumann Katharina solicită obligarea Comisiei locale S. la punerea în posesie a intervenientei cu suprafața de 7,69 ha astfel cum figurează la poz. 31 în anexa nr. 7, a lucrării de fond funciar al comunei Șiria pe amplasamentul pe amplasamentul indicat de reclamanți în acțiunea introductivă sub sancțiunea unor daune cominatorii de 300 lei pe zi de înzârziereiar în caz contrar hotărârea să țină loc de Titlu de proprietate și să fie autorizată intervenienta la punerea în în posesie prin intermediul executorului judecătoresc,pe amplasamentele indicate în baza măsurătorilor ce se vor efectua de către o persoană autorizată pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale. cu cheltuiei de judecată.
Prin cererea de intervenție în interes propriu Primarul C. S. solicită anularea pozițiilor din anexa 3 și 2a la Legea nr. 1/2000, a persoanelor care nu au calitatea de persoane îndreptățite la reconstitutrea dreptului de proprietate, fie suprafețele solicitate în baza Legii nr. 1/2000 au fost reconstitute în baza Legii nr. 18/1991, fie nu își dovedesc dreptul de proprietate sau calitatea de moștenitor, solitând anularea acelorași poziții și cu aceeași motivare din cererea reconvțională formulată de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Șiria.
. solicită prin întâmpinare respingerea acțiunii precizate cu motivarea că chiar dacă în momentul acțiunii art.3 alin.1 din Legea nr.1/2000 era în vigoare la acesta dată odată cu abrogarea acesteia nu poate produce efecte juridice iar instanța nu se poate pronunța pe un text de lege ce nu mai există.
Protocolului nr.1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, invocat ca temei de drept de reclamanții și intervenienți din această cauză,ocrotește un bun actual, existent, iar nu speranța de a vedea renăscut un vechi drept de proprietate.
Astfel nu se poate afirma de către petenți că dreptul lor de proprietate sau dreptul la un proces echitabil ar fi fost încălcate de C. L. S. și C. local S.. Dreptul de proprietate al reclamanțiilor cu privire la amplasamentele solicitate se va naște în momentul punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate. Nu se poate discuta de o încălcare a vreunui drept din moment ce o parte din persoanele solicitante din prezenta acțiune nu au calitate, intrând sub incidența Legii nr. 169/1997, așa cum s-a arătat în cererea reconvențională a Comisiei locale și în cererea de intervenție a Primarului în conformitate cu art. 18. - (1) din Legea nr.18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare
Reconstituirea dreptului de proprietate este un atribut conferit de lege Comisiei locale de fond funciar în baza HG, nr.890/2005, după verificarea riguroasă a calității de persoană îndreptățită la reconstituire și în baza unei documentații înaintate Comisiei Județene în vederea emiterii titlului de proprietate.
Prin Decizia nr.88R/2010 pronunțată în dosar_/55/2007,instanța nu s-a pronunțat cu privire la punerea în posesie a reclamanților ci a admis recursul formulat de C. Județeană A., împotriva Sentinței civile nr.9218/2009 și a respins plângerea formulată de C. locală S., formulată împotriva Hotărârii Comisiei Județene A. nr. 1646/2007 prin care s-a modificat Hotărârea Comisiei Județene nr. 198/2006 și s-a dispus radierea din anexele 39 și 39A a lucrăriilor de fond funciar și înscrierea în anexele de natură.
Hotărârea Comisiei Județene nr.1646/2007 obligă C. locală S. la transcrierea în anexa de natură și ulterior la punerea în posesie a persoanelor înscrise, însă cu respectarea dispozițiilor art. 5 lit. d și i și art. 79 din HG.890/2005, după o verificare prealabilă a actelor doveditoare.
Instanța de judecată nu poate emite o hotărâre care să țină loc de titlu de proprietate iar punerile în posesie să se realizeze pe amplasamentele stabilite de reclamanți și intervenienți prin intermediul unui executor judecătoresc, așa cum de altfel s-au formulat capetele de cerere prin precizarea de acțiune.
Procedura de reconstituire a dreptului de proprietate a fost stabilită prin legea fondului funciar începând cu apariția Legii.18/1991, Legea 169/1997, Legea 1/2000 și Legea nr.247/2005.sesie și eliberării titlului de proprietate fiind reglementat prin HG nr.890/2005.
Se mai susține cu privire la solicitarea reclamanților de a pune la dispoziția Comisiei Locale terenurile solicitate în vederea punerii în posesie, iar în caz contrar sentința pronunțată să țină loc de act de punere la dispoziție a terenului identificat de aceștia este neîntemeiată și nefondată, deoarece dreptul de proprietate al C. S. asupra terenurilor din domeniul privat este consfințită de Constituție. . pune ia dispoziție terenuri din proprietatea sa pentru reconstituirea dreptului de proprietate din două motive. Primul motiv este acela că C. locală poate reconstitui dreptul de proprietate, din terenul extravilan din proprietatea Statului Român aflat la dispoziția Comisiei Locale, și arată în conformitate cu art. 18. - (1) din Legea nr.18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare "Terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de producție de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat și nu au moștenitori, precum și terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire rămân la dispoziția comisiei, și în conformitate cu art. 18. - (2) din Legea nr.18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare, Toate terenurile cooperativei agricole de producție care nu sunt atribuite conform ari. 14-17, precum și terenurile extravilane proprietatea statului aflate în folosința cooperativei, rămân, de asemenea, la dispozția comisiei, urmând a fi atribuite altor persoane îndreptățite, potrivit prevederilor prezentei legi.
Se arată că din moment ce există teren extravilan la dispoziția Comisiei locale reconstituirea dreptului de proprietate se face din acele terenuri, iar nu din terenurile intravilane din proprietatea comunei.
Al doilea motiv se bazează pe faptul că legea stabilește în mod imperativ modalitatea administrării bunurilor din domeniul unităților administrativ-teritoriale,în conformitate cu art. 119 și 123 din Legea nr. 215/2001, republicată a administrației publice locale,republicată: „Constituie patrimoniu al unității administrativ-teritoriale bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial".
„Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean, în condițiile legii.(2) Vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.",iar în conformitate cu prevederile art. 36 alin 2 lit c, C. local are atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului.
Se arată că în conformitate cu dispozițiile art. 4. din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia „Domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public.Asupra acestor bunuri statul sau unitățile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată"., si art.5 alin 2) " Dreptul de proprietate privată al statului sau al unităților administrativ-teritoriale asupra bunurilor din domeniul privat este supus regimului juridic de drept comun, dacă legea nu dispune altfel. Dreptul de proprietate este reglementat și prin Codul Civil, astfel art. 480, definește proprietatea unui subiect de drept ca fiind „...dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege".
Terenurile aflate în proprietatea privată a unități-administrativ teritoriale, (solicitate de petenți în vederea reconstituirii) provin din izlazuri comunale, folosite ca pășune comunală, acestea nu au fost terenuri preluate de Statul Român, ca ulterior din acestea să fie reconstituite drepturile de proprietate în favoarea persoanelor îndreptățite în baza legilor fondului funciar.
Se mai susține că instanța de judecată nu poate încălca principiul autonomiei locale și al dreptului conferit de Constituție și de Legea nr.215/2001, unităților administrativ teritoriale prin autoritățile sale locale, deoarece terenurile solicitate a fi reconstituite sunt situate în intravilanul comunei S., atât faptic cât și juridic și au fost intabulate în anul 2005, anterior demarării acțiunilor judectoresti la care au recurs reclamanții pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate in natura pentru suprafețele solicitate, iar . de anumite suprafețe de teren pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare. O parte din parcele identificate pe schița depusă la dosar sunt propuse prin hotărâri de Consiliu L. la scoaterea la licitații în vederea concesionării acestor trenuri din zona industriala a localității pentru investitorii interesați.
De asemenea, exista in proiectul comunei si construirea unei centuri ocolitoare a localității, astfel ca si pentru aceasta cale de acces este necesar ca Primăria S. sa aloce anumite suprafețe de teren. Toate aceste lucrări de investiții sunt de interes public si se efectuează in beneficiul comunei si a tuturor cetățenilor ei. Mai există o altă suprafața de teren trasferată in proprietatea statului in vederea utilizării acestui teren de către Aeroclubul României. în acest sens depunem la dosar parcelele supuse obiectivelor menționate mai sus,și terenurile din intravilanul C. S., proprietate acesteia sunt absolut indispensabile pentru dezvoltarea pe termen mediu si lung a comunei. . investitori in domeniul industrial si agricol. De asemenea, lucrările de infrastrustura pentru construire de drumuri si poduri ori viaducte, necesita punerea la dispoziție a unor terenuri necesare executării unor asemenea lucrări. Scoaterea din proprietatea C. S. a suprafețelor de teren intravilan pe care le are in prezent, ar pune in mare primejdie viitoarea dezvoltare a C. S..cu aproape 8000 de locuitori nu poate fi lăsată fără terenurile necesare dezvoltări ecomomice și industriale a acesteia, doar pentru ca interesul unora este acela de a fi puși în posesie pe amplasamente alese și cu eludarea tuturor prevederilor legale în vigoare.
Pe de altă parte, în sarcina comunei S. prin Legea nr.214/2011, privind organizarea, administrarea și explotarea pajiștilor, au fost trasate administrarea terenurilor în scopul aplicării actului normativ. Legea stabilind ca pajiști comunale terenurile care fac parte din domeniul privat al statului și al unităților-administreative, administrația publică locală având obligația să gestioneze pajiștile în interesul colectivității locale și de organiza serviciul public pentru, menținerea, utilizarea și întreținerea pajiștilor, neputând ceda astfel de terenuri pentru reconstituirea dreptului de proprietate. și din moment ce există teren extravilan la dispoziția Comisiei locale reconstituirea dreptului de proprietate se face din acele terenuri, iar nu din terenurile intravilane din proprietatea comunei.
În drept: art. 115 C.pr.civ.,art.18 Legea nr.18/1991, republicată cu modificări și comploetări ulterioare, Legea nr.215/2001, republicată cu modificările și completările ulterioare, HG nr.890/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Din probele administrate în cauză instanța reține următoarele.
Reclamanții B. C., Cismas F., C. M.;Gheorghoiu E.-M., Honiges Oscar Herbert, Soimosan I., B. E., Kerner I., Kerner V.,Kerner S., C. M., Hedesan L., B. G. Livius, D. Vioara E., Vidac G., Kese M., P. I., A. E., V. G. M., L. V. A., C. S., B. D. C. C. F.,I. V., P. D. D., C. D., M. M.,F. A., M. D. M., G. V. M., C. M. T., C. F.-V., P. E., Halja M., C. V., I. M. și continuată de moștenitoarea P. M., precum și plângerea formulată și precizată de petenții D. D., D. E., H. F., S. Vioara-L., S. O. T., J. M., T. T., A. C., C. L. A.,U. P., U. T.,U. A., M. P., Z. G., I. I., M. D. I., M. R., M. A., M. O., M. C. A., A. E., B. P., B. L., O. S., T. A., P. P. I.,P. E., S. D. M., C. A., C. L.-S., T. A. D., S. D. D., S. M. C., C. V. I., L. E., D. S., K. A., K. I. M., S. O. F., O. L. E., G. G. C., C. C.,S. M., B. L. F., P. T.,S. I. S., S. V. I., J. I., C. A.,B. E. C., R. E., C. A. Z., B. G., B. T., C. T., H. P., N. E., M. E.,M. M.-F., S. M., M. F. V., H. G., B. S.,G. V.,H. R., B. I. G.,R. L.,V. A., U. M., M. F., B. Z.,I. S., R. M., L. I., L. V., P. R., H. E., H. G. I., D. D.,C. N., C. V., T. S., C. F.-E. Fost Casatorita T., C. G., T. E., C. E., C. R.-A.-I., B. A., au formulat acțiunea prin mandatar . prin mandatara ., reprezentată prin G. F. E. în calitate de administrator.
. Cu privire la excepția „lipsei calității procesuale de mandatar al . instanța o va respinge deoarece în cererea de chemare in judeacata raportat la reclamanți au făcut trimitere la procurile autentice anexate ce fac dovada deplina a mandatului dat de către reclamanți mandatarei ..iar, aceste mandate sunt date in forma autentica, îndeplinind pe deplin cerințele înscrise la art. 68 alin. 1 Cod procedura civila, potrivit căruia „Procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată..."
Cu privire la excepția „lipsei calității procesuale de mandatar al . o va respinge deoarece reclamații le-au împuternicit pe cele doua concomitent, or cata vreme aceste mandate au fost date in acest fel in fata notarului public nu mai au nevoie de nici o alta confirmare sau de un al doilea mandat.iar, procurile de reprezentare au fost autentificate de către notarul public (chiar notari publici diferiți), care, „in cadrul lucrărilor de îndeplinire a actelor notariale, stabilește identitatea, domiciliul si capacitatea pârtilor" (art. 43 din Legea nr. 36/1995), iar potrivit art.45 din aceeași lege, „Notarul public are obligația sa deslușească raporturile reale dintre parti cu privire la actul pe care vor sa-1 incheie, sa verifice daca scopul pe care il urmăresc este in conformitate cu legea si sa le dea indrumarile necesare asupra efectuării lui juridice. De asemenea, el trebuie sa ceara pârtilor, pri de cate ori este cazul, documentele justificative si autorizațiile necesare pentru încheierea actului sau, la cererea acestora va putea obține el insusi documentația necesara." Ca atare, si notarii publici care au instrumentat mandatele de reprezentare au stabilit identitatea pârtilor si au constatat ca mandatul se da succesiv celor doua mandante; or, potrivit art. 4 din Legea nr. 36/1995- Legea notarilor publici și a activității notariale:"Actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul și semnătura acestuia, este de autoritate publică și are forța probantă prevăzuta de lege".
Cu privire la excepția tardivității modificării de acțiune se reține că aceste au survenit în urma modificărilor legislative respectiv în urma abrogării articolului 3 aliniatul 1 din Legea nr. 1/2001, prin Legea nr. 276/2011, asfel că respinge această excepție.
Din probe rezultă că fac dovada calității de moștenitor și au calitate procesuala activa reclamantii dupa cum urmează:
CISMAS F.-certificat de moștenitor nr. 9/30.03.2006 intocmit de BNP P.;Radiana A. din S.(mentionat in procura de reprezentare) ;. C. M. si . GHEORGHOIU E.-M.,ambele fac dovada calității de moștenitor cu Certificat de moștenitor 224/25.05.2006 intocmit la BNP C. M.-B.(mentionat in procura de reprezentare), . O. L. E.- Certificat de moștenitor 262/29.07.2004 intocmit de BNP M. E. E. din A.(mentionat in procura de reprezentare) .;SOIMOSAN I. si 7. B. ECATRINA, ambii fac dovada calității de moștenitor cu Certificat de calitate de moștenitor nr. 125/21.04. 2011 intocmit la BNP F. P. din A.(mentionat in procura de reprezentare) ,.KHERNER J. si . KHERNER V. si . KERNER S., toti, fac dovada calității de moștenitor cu Certificat de moștenitor 22/20.04.2006 intocmit de BNP C. S. M. din Chisineu-Cris(mentionat in procura de reprezentare) (menționat in procura de reprezentare) ; . HEDESAN L. -Certificat de calitate de moștenitor nr. 119/18.04.2011 intocmit de F. P. din A. ; .D. VIOARA E.-Certificat de moștenitor nr. 10/06.02.2008 intocmit de BNP Parcurariu Radiana A. din S. ; .KESE M.- Certificat de moștenitor nr.134/12.10.204 intocmit de BNP Farcutiu P. I. din V.(mentionat in procura de reprezentare) ; L. V. A.- Certificat de moștenitor nr.2400/01.10.1992 intocmit la Notariatul de Stat A.(mentionat in procura de reprezentare) ; .B. D. si .C. C. F., ambele fac dovada cu Certificat de moștenitor nr.183/16.12.2009 intocmit la BNP I. Bătea din A.(mentionat in procura de reprezentare) l ; . I. V. si . P. D. D., ambii fac dovada cu Certificat de moștenitor nr.31/18.09.204 intocmit de M. E. E. din A.(mentionat in procura de reprezentare) ; M. M.- Certificat de moștenitor nr.30/16.12.2009 intocmit de BNP M. E. E. din A.(mentionat in procura de reprezentare) ; . G. V. M.- Certificat de calitate de moștenitor nr.97/01.04.2011 intocmit la BNP Cioia A. din A.(mentionat in procura de reprezentare) ; . C. F. V.- Certificat de calitate de moștenitor nr. 93/30.03.2011 intocmit de BNP F. P.(mentionat in procura de reprezentare), P. E.-se afla in Anexa nr. 39 ca titular al dreptului de proprieatate, astfel ca nu necsita a face dovada calității de moștenitor dupa nici un autor, . HALJA M. si C. V., ambele fac dovada cu Certificat de moștenitor nr. 21/27.05.2011 intocmit de BNP S. N. din A.(mentionat in procura de reprezentare) ; . C. F. V., Certificat de calitate de moștenitor nr. 93/30.03.2011 intocmit de BNP F. P.(mentionat in procura de reprezentare) ;
.D. D. si . D. E. si H. F. si
.S. VIOARA L., toti fac dovada cu Certificat de moștenitor nr. 27/28.07.2000 intocmit de BNP M. E. E. din Galsa(mentionat in procura de reprezentare) ;, I. I. Certificat de moștenitor nr. 658/02.09.1998 intocmit de BNP Fleras: P.(mentionat in procura de reprezentare)
.M. D. I. si .M. R. si M. A. si
M. O., toti fac dovada cu Certificat de calitate de moștenitor nr. 72/14.03.2011 intocmit de BNP F. P. din A.(mentionat in procura de reprezentare) ; A. E. -Certificat de legatar nr. 486/16.09.2003 intocmit de BNP C. M.-B. din A., . B. P.- Certificat de moștenitor nr. 4/16.02.2006 intocmit de BNP P. ; J Radiana A. din S.(mentionat in procura de reprezentare) . S. D. M. -face dovada calității de moștenitor in calitate de nepot de fiu dupa defunctul S. I. P. astfel cum este specificat in procura autentica nr. 1026/07.03.2011 întocmita de Cioaia A., cu următoarele acte de stare civila, anexate in fotocpie: certificat de naștere al bunicului S. I.-P., Certificat de căsătorie al bunicului S. I. P. cu S. F. (bunica nsc. C.), certificat de deces al tatălui reclamantului S. M.-I., fiul lui S. I.-P. si S. F., CI S. D. M., fiul lui S. M.-I. si nepotul lui S. I. P.. Prin urmare subsemnatul reclamant face dovada calității de moștenitor dupa bunicul său S. I. P.. Cu atat mai mult apreciez ca fac dovada cu cat potrivit Hotărârii nr. 30/07.02.2005 a Comisiei județene i s-a aprobat solicitarea la legea 1/2000,.. C. A. si CIURDAIU L. S., ambele fac dovada doar dupa autorul Ciuradru P.- G. cu Certificat de moștenitor nr. 385/18.12.2002 intocmit de BNP M. E. E. din Galsa(mentionat in procura de reprezentare) ; T. A. D.- face dovada calității de moștenitor in calitate de fiu al defunctei A T. Z. cu: certificat naștere T. A. D. si certificat deces T. Z., ; S. D. D. si. S. M. C., fac dovada in baza contractului de intetinere autentificat sub nr. 35/25.07.1997; C. V. I. si L. E., ambii fac dovada cu acte de stare civila a vocației lor dupa defunctul C. I.-tata, dupa cum urmează: certificat naștere si CI ambii reclamanți, certificat căsătorie L. E., certificat deces def. C. I., certificat căsătorie defunct C. I.. Anexam actele menționate.
.D. S. -face dovada vocației sale dupa mama sa M. S. (solicitanta la Leegea nr. 169/1997 cu următoarele acte de stare civila, anexate in copie: . de naștere M. S. (prin căsătorie D.), certificat de deces al tatălui M. P. si al mamei M. S.., K. A. si . K. I. M. -, ambii fac dovada vocației cu acte de stare civila: certificat naștere si CI K. A., certificat deces K. M. (mama), . K. I. M., ; . S. O. F.- face dovada vocației cu acte de stare civiaxertificat naștere T. O. F. (S. in urma căsătoriei), certificat căsătorie S. O. F., certificat deces mama T. Vioara-F., deci face dovada calității de moștenitoare in calitate de fiica a defunctei T. Vioara-F., ; O. L. E. -Certificat de moștenitor nr. 262/29.07.2004 intocmit de BNP M. E. E. din A.(mentionat in procura de reprezentare); . JULANIOAN si . C. A. si . B. E. C. si . R. E., toti fac dovada cu Certificat de calitate de moștenitor nr.168/25.05.2011 intocmit de BNP Cioia A., ; B. G. si
.B. T., ambii fac dovada cu Certificat de calitate de moștenitor nr. 150/24.05.2011 intocmit de BNP F. P. din A.(mentionat in procura de reprezentare), . N. E.-Certificat de moștenitor nr. 22/05.02.2008 intocmit de BNP Cociorba O.,
.MĂRGEA E.-este inscrisa in anexa nr. 39 ca si titulara, deci nu necesita a face dovada calității de moștenitor având vocație proprie la reconstituire
S. M.-Certificat de moștenitor nr. 16/2010 intocmit de BNP Tade H. H. din L.
.M. F. V.-Certificat de moștenitor nr. 8/25.02.2009 intocmit de BNP B. M. C. din A.(mentionat in procura de reprezentare)
.L. I. si .L. V., si .P. R., toti fac dovada cu Certificat de moștenitor nr. 295/01.09.2008 eliberat de BNP B. M. din L.(mentionat in procura de reprezentare); H. E., in calitate de soție
.H. G. I., in calitate de fiu, ambii fac dovada cu acte de stare civila: Certificat căsătorie nr._/1978, certificat de naștere H. G. I. si Declarații de acceptare a moștenirii autentificate sub nr. 2511 si nr. 2510/30.05.2011. Anexam actele menționate.; D. DIMITIRIE si . CABANELUsi 71. C. V., toti fac dovada cu cu acte stare civila, de acceptare tacita autentificata de BNP Cioia A. sub nr. 2507/30.05.2011 prin care C. V. face dovada calității de fiu al lui C. I. ce a solicitat terenul in calitate de fiu al lui C. T., iar din actele de stare civila ce au fost anexate de parata C. locala rezulta ca reclamantul C. N. are calitatatea de nepot de fiica dupa C. T.. In ceea ce îl privește pe reclamant D. D., face dovada calității de moștenitor dupa autorului C. T., acesta fiind soțul mamei sale D. M., si a decedat in anul 1962, deci inaintea mamei sale, care a decedat in anul 1976; prin urmare, am vocație succesorala prin retransmiterea mostenirii dupa mama sa, ce a decedat ulterior autorului. Astfel, potrivit art. 692 Cod civil „ Când acela cărui se cuvine o succesiune a murit iară să se fi lepădat de dânsa, sau fără să o fi acceptat expres sau tacit, erezii săi pot de-a dreptul să accepte sau să se lepede de dânsa".
In acest sens este si practica reținuta de instanțele de judecata in mod constant, sens in care citam din Decizia nr. 5647/15.10.2004 data de înalta Curte de Casație si Justitie-Sectia civila si de proprietate intelectuala: „Moștenirea prin retransmitere are aplicare ori de cate ori persoana care o invoca dovedește capacitatea succesorala, in sensul 654 Cod civil, a autorului sau, in momentul deschiderii primei moșteniri, precum si propriile drepturi succesorale asupra moștenirii acestuia din urma"; in speța se exemplifica ca moartea proprietarului tabular a avut loc inainte de moartea fiului acestuia, astfel ca soția fiului are vocație succesorala ca soție supraviețuitoare a fiului si moștenitoare legala are beneficiul retransmiterii pârtii din moștenirea socrului sau.
.C. F. E.-fosta căsătorita T.- este inscrisa in anexa nr. 39 ca si titulara, deci nu necesita a face dovada calității de moștenitor având vocație proprie la reconstituire, iar din actele depuse de comisia locala rezulta oricum ca are vocație dupa tatăl sau C. M.; C. R. A. I.- face dovada calității de moștenitor dupa Agrima M., aceasta la rândul ei mostenitore dupa Cilbu E., astfel cum rezulta din Certificatul de moștenitor nr 47/07.09.2006 intocmit la BNP P. Radiana din S. si Certificatul de legatar nr. 292/13.09.2004 intocmit de BNP M. din A..
Reclamantele C. A. si .C. L. S., nu fac dovada dupa autorul D. G. fiind vorba de o coincidenta de nume ,reclamanții P. P. I., P. E., CRISTLOVEANU L. A., și P. I. -nu fac dovada calității procesuale active astfel că va admite excepția lipsei calității procesuale active a acestora, .
Cu privire la lipsa calității porcesuale a reclamantei I. M., raportat la faptul ca aceasta a decedat, dupa introducerea acțiunii, iar in situația data se introduce moștenitoarea acesteia in cauza, P. M. cu domiciliul in S., . 1375, având CNP_, se face dovada calității sale de unica moștenitoare a defunctei cu Declarație de acceptare a succesiunii autentificata sub nr. 1457/25.07.2011 si Declarație de renunțare la moștenire a fratelui acesteia, fiul defunctei, declarație aut. 1456/25.07.2011,.
.In ceea ce privește pe J. M. cu domiciliul in A., ..21, ._, inscrisa la poz. 100 din anexa nr. 39 cu suprafața de 5,22 ha,, a formulat cerere de intervenție in interes propriu cu același obiect cu acțiunea introductiva, înregistrata la Judecătoria A. in data de 19.07.2011 si intrucat îndeplinește cele 3 condiții ce conduc la admiterea in principiu a cererii de intervenție si anume: justifica un interes si pretinde un drept propriu, cererea de intervenție are legătura cu cererea principala si pot fi judecate impeuna, in raport de natura litigiului, intervenția voluntara principala este admisibila.
Cu privire la cererea de intervenție în interes propriu a intervenientei Ackerman M. E., în temeiul art. 246 Cod proc. Civilă va lua act de cererea de renunțare la judecată.
Cu privire la cererea de intervenție în interes propriu a intervenienților P. P. V. și P. D. I., instanța o va admite in parte intervenienții fiind îndreptățiți în calitate de moștenitori ai autoarei P. E. la punerea în posesie cu suprafața de 2,77 ha astfel cum figurează la poz.103 în anexa nr.39, a lucrării de fond funciar al comunei S..
Cu privire la cererea de intervenție în interes propriu a intervenientei a Baumann Katharina instanța o va admite in parte intervenienta fiind îndreptățită la punerea în posesie cu suprafața de 7,69 ha astfel cum figurează la poz. 31 în anexa nr. 7, a lucrării de fond funciar al comunei S..
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active invocata la punctul III pentru persoanele menționate la sub punctele 5,6,7,8 din întâmpinare,se reține că reclamantele C. A. si C. L. S.. nu fac dovada calitații de moștenitoare dupa autorul D. G.. acestea având calitate procsuala activa in cauza dupa Ciuradru P.-G.. Referitor la reclamanții P. P. I. si P. E., ambii nu fac dovada calitații de moștenitori dupa autorul P. P. P., reclamantul P. I.. nu face dovada calității procesuale active și reclamanta C. L. A., nu face dovada calitații de moștenitoare după autorul C. M..
Plângerea care a format obiectul Dosarului nr._/55/2010 aflat pe rolul Judecătoriei A., s-a soluționat în contradictoriu cu reclamantul din prezentul litigiu, T. A.,iar prin Sentința civilă nr._/09.12.2010 pronunțată de către Judecătoria A. a fost admisă plângerea formulată de către reclamantul Primarul C. S., dispunându-se modificarea în parte a Hotărârii nr. 1646/2007 a Comisiei județene de fond funciar A. și anularea poziției nr. 133 din Anexa nr. 39.
Hotărârea judecătorească enunțată a rămas irevocabilă prin nerecurare, și în consecință, s-a statuat cu autoritate de lucru judecat că reclamantul T. A. nu are calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 2,27 ha teren. Astfel că reclamantul T. A. nu are calitate procesuală activă în prezentul litigiu,
Cu privire la excepția neîndeplinirii de către reclamanți a condițiilor prevăzute de art. 112 Cod procedură civilă, instanța o va respinge deoarece, Curtea Constituționala in Decizia nr. 176/2005 intareste faptul ca sutinerea paratei C. locala este neîntemeiata; astfel, Curtea a reținut ca omisiunea de se preciza în cuprinsul cererii de recurs „numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar. " apar ca un formalism inacceptabil de rigid, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării căii de atac și să restrângă nejustificat accesul liber la justiție.
Cererea reconvențională formulată de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Șiria se va respinge pe calea excepției lipsei calității procesuale active deoarece potrivit articolului III, alineatul (2) din Legea nr. 1/2000 modificata prin Legea nr. 247/2005
"(2) Nulitatea poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea N. pentru Restituirea Proprietatilor si de alte persoane care justifica un interes legitim, iar solutionarea cererilor este de competenta instantelor judecatoresti de drept comun."
Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului B. C. care nu are calitate de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr.1/2000 se va admite deoarece cererea formulată în nume propriu pentru suprafața de 1,71 ha, poziția 258 din anexa 39 la Legea nr.1/2000, a fost anulată prin Sentința civilă nr.9731/04.12.2007, irevocabilă din dosarul civil_ al Judecătoriei A., reclamantul neavând nici calitate procesuală activă în prezentul litigiu.
Cu privire la solicitarea de anulare a pozițiilor se reține următoarele referitoare la cea inserata la puctul 1 din cererea reconventionala si anume vizând poz. nr. 13 din anexa 2a la Legea nr. 1/2000, poziție in care e inscris Dl C. P. cu suprafața de 4,87 ha teren, se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, iar potrivit art. 6 alin.l indice 2 din Legea nr.1/2000 „Consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.",Deasemenea potrivit art 10 alin 1din Legea nr.18/1991în forma publicată în Monitorul Oficial nr. 37/20.02.1991 „ Suprafata adusa in cooperativa este cea care rezulta din: evidentele cooperativei, cererile de inscriere, registrele agricole de la data intrarii in cooperativa, actele de proprietate si cartea funciara sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori.”
2 Cu privire la susținerea ca toata suprafața de 4,87 ha a fost cuprinsa in suprafața de 3,29 ha reconstituita prin Titlul de proprietate nr._/1995 dupa autor C. F., prin titlul respectiv a fost reconstituita conform registrului agricol unde figura cu suprafața de 3,67 ha, pe care a detinut-o anterior improprietății; și potrivit notației din partea superioara a registrului agricol rezulta ca acesta a intrat si in tovărășie cu 0,25 ha, deci deținea o suprafața chiar mai mare.
In ceea ce privește suprafața cu care a fost împroprietărit, respectiv 4,87 ha, conform adeverinței de arhivele statului, este o alta suprafața cu care a fost împroprietărit Ciocaralu P., iar nu C. F. dupa care s-a reconstituit la legea 18. Este evident ca aceasta suprafața nu poate fi cuprinsa in cea din registrul agricol deoarece este mai mare decât aceasta,iar reclamanta C. F. s-a judecat cu cele doua comisii pentru a i se atribui in natura terenul solicitata dupa C. P. la legea 1/2000, inainte de adoptarea Hotărârii nr. 1646 din 25.09.2007 de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor A. (aceasta necunoscand la acea data ca mai exista teren liber pe raza comunei S.) si s-a apreciat ca ramane in anexa nr. 39 la despăgubiri; asfel că face dovada ca autorul ei este indreptatit sa figureze in aceasta anexa, și cu ocazia repectivului proces nefiindu-i contestata vocația și instanța de judecata a consfiintit vocația ei la moștenire prin aceea ca a hotărât sa ramană în anexa nr. 39 ceea ce echivalează cu recunoașterea vocației sale.
3. Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 2 din cererea reconventionala si anume vizând a poziției nr. 160 din anexa nr. 3 in care este înscris Dl C. E. cu suprafața de 5,03 ha.F. de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, se reține că potrivit art 10 alin 1din Legea nr.18/1991în forma publicată în Monitorul Oficial nr. 37/20.02.1991s-a făcut dovada dreptului de proprietate.
Cu privire la susținerea ca toata suprafața deținuta de antecesorii săi a fost reconstituita prin Titlul de proprietate nr._/22.09.1995 autoarei C. S., mama reclamantului, se reține că arat ca prin repectivul titlu s-a reconstituit mamei suprafața de 2,71 ha in calitate de autor, deci pentru o suprafața ce o deținea conform Regstrului agricol. Suprafața de 5,04 ha a solicitat-o dupa C. P., tatăl său care a fost improprietarit ca veteran de război cu aceasta suprafața
5. Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 3 din cererea reconventionala si anume a poz. 177 din anexa nr. 3 a Dnei Cismas E. F. cu motivația ca aceasta a solicitat recostituirea dupa autorul S. D. si ca nu face dovada calității dupa moștenitor intrucat aceasta a fost adoptata cu efecte restrânse in rezulta din adresa de la arhivele naționale, faptul adoptiei cu efecte depline.
6. Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata la puctul 5 din cererea
reconventionala si anume a poz. 187 din anexa nr. 3 a Dnei L. Draghina cu
motivația ca aceasta a solicitat recostituirea dupa defunctul L. I. care este fratele soțului acesteia -defunctul L. N. si astfel, nu are vocație dupa cumnat rezultă ca in anexa la poziția amintita este inscrisa L. Draghina si fiica acesteia Hedesan L. din eroarea efectuata de C. locala; astfel, din cererea de reconstituire rezulta ca a făcut cerere Hedesan L. in calitate de nepoata de frate, numele defunctei L. Draghina și vocația aparține nepoatei lui L. I.. iar Hedesan L. este unica moștenitoare a unchiului ei L. I. astfel cum rezulta din actele de stare civila.
7. Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 6 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 148 din anexa nr. 3 a Dlui Vidac G. cu
suprafața de 1,44 ha. se retine că se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, act justificativ potrivit art 10 alin 1din Legea nr.18/1991în forma publicată în Monitorul Oficial nr. 37/20.02. 1991 în vigoare la acea dată.
Cu privire la susținerea ca toata suprafața deținuta de Vidac G. a fost reconstituita prin Titlul de proprietate nr._/1995, se reține ca prin acest titlu i-a a fost reconstituita suprafața de 3,55 ha, iar potrivit extrasului de la arhivele naționale figurează cu 9 jug, iar nu 2 jug cum arata comisia locala, deoarece la data împroprietării deținea deja 6 jug si 800 stjp (3,45 ha)-deci exact suprafața pe care o deținea si potrivit registrului, si a fost împroprietărit cu suprafața de 2 jug si 800 stj p ( 1, 44 ha). Prin urmare i se cuvine sa i se mai reconstituie suprafața de 1,44 ha, exact cat a solicitat.
.8Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 7 din cererea
reconventionala si anume a poz. 147 din anexa nr. 3 a Dnei V. G.
M. cu motivația ca aceasta a solicitat dupa tatăl sau Razman G., iar din suprafața de 2, 53 ha solicitata a fost reconstituit surorii Birauas F. suprafața de 2,01 ha conform Titlului de proprietate nr._/1996, astfel ca a mai rămas de reconstituit suprafața de 0,52 ha. rezultă că Titlul de proprietate a fost emis pe numele Birauas F. in calitate de autor, deci nu rezulta ca ar fi fost reconstituit dreptul de proprietate dupa tatăl său pentru suprafața de 2,01 ha; mai mult in documentele depuse de comisia locala rezulta ca Birauas F. a solicitat terenul inserís la poz. 158 din Registrul agricol (dupa cum rezulta din actele anexate de parata);iar, tatăl ei a fost inscrís in registrul agricol la poz. 183 cu suprafața de 12,54 ha. și întrucât s-a reconstituit in favoarea reclamantei in anul 1991 suprafața de 9,58 ha ramane de reconstituit 2,96 ha, deci chair mai mult decât am solicitat si i s-a validat.
9.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 8 din cererea
reconventionala si anume a poz. 190 din anexa nr. 3 a Dnei L. M., cu motivația ca acesta a solicitat împreuna cu cumnatul sau L. G. dupa socrul sau L. T. / si ca, astfel nu are vocație la moștenire dupa socru. Chiar si in situația in care am accepta ca aceasta nu are vocație, L. G. fiind unicul moștenitor (in aceasta situație ipotetica) dupa tatăl sau, iar reclamanta in calitate de nepoata de frate este unica moștenitoare a unchiului ei, astfel ca suprafața ar ramane întreaga si i s-ar cuveni acesteia. Dar, susținerea ca L. M. nu are vocație succesorala este nelegala deoarece aceasta are vocație succesorala prin retransmiterea moștenirii dupa soțul sau, acesta decedând la data de 09.05.1991, deci ulterior tatălui sau L. T., care a decedat la data de 23.05.1967. Astfel, potrivit art. 692 Cod civil „ Când acela cărui se cuvine o succesiune a murit fără să se fi lepădat de dânsa, sau fără să o fi acceptat expres sau tacit, erezii săi pot de-a dreptul să accepte sau să se lepede de dânsa".
In acest sens este si practica reținuta de instanțele de judecata in mod constant, sens in care citam din Decizia nr. 5647/15.10.2004 data de înalta Curte de Casație si Justitie-Sectia civila si de proprietate intelectuala: „Moștenirea prin retransmitere are aplicare ori de cate ori persoana care o invoca dovedește capacitatea succesorala, in sensul 654 Cod civil, a autorului sau, in momentul deschiderii primei moșteniri, precum si propriile drepturi succesorale asupra moștenirii acestuia din urma"; in speța se exemplifica ca moartea proprietarului tabular a avut Ioc inainte de moartea fiului acestuia, astfel ca soția fiului are vocație succesorala ca soție supraviețuitoare a fiului si moștenitoare legala are beneficiul retransmiterii pârtii din moștenirea socrului sau.
Totodată potrivit art.13 alin.2 din Legea n. 18/1991 se arata: „Mostnitorii ce nu-si pot dovdi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit in circuitul civil, sunt socotiți repsusi de drept in termenul de acceptare cu pivire la terenurile ce au aparținut autorlui lor. Ei sunt considerați ca au acceptat moștenirea prin cererea ce o fac comisiei."
10.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 9 din cererea
reconventionala si anume a poz. 175 din anexa nr. 3 a Dnului Cirapaci Ș., cu
motivația ca acesta a solicitat dupa C. Ladislau si C. loan si nu face dovada vocației succesorale dupa aceștia se apreciază ca actele de stare civila și din actele de la arhivele statului potrivit art 10 alin 1din Legea nr.18/1991în forma publicată în Monitorul Oficial nr. 37/20.02. 1991 s-a făcut dovada ca defunctul C. I. a fost bunicul patern al solicitantului, iar C. Ladislau este unchiul acestuia. .
11. Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 10 din cererea
reconventionala si anume a poz. 186 din anexa nr. 3 a Dnei C. F. cu motivația ca acesteia i s-a reconstituit in baza legii nr. 18/1991 suprafața de 9,02 ha. Aceasta suprafața reconstituita la legea 18a fost atribuita in nume propriu, deoarece in Titlul de proprietate nu figurează nici un autor. Astfel, la Legea nr. 1, s-a solicitat dupa autorii Tarhuna G. si F., or din registrul agricol rezulta ca autorii invocați au deținut o suprafața de 2,92 ha, iar potrivit extraselor CF rezulta ca au deținut suprafața de 4,4 ha, deci un total de 7,32 ha, iar reclamanta a solicitat doar 5,37 ha. Din Registrului agricol anexat de comisia locala nu reies categoriile de teren inscrise in extrasele de CF, astfel este evident ca aceste suprafețe nu sunt dublate.
12.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 11 din cererea reconventionala si anume a poz. 137 din anexa nr. 3 a reclamantului I.
P. cu suprafața de 2,98 ha, cu motivația ca antecesorii lui au deținut potrivit registrului agricol din anul 3,78 ha care a fost reconstituit in baza Legii nr. 18, lui si rudelor sale conform Titurilor de proprietate anexate. F. de acestea,se reține că mama sa a deținut mai multe poziții in registrul agricol; astfel potrivit Adeverinței emisa de Primăria S. sub nr. 553/17.03.1998, I. C. deținea conform filei 171 din Registrul agricol suprafața de 4,43 ha, iar potrivit extrasului din registrul agricol fila nr175, mama mai deținea suprafața de 1,96 ha. Se observa așadar ca exista doua poziții in registrul agricol cu suprafețe diferite, si insumate acestea dau o suprafața de 6,39 ha. Mai mult in Titlul de proprietate nr._/1998 apare ca autor si sora lui A. Vioara, a cărui poziție din registrul agricol nu a anexat-o comisia locala, desi aceasta nu apare in registrul agricol impreuna cu mama si nici nu putea apărea fiind căsătorita A., deci figura la Familia A. in registrul agricol.
13 Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 12 din cererea reconventionala si anume a poz. 191 din anexa nr. 3 a Dnei C. D. cu suprafața de 8 ha, cu motivația ca acesta a solicitat dupa Cilb I. si ca tatăl acestuia s-a numit I., iar nu I. cum apare in extrsele CF anexate de parata. F. de acestea Cilb I. al lui N. este unul si același cu Cilb I. si este bunicul reclamantei, . De altfel, acest fapt este intarit si de faptul ca in CF nr.636 in care este intabulata casa de locuit, apare si bunicul ei Cilb I. al lui N. la foia de proprietate poz nr. 3, iar la pozițiile următoare 4 si 5 din aceeași Carte Funciara apare ea și mama ei, intabulate in urma succesiunii dupa tatăl ei Ciîbu I.. Prin urmare este evident ca Cilbu I. al lui N. este una si aceeași persoana cu Cilbu I.-tatal tatălui ei, deci bunicul ei. In ceea ce privește suprafața de teren deținuta de antecesori rezulta din cererea depusa de tatăl ei către Gospodăria Agricola Colectiva Libertatea M. prin care intra in aceasta gospodărie cu suprafața de 11 ha ca a deținut aceasta suprafața, iar bunicul său a deținut conform extraselor CF anexate de parata suprafața de 14,47 ha din care suprafața aferenta casei este de 0,28 ha, deci ramane agricol suprafața de 14,19 ha. Reclamantei i-a fost reconstituita in baza legii nr. 18 suprafața de 10 ha, deci ramane de recosntituit 1 ha dupa tatăl ei si 14,19 dupa bunicul ei, deci mai mult decât a solicitat..
14 Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 13 din cererea reconventionala si anume a poz. 24 din anexa nr. 2a, a suprafeței de 0,10 ha aparținând lui Fluieras I., motivate de faptul ca aceasta reprezintă gradina. Se reține ca potrivit inscrisului doveditor, gardina reprezintă teren arabil, fiind situata in vatra satului, ceea ce inseamna ca nu este gardina aferenta casei; or grădinile din vatra satului au fost expropriate
15 Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 14 din cererea reconventionala si anume privind radierea poz. 108 din anexa nr. 3 a Dlui M. D. M. cu suprafața de 9,80 ha. rezultă că acesta face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, potrivit art 10 alin 1din Legea nr.18/1991în forma publicată în Monitorul Oficial nr. 37/20.02.1991.
In ceea ce privește susținerea ca toata suprafața dupa tatăl meu M. C. a fost reconstituita in baza legii 18, se arătă că nu este adevarată, fapt ce rezulta din aceea ca potrivit extrasului de la arhivele statului, tatăl său a fost improprietarit cu suprafața de 8 jug si 800 stj p., deci 4,88 ha, iar potrivit Registrului Agricol a mai deținut o suprafața de 0,67 ha, totalizând suprafața de 5,55 ha din care i-a fost reconstituita numai suprafața de 0,58 ha, deci ramane un rest de reconstituit de 4,97 ha. Se mai susține ca unchiul său nu ar fî deținut si predat la stat sau la CAP terenul inscris in adeverința de la arhivele statului prin care se arata ca deține 8 jug si 877 stjp, deci 4,92 ha deoarece acesta nu figurează inscris in Registrul agricol. Motivația invocata de comisia locala cu privire la faptul unchiul meu M. T. nu figurează in Registrul agricol si ca acest fapt ar echivala cu aceea ca nu ar fi intrat in CAP cu terenul individualizat in extrasul de la arhivele statului, apare ca nefondata intrucat pe teritoriul admnistrativ al comunei S. a existat CAP si aceasta zona nu este zona necooperativizata ,și deci, dupa tatăl săumeu a rams de reconstituit 4, 97 ha, iar dupa unchiul meu 4,92 ha, deci un total de 9,89 ha, exact cat a solicitat si cu cat a fost validat si de C. locala si cea județeană, ulterior cu suprafața de 9,80 ha.
16.Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata Ia puctul 15 din cererea
reconventionala si anume a poz. 168 din anexa nr. 3 a Onului G. S. cu suprafața de 3,74 ha, cu motivația ca pe de-o parte acesta a solicitat si primit 1,43 la Legea nr. 18 si ca potrivit extrasului de la arhivele statului figurează cu suprafața de 5 jug, astfel ca nu este îndreptățit la suprafața solicitata de 3,74 ha, iar pe de alta parte ca se face dovada cu extras de la arhive ce are valoare declarativa.
F. de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului,se reține incidența prevederilor art 10 alin 1din Legea nr.18/1991în forma publicată în Monitorul Oficial nr. 37/20.02.1991.iar potrivit extrasului eliberat de arhivele statului, G. S. a deținut in proprietate 9 jug, din care 4 jug le-a avut in proprietate inainte de împroprietărire si a mai fost împroprietărit ca luptător in război cu suprafața de 5 jug, deci o suprafața totala de 5,17 ha. Prin urmare daca scădem din aceasta suprafața suprafața de 1,43 ha recosntituita in baza legii nr. 18 ramane de reconstituit suprafața de 3,74 ha, exact cat a solicitat acesta.
17.Cu privire la cererea de anulare inserata la punctul 16 din cererea
reconventionala si anume a poziției nr. 159 din anexa nr. 3 a Dnei C. M.
T. cu suprafața de 4,45 ha., rezultă că s-a făcut dovada dreptului de proprietate intrucat documentul ..- justificativ al proprietății consta in adeverința de la 1293 de stanjini p (4,5 ha), deci exact cat a solicitat.
18.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 17 din cererea
reconventionala si anume a poz. 201 din anexa nr. 3 a Dnului C. G. cu
suprafața de 3,13 ha, cu motivația ca acesta a solicitat dupa defuncții P. P. si P. Giula, reclamanții fac dovada vocației la moștenire dupa străbunica lor P. Giula -una si aceeași cu I. cum apare in actele de stare civila, astfel cum rezulta din actele de stare civila anexate de comisie, si soțul acesteia P. P., care au predat terenul la CAP impreună.
19.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 19 din cererea
reconventionala si anume a poz. 158 din anexa nr. 3 a Dnei S. O.-T. cu
suprafața de 4,02 ha, motivat de faptul ca acesta solicita dupa bunicul S. G. care nu a avut poziție separata in registrul agricol, ci a figurat impreuna cu socrul sau Binchici M. cu suprafața totala de 6,28 ha, care a fost reconstituita in baza Legii nr.18, si ca suprafața ce rezulta din extrasul de la arhivele statului ca ar fi aparținut lui S. G. si anume 7 jug, deci 4,02 ha ar fi dublata cu suprafața deținuta de socrul acestuia. In primul rand se arătă că potrivit extrasului de la arhivele statului, S. G. a deținut 9 jug, iar nu 7 jug cum afirma comisia, deci in total a deținut 5,17 ha. F. de acestea, rezultă că statul improprietarea persoana indreptatita, iar nu pe socrul acesteia, iar pe de alta parte cele doua suprafețe nici nu corespund. iar dovada de la arhivele statului doar pentru 7 jug, rezulta cu certitudine din adresa emisa deaceasta instituție ca autorul S. G. a deținea 2 jug in proprietate si a mai fostimproprietarit cu inca 7 jug, deci un total de 9 jug.
20.Cu privire la solicitarea de anulare inserata Ia puctul 20 din cererea
reconventionala si anume a poz. 128 din anexa nr. 3, a dnei J. María cu suprafața de 0,37 ha, cu motivația ca J. D.- autorul dupa care cere petenta nu este unul si același cu J. D. din extrasul CF nr. 1680 S. cu suprafața de 0,37 ha; astfel, se arata că in CF-ul amintit, apare cu cota de XA moștenire minorul J. D. in anul 1942 si J. D. î4 moștenire in anul 1983, or in anul 1942 cand s-a făcut prima notare in CF, J. D. nu era minor, având 21 de ani, fiind născut la data de 27.03.1921, iar cand s-a făcut cea de-a doua notare cu cota de 1/2, respectv in anul 1983, acesta era decedat si, deci se conchide, de comisie, ca acesta nu este aceeași persoana cu autorul subsemnatei reclamante J. M.. F. de acestea, rezultă câ in anul 1942, J. G. pana la data de 27 martie (cand împlinea 21 ani ), era minor, potrivit legii in vigoare. Astfel, in anul 1942 era invigoare Codul civil din 1864 pus in aplicare in anul 1865, ce prevedea la Titlul X cap. I "Despre minoritate", la art. 342 "Minor este acela care nu are inca etatea de doue-deci si unu ani impliniti, fie parte barbatesca, fie femeesca" (text reprodus in forma originala). Prin urmare, in anul 1942, inainte de implinirea vârstei de 21 ani, J. D. era minor astfel ca notarea din Cartea Funciara e pe deplin corecta si rezulta ca este unul si același J. D.. In ceea ce privește susținerea ca la momentul celei de-a doua înscrieri din CF, J. D. era decedat.
21.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 21 din cererea
reconventionala si anume a poz. 132 din anexa nr. 3, a Dnului T. T. cu suprafața de 2,93 ha cu motivația ca aceasta suprafața a fost reconstituita in baza legii nr. 18. C. arata ca la legea 18 a fost reconstituita suprafața de 3,46 dupa autor C. G.-bunicul matern, suprafața primita de el si de Batran G.. Totodată comisia arata ca suprafața de 2,93 ha solicitata la Legea nr. 1/2000 este dupa autor T. T.-bunicul patern și, bunicul patern dupa care solicită acum a deținut suprafața de 3,19 ha, iar reclamantul a solicitat 2,93 ha, neluand in considerare gradina din vatra satului.
22.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la puctul 22 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 156 din anexa nr. 3 a Dnei A. C. cu
suprafața de 5,17 ha F. de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, rezultă că potrivit art 10 alin 1din Legea nr.18/1991în forma publicată în Monitorul Oficial nr. 37/20.02.1991. adeverința de la arhivele statului, este document justificativ al proreității.
In ceea ce privește susținerea ca toata suprafața aparținând autorului ei i-a fost deja reconstituita este nereală deoarece i s-a reconstituit numai suprafața înscrisa in Registrul agricol, iar cea cu care a fost împroprietărit autorul ei si anume cea de 9 jug reprezentând 5,17 ha nu i-a fost reconstituita.
23.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 23 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 211 din anexa nr. 3 a reclamanților U. A., U. T. si U. P. cu suprafața de 5,07 ha, cu motivația ca acesata suprafața este dovedita cu Titlu de proprietate emis la Reforma agrara, este de fapt cea înscrisa in registrul agricol ce le-a fost deja reconstituita.din probe rezultă că daca . 5,07 ar fi cuprinsa in cea de 5,15 ha din registrul agricol (care e defalcat in 5 ha teren arabil, 0,10 ha gradina si 0,05 curți constructi), atunci daca am scădea din suprafața totala de 5,15 ha din registru pe cea neagricola si anume 0,10+0,05=0,15, ar reieși un total arabil de 5 ha, or potrivit Titlului de proprietate emis la reforma agrara, autorul lor a fost împroprietărit cu 5,07 ha., și prin urmare cele doua suprafețe nu sunt una si aceeași.
.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 24 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 116 din anexa nr. 3 a Dnului I. G., cu suprafața de 1,61 ha, cu motivația ca nu face dovada dreptului de proprietate întrucât a prezentat extras de la arhivele statului si ca suprafața din registrul agricol a fost reconstituita la legea nr. 18./1991, fata de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate întrucât documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, se reține că dovada s-a efectuat conform extrasului de la arhivele statului că potrivit art 10 alin 1din Legea nr.18/1991în forma publicată în Monitorul Oficial nr. 37/20.02.1991.
In ceea ce privește susținerea ca toata suprafața a fost reconstituita la Legea 18, arata ca la aceasta lege i-a fost reconstituita suprafața totala de 3,56 ha, iar potrivit registrului agricol a deținut suprafața de 3,74 ha. Totodată, potrivit extrasului de la arhivele naționale, acesta a deținut la data improprietaririi cu suprafața de 3 jug si a mai fost improprietarit cu 6 jug, deci cu un total de 5,18 ha. Prin urmare daca scădem suprafața reconstituita de 3,56 ha-agricol- din totalul deținut de 5,18 ha ramane de reconstituit 1, 62 ha, deci chiar mai mult decât s-a solicitat și prin urmare cele doua suprafețe nu sunt una si aceeași .
25.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 25 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 154 din anexa nr. 3 a Dnului M. A. –prin reducerea suprafeței de la 3,75 ha la 2 ha cu motivația ca nu face dovada dreptului de proprietate intrucat rezultă din extrasul de la arhivele statului si ca suprafața deținuta de I. A., din registrul agricol a fost reconstituita la legea nr. 18, prin titlul de proprietate nr._/1995, iar pe de alta parte ca nu se face dovada vocației dupa I. S.. F. de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, se reține că potrivit art 10 alin 1din Legea nr.18/1991în forma publicată în Monitorul Oficial nr. 37/20.02.1991., dovada s-a făcut cu documentul justificativ ce consta in adeverința de la arhivele statului,
In ceea ce privește sutinerea ca dupa I. A. s-a reconstituit la legea 18, ori titlul de proprietate menționat este eliberat in favoarea lui M. A. in nume propriu, iar nu in calitate de moștenitor dupa I. A.. F. de acesata si fata de faptul ca antecesoarea sa a deținut 5 ha teren, se face dovada dreptului de proprietate, iar in ceea ce privește vocația dupa I. S. acesta a fost fratele lui I. O.,.
26.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 26 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 115 din anexa nr. 3 a Dnului A. P., cu
suprafața de 4,28 ha, cu motivația aceasta suprafața a fost inclusa in suprafața reconstituita la legea nr. 18./1991 din probe rezultă că rata ca suprafața solicitata după A. S.-fratele lui A. P. se regăsește in registrul agricol la rubrica părinților acestora- A. A. I. si M., iar unchiul lui A. P. si anume A. S. a fost împroprietărit cu 7 jug si 728 stj p, respective 4,28 ha.
27.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 27 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 194 din anexa nr. 3 a Dnului B. P. cu
motivația ca acest teren a fost reconstituit prin Titlul de proprietate nr._/1996
autorului B. G. si ca, in acest context, suprafața de 3,83 ha inscris in CF
nr.633 S., proprietar B. G. si soția ns. B. E., ar face parte din terenul inscris in Regsitrul Agricol.,față de acestea, Registrul agricol avea drept scop declararea terenului in scopul impozitării acestuia, dar suprafața de 3,83 ha inscrisa in extrasul CF 633 Șiria justificînd astfel dreptul de proprietate iar inscrierile in cartea funciara aveau efect constitutiv de drepturi conform Decretului-lege nr.l 15/1938.
.
28.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 28 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 12 din anexa nr. 2a a Dnei B. L. cu suprafața de 1,72 ha cu motivația ca aceasta suprafața a fost transferata din gospodăria mamei sale B. S. in anul 1954 si inclusa in anul 1955 in gospodăria socrului sau B. P. in anul 1954 si ca a fost reconstituita aceasta suprafața la legea nr. 18 dupa socrul sau. Chiar daca am accepta aceasta varianta, reclamanta a fost împroprietărită ca orfana de război cu suprafața de 3 jug, adică 1,72 ha si ea a solicitat aceasta suprafața in nume propriu, iar nu ca moștenitor al socrului sau mamei mele, si este evident ca aceasta suprafața nu a intrat nici la mama ei si nici la socrul ei fapt ce rezulta chiar din actele depuse de comisia locala.iar în ce privește susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate rezultă această dovadă din documentul justificativ al proprietății ce costa in adeverința de la arhivele statului.
29.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 29 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 121 din anexa nr. 3 a Dnei B. L. cu suprafața de 1,15 ha întrucât aceasta suprafața a fost inclusa la poz405 din anexa nr.3 la legea nr. 18/1991 dar fiind teren neproductiv si petenta neidentificand amplasamentul nu a mai fost pusa in posesie, astfel ca aceasta suprafața nu i se cuvine, dublând dreptul de proprietate al autorului acesteia, se reține că că daca nu s-a reconstituit dreptul de proprietate nu are cum sa se dubleze dreptul, pentru ca ceva ce nu s-a acordat nu poate fi dublat,iar petentei dupa același autor Agrima G. i s-a reconstituit prin Titlurile de proprietate nr48905/l996 si nr._/2003suprafețele de 8, 54 ha si repsectiv de 1,46 ha, deci un total de 10 ha, adică maxim cat permitea legea nr. 18./1991 urmare, și terenul nu putea fi reconstituit întrucât legea nu permitea reconstituirea decât in limita a 10 ha., și acest autor a deținut in proprietate suprafat totala de 13,44 ha astfel cum rezulta din regitrul agricol depus de parat, deci ar mai fi de reconstituit dupa acesta suprafața de 3,44 ha, deci mai mult decât solictă .și reclamanta este îndreptățită la reconstituirea suprafeței de 1,15 ha.
30.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 30 din cererea reconventionala si anume poziției nr.120 din anexa nr. 3 a Dnei T. Z. prin reducerea suprafeței de la 0,91 ha la 0,06 ha intrucat la momentul intrării in CAP autorul acesteia deținea 10,14 ha, din care suprafața de 0,08 ha reprezenta curți construcții de reține că s-a formulat cererea pe baza evidentelor deținute de Primăria S., evidente din care reieșea faptul ca i se mai cuvine0,91 ha dupa autorii ei.
31 Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata Ia punctul 31 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 199 din anexa nr. 3 a Dnei G. E. cu suprafața de 1,45 ha intrucat acesata suprafața a fost reconstituita la Legea nr. 18.
Astfel, se susține ca prin Titlul de proprietate nr._/1995 a fost reconstituita suprafața de 3,16 ha, din probe rezultă că prin acest titlu a fost reconstituita dupa tatăl lui G. E. si anume defunctul L. N., dupa cum rezulta la lecturarea titlului, si nici . a fost reconstituita dupa G. M.-socrul acesteia. In ceea ce privește suprafața, din Titlul de proprietate nr._/1998 cu suprafața de 3,45 ha, aratm ca acesta este emis pe numele de G. E., care este o alta persoana intrucat decât G. E. dupa care s-a solicitat suprafat de 1,45 ha, si care potrivit celorlate titluri de proprietate avea domiciliul in S. nr. 199; reclamanții Stanesci D. si C. locuiesc laceasta adresa. Totodată din Registrul Agricol rezulta faptul că G. M. a deținut 0,59 ha vie, ori in Titlul de proprietate nr._/2002, suprafata reconstituita a fost de 0, 25 vie, deci este evident ca nu este aceeași suprafața de vie cu ce deținuta de G. M., fapt ce rezulta si din aceea ca Titlul de proprietate emis pent suprafat de 0,25 ha a fost emis pe numele G. E. in calitate de autor, iar nu moștenitor al lui G. M., iar potrivit Registrului agricol, autorul G. M. a deținut suprafața 2,07 ha, iar potrivit extrasului de la arhivele statului a mai fost improprietății cu suprafată, de 3,45 ha, deci a deținut un total de 5, 52 ha; întrucât la Legea 18/1991 s-a reconstituit dupa acest autor suprafața de 1,59 ha si daca am accepta ca si suprafat de 0, 25 a fost reconstituita tot dupa acest autor, ar mai ramane de reconstituit suprafața de 3,98 ha. Prin, urmare, susținerile sunt neadevarate, fapt ce rezulta si din aceea ca suprafața primita la reforma agrara este mai mare deact cea Înscrisa in registrul agricol astfel ca nu are cum sa fie una si aceeași suprafața;
32.Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata la punctul 33 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 174 din anexa nr. 3 a Dnei K. M. cu
suprafața de 5,07 ha întrucât aceasta nu are calitate de persoana îndreptățită dupa socrul sau K. Ș.. Susținerea ca Dna K. M. nu are vocație succesorala este neadevarata deoarece aceasta are vocație succesorala prin retransmiterea moștenire dupa soțul sau, acesta decedând in anul 1987, deci uterior tatălui sau K. Ș., care a decedat in anul 1972. Astfel, potrivit art. 692 Cod civil „ Când acela cărui se cuvine o succesiune a murit fără să se fi lepădat de dânsa, sau fără să o fi acceptat expres sau tacit, erezii săi pot de-a dreptul să accepte sau să se lepede de dânsa".
In acest sens este si practica reținuta de instanțele de judecata in mod constant, sens in care citam din Decizia nr. 5647/15.10.2004 data de înalta Curte de Casație si Justiție-Secția civila si de proprietate intelectuala: „Moștenirea prin retransmitere are aplicare ori de cate ori persoana care o invoca dovedește capacitatea succesorala, in sensul 654 Cod civil, a autorului sau, in momentul deschiderii primei moșteniri, precum si propriile drepturi succesorale asupra moștenirii acestuia din urma"; in speța se exemplifica ca moartea proprietarului tabular a avut loc înainte de moartea fiului acestuia, astfel ca soția fiului are vocație succesorala ca soție supraviețuitoare a fiului si moștenitoare legala are beneficiul retransmiterii pârtii din moștenirea socrului sau.
33.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 35 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 145 din anexa nr. 3 a Dnei Neam tu María cu
suprafața de 0,57 ha cu motivația ca acest teren a fost reconstiut la Legea nr. 18 pe
administrativul Covasint, prin Titlul de proprietate nr._/1993, si autorea acestuia, Vortan M., având domiciliul in Covasant si acesta invecinandu-se cu administrativul Siriei, s-ar fi predat terenul la CAP Covasint. Sereține că fata de acestea terenul in suprafața de 1,26 ha teren este situate in S., astfel cum rezulta din extras CF nr. 7907 S.. iar, potrivit registrului agricol de pe Covasint si cererii de intrare in GAC, autoarea petentei a deținut si intrat in CAP Covasint cu suprafața de 1,26 din care i- a fost reconstituita potrivit titlului de comisie suprafața de 1,20 ha pe teritoriul admnistrativ Covasint. Nu exista nicio dovada ca terenul înscris in CF nr. 7907 S. face parte din terenul de pe Covasint si aceasta cu atat mai mult cu cat este cunoscut ca inscrierile in cartea funciara aveau efect constitutiv de drepturi conform Decretului-lege nr.l 15/1938.
34.Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata la punctul 41 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 140 din anexa nr. 3 a Dnei M. Vioara cu
suprafața de 1,68 ha intrucat aceasta suprafața ar fi fost reconstituita la legea 18 prin Titlul de proprietate nr._/1995 dupa autor L. G., suprafața menționata a fost reconstituita asa cum arata comisia dupa L. G., adică bunicul ei, dar suprafața solicitata la legea nr. 1 a fost ceruta dupa tatăl ei L. T.. Faptul ca aceștia au deținut la gospodarii diferite terenul, rezulta din aceea ca in Registrul agricol anii 1956-1958, tatăl ei L. T. nu figura inscris la poziția tatălui sau, adică bunicului L. G., astfel, terenul in litigiu asa cum rezulta din extrasul CF anexat a fost dobândit de tatăl ei anul 1920 prin moștenire, cand era minor, din actele menționate rezulta ca cei doi au avut terenuri si gospodarii separate., și acest teren i se cuvine dupa tatăl reclamantei.
35.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 43 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 183 din anexa nr. 3 a Dnei H. R. cu
suprafața de 4,89 ha intrucat aceasta nu are calitate de persoana indreptatita dupa mama vitrega Hirlau S., aceasta are vocație prin retransmiterea moștenirii dupa tatăl său.
Astfel, potrivit art. 692 Cod civil „ Când acela cărui se cuvine o succesiune a murit fără să se fi lepădat de dânsa, sau fără să o fi acceptat expres sau tacit, erezii săi pot de-a dreptul să accepte sau să se lepede de dânsa".
In acest sens este si practica reținuta de instanțele de judecata in mod constant, sens in care citam din Decizia nr. 5647/15.10.2004 data de înalta Curte de Casație si Justitie-Sectia civila si de proprietate intelectuala: „Moștenirea prin retransmitere are aplicare ori de cate ori persoana care o invoca dovedește capacitatea succesorala, in sensul 654 Cod civil, a autorului sau, in momentul deschiderii primei moșteniri, precum si propriile drepturi succesorale asupra moștenirii acestuia din urma"; in speța se exemplifica ca moartea proprietarului tabular a avut loc inainte de moartea fiului acestuia, astfel ca soția fiului are vocație succesorala ca soție supraviețuitoare a fiului si moștenitoare legala are beneficiul retransmiterii pârtii din moștenirea socrului sau.
Totodată potrivit art.13 alin.2 din Legea n. 18/1991 se arata: „Moștetnitorii ce nu-si pot dovdi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au găsit in circuitul civil, sunt socotiți repsusi de drept in termenul de acceptare cu pivire la terenurile ce au aparținut autorlui lor. Ei sunt considerați ca au acceptat moștenirea prin cererea ce o fac comisiei.
36.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 44 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 202 din anexa nr. 3 a Dnului B. G. cu suprafața de 2,84 ha dupa autor B. E. (soția), cu motivația ca aceasta suprafața ar fi fost reconstituita la legea 18 prin Titlul de proprietate nr._/1996-suprafata 8,27 ha, autor C. I. si prin Titlul de proprietate nr._/2002-suprafata 1,73 ha, autor C. I.., terenurile reconstituite la Legea 18/1991 sunt dupa autor C. I., mama soției reclamantului, iar acest teren este solicitat dupa soția sa., iar terenul in speța a fost dobândit de sa in anul 1941 (astfel cum rezulta din extrasul CF), deci cand era minora, iar in anul 1956 era majora si nu mai gospodărea cu mama ei, fiind căsătorita cu reclamantul incă din anul 1955, se reține că aceste terenuri nu aveau cum sa fie inscrise in Registrul Agricol al mamei sale, fapt demonstrat si de aceea ca soția sa nu apare cu numele la poziția din registrul agricol unde este înscrisa mama soției sale,,ori mama soției sale a deținut potrivit Registrului Agricol din 1956-1958, suprafața de 20,23 ha, iar la Legea 18/1991 s-au reconstituit doar 10 ha din acest teren, deci si dupa aceasta ar fi rămas de reconstituit 10,23 ha.
37.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 45 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 117 din anexa nr. 3 a Dnei R. I. cu suprafața de 5,00 ha cu motivația ca dupa autorul acesteia Ierta A., a mai solicitat si Dna V. A. si cererile acestora au fost conexate, dar acestea nu fac dovada legăturii de rudenie cu autorul Ierta A., se reține din actele de stare civila, inclusiv din certificatul de deces la fratelui lor că V. A. si R. I. si defunctul Ierta A. sunt frați de mama, prin urmare in calitate de moștenitoare a acestuia sunt indreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate dupa acesta, fiind unicele lui moștenitoare. Or, potrivit art art.13 din Legea nr. 18/1991: „1) Calitatea de mosenitor se stabilieste pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, in lipsa acstora, prin orice probe din care rezulta acceptară moștenirii. 2)Mostnitorii ce nu-si pot dovdi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au găsit in circuitul civil, sunt socotiți repsusi de drept in termenul de acceptare cu pivire la..... terenurile ce au aparținut autorlui lor. Ei sunt considerați ca au acceptat moștenirea prin cererea ce o fac comisiei."
38.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 46 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 215 din anexa nr. 3 a Dnei Ursuti M. cu
suprafața de 4,90 ha cu motivația ca aceasta nu-si dovedește gradul de rudenie fata de Ursuti I., pe de-o parte, iar pe de alta parte ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat se depune extras de la arhivele statului ce are valoare declarativa, si, ca aceasta suprafața nu a fost inscrisa in Registtrul agricol., în cauză rezultă dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului potrivit art 10 alin 1din Legea nr.18/1991în forma publicată în Monitorul Oficial nr. 37/20.02.1991.
Cu privire la faptul ca nu se face dovada calității de moștenitor,rezultă că Ursuti I. este tatăl soțului ei, care a decedat in anul 1955, deci înaintea soțului ei ce a decedat in anul 1996, si, deci are vocație succesorala. Astfel, potrivit art. 692 Cod civil „ Când acela cărui se cuvine o succesiune a murit fără să se fi lepădat de dânsa, sau fără să o fi acceptat expres sau tacit, erezii săi pot de-a dreptul să accepte sau să se lepede de dânsa".
In acest sens este si practica reținuta de instanțele de judecata in mod constant, sens in care citam din Decizia nr. 5647/15.10.2004 data de înalta Curte de Casație si Justitie-Sectia civila si de proprietate intelectuala: „Moștenirea prin retransmitere are aplicare ori de cate ori persoana care o invoca dovedește capacitatea succesorala, in sensul 654 Cod civil, a autorului sau, in momentul deschiderii primei moșteniri, precum si propriile drepturi succesorale asupra moștenirii acestuia din urma"; in speța se exemplifica ca moartea proprietarului tabular a avut loc inainte de moartea fiului acestuia, astfel ca soția fiului are vocație succesorala ca soție supraviețuitoare a fiului si moștenitoare legala are beneficiul retransmiterii pârtii din moștenirea socrului sau.
Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 48 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 218 din anexa nr. 3 a Dnei M. F. cu suprafața de 3,28 ha cu motivația ca pe de-o parte dovada proprietății se face cu document de la arhivele statului si acesta are valoare declarativa, iar pe de alta parte ca acesta nu si-a dovedit vocația succesorala dupa autorii P. A. si P. M. se reține incidența ,prevederilor art 10 alin 1din Legea nr.18/1991în forma publicată în Monitorul Oficial nr. 37/20.02.1991, iar conform actelor de stare civla depuse de comisia locala rezultă că are vocație succesorală după autoarea P. A. care a fost bunica ei, iar in ceea ce-1 privește pe P. M., acesta este fratele tatălui ei,.
40 Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 48 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 181 din anexa nr. 3 a Dnei B. Z., cu
suprafața de 3,28 ha cu motivația ca pe de-o parte dovada proprietății se face cu document de la arhivele statului si acesta are valoare declarativa, iar pe de alta parte se arata ca acest teren a fost reconstituit prin Titlul de proprietate nr._/1995, autor S. N., moștenitor S. M., cu suprafața de 3,79 ha. se reține că fata de susținerea ca nu se face dovada dreptului de proprietate intrucat documentul justificativ al proprietății consta in adeverința de la arhivele statului, se reține că potrivit art 10 alin 1din Legea nr.18/1991în forma publicată în Monitorul Oficial nr. 37/20.02.1991., dovada s-a făcut cu documentul justificativ ce consta in adeverința de la arhivele statului.
In ceea ce piveste susținerea ca suprafața de 3, 31 ha ce figurează in extrasul de la arhivele statului ar fi inclusa in registrul agricol, si ca ar face parte din suprafața de 3,79 reconstituita prin titlu sus indicat, din probe nu s-a făcut nicio dovada in acest sens.
41.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 49 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 109 din anexa nr. 3 a Dnei I. S., cu suprafața de 1,22 ha cu motivația ca autorul acesteia, I. G. (tatăl) nu a deținut teren in proprietate astfel cum rezulta din registrul agricol, acesta născandu-se la data 01.10.1894 si ca de fapt, terenul a aparținut de fapt unei alte persoane cu același nume I. G., acesta din urma fiind născut la data de 24,02.1915 din probe resoectiv din . copia Registrului agricol nu facut dovada ca este vorba de registrul agricol de pe localitatea Galsa.
42.Cu privire la solicitarea de anulare inserata Ia punctul 50 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 169 din anexa nr. 3 a Dnei R. María, cu suprafața de 1,15 ha cu motivația ca acest teren a fost reconstiut la Legea nr. 18/1991 pe administrativul Covasint, prin Titlul de proprietate nr._/1993, autor S. S.. se susține că terenul este situat in S. astfel cum rezulta din extras CF nr. 7993 S., și înscrierile in cartea funciara aveau efect constitutiv de drepturi conform Decretului-lege nr.115/1938, se reține că din extrasul CF rezulta o suprafața de 1,15 ha cu denumirea "arătura in Feldioara", iar din registrul agricol de pe Covasint si din cererea acesteia de intrare in CAP rezulta ca aceasta a deținut in anul 1958 o suprafața de totala de 3,70 ha si a intrat in CAP cu suprafața de 2,72 ha agricol in anul 1959, iar titlul la legea 18/1991 a fost emis pentru suprafața de 2,48 ha., rezulta fara echivoc ca acest teren nu face parte din cel deținut la Covasint .
43.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 51 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 157 din anexa nr. 3 a Dnei L. M., cu suprafața de 1,75 ha cu motivația ca autorul acesteia nu face dovada dreptului de proprietate., din probe rezultă că la momentul depunerii cererii s-a depus Cererea autorului reclamantei privind . acestuia cu suprafața de 1,75 ha, deci este evident ca aceasta suprafața a existat si a fost predate la CAP S., prin urmare se face dovada ca acest teren a fost predat efectiv, iar cele doua comisii au validat de patru ori,
44.Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata la punctul 52 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 210 din anexa nr. 3 in care figurează D-nul C. I., D. D. si C. N. cu suprafața de 4,88 ha cu motivația ca Dl D. D. nu face dovada calității de moștenitor dupa C. T., acesta fiind soțul mamei sale, din probe rezultă dovada proprietății cu act de la arhivele statului., iar D. D. face dovada calității de moștenitor dupa C. T. decedat în anul 1962 care esta soțul mamei sale și care a decedat înaintea mamei lui D. D. ceasta a decedat în anul 1976., fiind incidente prevederile art. 692 Cod civil.
45. Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata la punctul 54 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 208 din anexa nr. 3 in care figurează D-nul T. Ș. cu suprafața 1,82 ha, se atată că autorul acestuia T. Ș. (bunicul solicitantului ), figurează în registru agricol,cu suprafața de 4,69 ha, extrasele CF cuprind suprafața de 1,25 ha, și conform înscrierii din în registrul agricol, a intrat în tovărășie cu suprafața de 6,41,ha rezultă astfel că în urma scăderii suprafaței de 4,59 ha reconstitută în baza Legii nr. 18/1991 rezultă că a mai rămas de reconstitut suprafața de 1,82 ha.
46. Cu privire Ia solicitarea de anulare inserata la punctul 55 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 127 din anexa nr. 3 in care figurează D-na T. F. E. cu suprafața de 4,71 ha, rezultă că reclamanta a solicitat teren după tatăl ei care a fost împroprietărit cu suprafața de 4,71 conform adeverinței de la arhivele statului.
47.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 56 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 147 din anexa nr. 3 in care figurează D-nul C. G. cu motivația ca autorul său C. I., având domiciliul in Pincota, ar fi predat terenul la CAP Pincota întrucât administrativul Pincotei este invecinat cu administrativul Siriei., din probe nu a rezultat cele sutinute, iar terenul este situat in Misca-. rezulta din extrasele CF anexate. iar, conform registrului agricol de pe localitatea Pincota, acesta a declarat ca deține in alte localități suprafat de 1.38 ha. deci este evident ca acest teren nu a fost introdus in CAP Pincota. Deasemenea potrivit Certificatului de moștenitor nr. 825/1957 depus de C. locala rezulta ca C. I. a primit moștenire un total de 1,70 ha pe localitatea M., corn S., fiind vorba de terenurile evidențiate in extrasele CF anexate de comisia locala, cu excepția terenului evidențiat în extrasul CF nr. 1331 pe care petentui a omis sa-1 depună si sa solicite si aceasta suprafața.
48.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 57 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 52 din anexa nr. 3 in care figurează reclamantul T. E. cu suprafața 5,15 ba motivat de aceea ca am dat o declarație prin care a menționat ca renunță la terenul de 5,15 ha si raportat la aceasta, comisia apreciază ca prin acest consimțământ este necesarea anularea sa din anexa, pe calea instanței de judecata, - din probe rezultă că a revocat aceasta declarație si, rezulta, in mod neechivoc ca am inteles sa o revoce prin promovarea cererii in justiție ce formează obeictul prezentului dosar.
49.Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 58 din cererea
reconventionala si anume poziției nr. 192 din anexa nr. 3 in care figurează subsemnatul
reclamant C. P. G., cu suprafața de 4,60 ha, cu motivația ca aceasta
suprafața a fost reconstituita la Legea 18 dupa autor D. G. prin Titlul de
proprietate nr._/1995 emis pentru suprafața de 4,93 ha, suprafața evidențiata in registrul agricol.rezultă din probe că, potrivit Registrului agricol anii 1956-1958, autorul său D. G. figura cu suprafața de 5, 08 ha teren agricol, iar nu cu suprafața de 4,93 ha cum susține comisia locala si totodată conform notației din partea superioara a registrului agricol rezulta ca autorul ei a intrat in tovărășie anterior anului 1956 cu suprafața de 4, 48 ha; deci suprafața totala deținuta de acesta a fost de 9,56 ha. Prin uramare, scăzând in aceasta suprafața totala deținuta de autorul ei, suprafața reconstituita la Legea 18,/1991 ramane o diferența de 4,63 ha, or reclamantul a solicitat 4,60 ha .
50. Cu privire la solicitarea de anulare inserata la punctul 60 din cererea reconventionala si anume poziției nr. 139 din anexa nr. 3 in care figurează D-na B. A. cu suprafața de 2,14 ha cu motivația ca aceasta suprafața a fost reconstituita la legea 18 prin Titlul de proprietate nr._/1995 in favoarea lui B. P. dupa același autor Pocrisor T., titlu care cuprinde o eroare materiala in sensul ca e înscris ca autor H. M., dar suprafața coincide. Se atașează si o cerere prin care la Legea 18/1991 se solicita un teren in suprafat de 1,27 de către B. A. si B. P..
Din înscrisul de la arhivele statului rezulta ca autorul său Pocrisor T., a deținut 2,14 ha, care nu figurează inscris in Registrul Agricol depus de comisia locala. De asemenea, cererea formulată în baza Legii nr. 18/1991 a fost formulata dupa Pocrisor S., iar nu dupa Pocrisor T., si, mai mult titlu de proprietate este emis dupa terțul autor H. M..,rezultă că terenul cu care a fost improprietarit Pocrisor T. nu este cel inscris in Registrul agricol in primul rand ca in acesta figureza ca si cap de familie Pocrisor P., iar in anul 1956 Pocrisor T. era oricum decedat de 4 ani, iar suprafața primita la reforma agrara este mai mare decât cea înscrisa in registrul agricol astfel ca nu are cum sa fie una si aceeași suprafață.
Prin Hotărârea nr. 1646/25.09.2007 a pârâtei C. județeană de fond funciar A. a fost modificată Hotărârea nr. 198/04.05.2006 emisă de aceeași comisie și s-a dispus Comisiei locale de fond funciar S. radierea din Anexele nr. 39 si nr. 39A a lucrării de fond funciar S., a unui număr de 287 poziții cu suprafața de 763,75 ha teren agricol si înscrierea acestora în anexele corespunzătoare reconstituirii dreptului de proprietate în natură.
La art. 2 al acestei hotărâri s-a dispus pârâtei C. locală de fond funciar S. să procedeze la punerea în posesie a persoanelor îndreptățite cu suprafața de 763,75 ha teren.,iar împotriva hotărârii Comisiei județene de fond funciar A. a promovat plângere pârâta din prezenta cauză, C. locală de fond funciar S., soluționată irevocabil prin Decizia civilă nr. 88/R/17.02.2010 pronunțată de către Tribunalul A. în Dosarul nr._/55/2007, în sensul admiterii recursului declarat de către C. județeană de fond funciar A. împotriva Sentinței civile nr. 9218/2009 pronunțată de către judecătoria A., pe care a modificat-o în totalitate în sensul că, a respins plângerea/formulată de către reclamanta C. locală de fond funciar S. împotriva Hotărârii nr. 1646/2007 adoptată de C. județeană de fond funciar A..
Decizia civilă nr. 88/2010 antemenționată a fost menținută, urmare a respingerii cererii de revizuire formulată de revizuenta C. locală de fond funciar S., prin Decizia civilă nr. 560/R/23.06.2010 pronunțată de către Tribunalul A..
Din cele ce preced rezultă că, a fost recunoscută, cu putere de lucru judecat, îndreptățirea reclamanților înscriși în Anexa nr. 39 (despăgubiri) de a li se reconstitui dreptul de proprietate în natură, asupra suprafețelor cu care au fost validați în această anexă, și se constată că dreptul reclamanților privind reconstituirea în natură s-a născut la data de 17.02.2010, dată la care terenurile propritatea C. Șiria erau la dispoziția Comisiei locale de fond funciar Șiria.
Din momentul abrogării articolului .3 alin.1 din Legea nr.1/2000 prin Legea nr 267/2011,acesta nu poate produce efecte juridice iar instanța nu se poate pronunța pe un text de lege ce nu mai există.
Referitor la punerea în posesie, aceasta constituie atribuția pârâtei C. locală de fond funciar S., conform dispozițiilor art. 5 lit. i) din HG nr. 890/2005, iar stabilirea amplasamentului suprafeței de teren incumbă în mod exclusiv acestei pârâte. în raport de dispozițiile art. 5 lit. c) din HG nr. 890/2005.
Din adresa nr. 348/11.02.2011 a Primăriei C. Șiria rezultă că, la nivelul acestei unități administrativ - teritoriale există disponibilă suprafața de 1182,48 ha teren pășune, menținându-se e starea de fapt avută în vedere cu prilejul adoptării Hotărârii nr. 1646/2007 a Comisiei județene de fond funciar A. si anume, existenta terenului disponibil.
Se reține faptul că fiind întrunită C. locală de fond funciar Șiria, în ședința din data de 08.07.2011, aceasta întrucît a recunoscut dreptul de proprietate al reclamanților, a stabilit punerea în posesie pentru toate persoanele îndreptățite cu suprafețe de teren aflate în extravilanul C. Șiria, cînd încă terenurile erau la dispoziția Comisiei locale de fond funciar Șiria, însă reclamanții nu au fost deacord ei solicitând punerea în posesie doar cu suprafețe de teren aflate în intravilanul C. Șiria, situație în care nu se poate reține ar fi ignorat exercitarea obligațiilor stabilite în sarcina lor printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă,și nu va fi obligată la plata unor daune cominatorii de 300 lei pe zi de întârziere. .
Cu privire la solicitarea reclamanților de a pune la dispoziția Comisiei Locale terenurile solicitate în vederea punerii în posesie, iar în caz contrar sentința pronunțată să țină loc de act de punere la dispoziție a terenului identificat de aceștia instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată, deoarece C. locală poate reconstitui dreptul de proprietate, din terenul extravilan din proprietatea Statului Român aflat la dispoziția Comisiei Locale.iar conform art. 18. - (1) din Legea nr.18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare "Terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de producție de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat și nu au moștenitori, precum și terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire rămân la dispoziția comisiei, și conform art. 18. - (2) din Legea nr.18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare” Toate terenurile cooperativei agricole de producție care nu sunt atribuite conform ari. 14-17, precum și terenurile extravilane proprietatea statului aflate în folosința cooperativei, rămân, de asemenea, la dispozția comisiei, urmând a fi atribuite altor persoane îndreptățite, potrivit prevederilor prezentei legi.
În speță a rezultat că există teren extravilan la dispoziția Comisiei locale pentru reconstituirea dreptului de proprietate, iar reconstituirea se face din acele terenuri, iar nu din terenurile intravilane din proprietatea comunei.
. În aceste condiții . fi obligată pune ia dispoziție terenuri din proprietatea sa pentru reconstituirea dreptului de proprietate ci doar în condițiile legii care stabilește în mod imperativ modalitatea administrării bunurilor din domeniul unităților administrativ-teritoriale, în conformitate cu art. 119 și 123 din Legea nr. 215/2001, republicată a administrației publice locale,republicată care prevede următoarele: „Constituie patrimoniu al unității administrativ-teritoriale bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial".
„Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean, în condițiile legii.(2) Vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii."
În contextul stării de fapt și de drept reținute se va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată și precizată obligînd în temeiul art. 5 litera i din HG.nr.890/2005 C. locală de fond funciar Șiria la la punerea în posesie a persoanelor îndreptățite pe terenurile aflate la dispoziția Comisiei Locale de fond funciar Șiria și în temeiul art. 6 litera f din HG.nr.890/2005 va obliga C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A. la emiterea Titlurulor de proprietate pe numele persoanelor îndreptățite, pe baza documentației emise de C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Șiria, respingând cererile vizând punerea în posesie pe amplasamentele solicitate în acțiune și cererile vizând plata unor daune cominatorii de 300 lei pe zi de întârziere, precum și cererile vizând autorizarea reclamanților să procedeze la punerea în posesie prin itermediul executorului judecătoresc pe amplasamentele solicitate în acțiune.
În temeiul art. 276 Cod procedură civilă va compensa cheltuielile de judecată.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată și prcizată de petenții B. C., Cismas F., C. M.;Gheorghoiu E.-M., Honiges Oscar Herbert, Soimosan I., B. E., Kerner I., Kerner V.,Kerner S., C. M., Hedesan L., B. G. Livius, D. Vioara E., Vidac G., Kese M., P. I., A. E., V. G. M., L. V. A., C. S., B. D. C. C. F.,I. V., P. D. D., C. D., M. M.,F. A., M. D. M., G. V. M., C. M. T., C. F.-V., P. E., Halja M., C. V., I. M. și continuată de moștenitoarea P. M., precum și plângerea formulată și precizată de petenții D. D., D. E., H. F., S. Vioara-L., S. O. T., J. M., T. T., A. C., C. L. A.,U. P., U. T.,U. A., M. P., Z. G., I. I., M. D. I., M. R., M. A., M. O., M. C. A., A. E., B. P., B. L., O. S., T. A., P. P. I.,P. E., S. D. M., C. A., C. L.-S., T. A. D., S. D. D., S. M. C., C. V. I., L. E., D. S., K. A., K. I. M., S. O. F., O. L. E., G. G. C., C. C.,S. M., B. L. F., P. T.,S. I. S., S. V. I., J. I., C. A.,B. E. C., R. E., C. A. Z., B. G., B. T., C. T., H. P., N. E., M. E.,M. M.-F., S. M., M. F. V., H. G., B. S.,G. V.,H. R., B. I. G.,R. L.,V. A., U. M., M. F., B. Z.,I. S., R. M., L. I., L. V., P. R., H. E., H. G. I., D. D.,C. N., C. V., T. S., C. F.-E. Fost Casatorita T., C. G., T. E., C. E., C. R.-A.-I., B. A., prin mandatar . prin mandatara ., reprezentată prin G. F. E. în calitate de administrator în contradictoriu cu intimații C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Șiria, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor A., C. L. al C. Șiria, . având ca obiect fond funciar.
Admite în parte cererile de intervenție în interes propriu formulate și precizate de intervenții, J. M., P. P. V. și P. D. I., Baumann Katharina
Ia act de renunțarea la judecata a cererii de intervenție în interes propriu formulată de A. M. E..
Respinge excepția neîndeplinirii de către reclamanți a condițiilor prevăzute de art. 112 Cod procedură civilă.
Respinge excepția lipsei calității procesuale de mandatar al . .
Respinge excepția lipsei calității procesuale de mandatar al . .
Respinge excepția nulității absolute a actelor de reconstituire încheiate în favoarea reclamanților L. G., și L. M..
Respinge excepția tardivității modificării de acțiune invocată de către C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Șiria.
Respinge inadmisibilitatea cererii formulată de intervenienta, Baumann Katharina
Respinge cererea reconvențională formulată de C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Șiria,
Admite excepția lipsei calității procesuale active a C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Șiria,
Admite excepția lipsei calității procesuale active reclamanților B. C., P. E., C. L. A. C. A. și în ce privește pe C. A. și C. L.-S. numai după autorul D. G..
Respinge excepția lipsei calității procesuale active reclamanților, Cismas F., C. F., C. M.;Gheorghoiu E.-M., O. L. M., Șoimosan I., B. E., Kerner I., Kerner V.,Kerner S.,, Hedesan L.,, D. Vioara E., Kese M., L. V. A., B. D. C. C. F.,I. V., P. D. D.,, M. M., G. V. M.,, C. F.-V., P. E., Halja M., C. V., D. D., D. E., H. F., S. Vioara-L., J. M., I. I., M. D. I., M. R., M. A., M. O. A. E., B. P., S. D. M., C. A., C. L.-S., T. A. D., S. D. D., S. M. C., C. V. I., L. E., D. S., K. A., K. I. M., S. O. F., O. L. E., S. V. I., J. I., C. A.,B. E. C., R. E.,, B. G., B. T.,, N. E., M. E., S. M., M. F. V., L. I., L. V., P. R., H. E., H. G. I., D. D.,C. N., C. V.,, C. F.-E., C. R. A. I. C. A., iar în ce privește pe C. A., CiurdariuLoredana S., au calitate procesuală activă după autorul C. P. G..
Admite excepția lipsei calității procesuale active reclamanților T. A., B. C., P. P. I.,P. E., C. L. A., și P. I.. care nu au calitate de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor în baza Legii nr. 1/2000 și în ce privește pe C. A. și C. L.-S. numai după autorul D. G..
Respinge pe fond cererea de intervenție în interes propriu formulată de Primarul C. Șiria având ca obiect:
1.anularea poziției nr.13 din anexa 2a la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. Ciocărlău P., cu suprafața de 4,87 ha teren agricol, 2. anularea poziției număr 160 din anexa 3 la Legea 1 /2000 cu modificările ulterioare în care este înscris Dl.C. E. cu suprafata de 5,05 ha teren agricol, 3. anularea poziției nr.177 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu
modificările ulterioare,poziție în care este înscris d-na C. E. F., cu suprafața de 4,94 ha teren agricol, 4.anularea poziției nr.144 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris d-na Ș. P. cu suprafața de 3,73 ha teren agricol, 5.radierea d-nei L. Draghina de la rubrica moștenitori, din poziția nr.187 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare în care sunt înscrise d-le H. L. și L. Draghina, cu suprafața de 5,81 ha teren agricol, 6.anularea poziției nr.148 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. Vidac G. cu suprafața de 1,44 ha teren agricol, 7.reducerea suprafeței de 2,53 ha teren agricol din poziția nr.118 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, în care este înscrisă d-na V. G. M., la suprafața de 0,52 ha teren agricol, 8.radierea d-nei L. M. de la rubrica moștenitori din poziția nr.190 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare în care sunt înscrise d-nii L. Gherorghe și L. M., cu suprafața de 3,67 ha teren agricol, 9.anularea poziției nr.175 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. C. Ș. cu suprafața de 9,38 ha teren agricol, 10.anularea poziției nr.186 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na C. F. cu suprafața de 4,47 ha teren agricol, 11. anularea poziției nr.137 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. I. P. cu suprafața de 2,98 ha teren agricol, 12.anularea poziției nr.191 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na C. D. cu suprafața de 8,00 ha teren agricol, 13.reducerea suprafeței de 2,73 ha teren agricol din poziția nr.24 din anexa 2a la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, în care este înscris dl. F. Mie, la suprafața de 2,63 ha teren agricol, 14. anularea poziției nr.108 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. M. Dorei M. cu suprafața de 9,80 ha teren agricol, 15. anularea poziției nr.168 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. G. S. cu suprafața de 3,74 ha teren agricol, 16. anularea poziției nr.159 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na C. M. T. cu suprafața de 4,45 ha teren agricol, 17. anularea poziției nr.201 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care sunt înscriși d-nii P. E., C. Ghoerghe și C. M. cu suprafața de 3,13 ha teren agricol, 18. anularea poziției nr.125 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. D. Ș. cu suprafața de 4,74 ha teren agricol, 19. anularea poziției nr.158 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu
modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. S. O. T. cu suprafața de 4,02 ha teren agricol, 20. anularea poziției nr.128 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na J. M. cu suprafața de 0,37 ha teren agricol, 21. anularea poziției nr.132 din anexa 8 la Legea nr.1/2000, cu modificările uiterioare,poziție în care este înscris dl. T. T. cu suprafața de 2,93 ha teren agricol, 22. anularea poziției nr.156 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na A. Catița cu suprafața de 5,17 ha teren agricol, 23.anularea poziției nr.211 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscriși d-nii Uncruț A., Uncruț T. și Uncruț P. cu suprafața de 5,07 ha teren agricol, 24.anularea poziției nr.116 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscriși dl. I. G. cu suprafața de 1,61 ha teren agricol, 25. reducerea suprafeței de 3,75 ha teren agricol din poziția nr.154 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, în care este înscris dl. M. A., la suprafața de 2,00 ha teren agricol, 26.anularea poziției nr.115 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. A. P. cu suprafața de 4,28 ha teren agricol, 27.anularea poziției nr.194 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. B. P. cu suprafața de 3,45 ha teren agricol, 28.anularea poziției nr.12 din anexa 2a la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na B. L. cu suprafața de 1,72 ha teren agricol, 29 anularea poziției nr.121 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na B. L. cu suprafața de 1,15 ha teren agricol, 30. reducerea suprafeței de 0,91 ha teren agricol din poziția nr.120 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, în care este înscrisă d-na T. Z., la suprafața de 0,06 ha teren agricol.
32.anularea poziției nr.130 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă dl. C. loan cu suprafața de 4,88 ha teren agricol, 33.anularea poziției nr.174 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, poziție în care este înscrisă d-na K. M. cu suprafața de 5,07 ha teren agricol, 34.anularea poziției nr.51 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na M. S. cu suprafața de 4,13 ha teren agricol, 35.anularea poziției nr.145 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na Vorțan M. cu suprafața de 0,57 ha teren agricol, 36.anularea poziției nr.138 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na C. Țilina cu suprafața de 5,00 ha teren agricol, 37.anularea poziției nr.65 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă dl. H. P. cu suprafața de 4,88 ha teren agricol, 38.anularea poziției nr.6 din anexa 2a la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă dl. G. D. cu suprafața de 4,88 ha teren agricol, 39.anularea poziției nr.189 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na Mărgea E. și T. S. cu suprafața de 4,88 ha teren agricol, 42.anularea poziției nr.62 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care sunt înscriși d-nii B. S., H. G. și G. V. cu suprafața de 4,88 ha teren agricol, 43.anularea poziției nr.183 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu, modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na H. R. cu suprafața de 4,89 ha teren agricol, 44. anularea poziției nr.202 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu
modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă dl. B. G. loan cu suprafața de 2,84 ha teren agricol, 45. anularea poziției nr.117 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na R. L. și V. A. cu suprafața de 5,00 ha teren agricol, 46. anularea poziției nr.215 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na U. M. cu suprafața de 4,90 ha teren agricol, 47. anularea poziției nr.218 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na M. Florița cu suprafața de 1,76 ha teren agricol, 48. anularea poziției nr.181 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na B. Z. cu suprafața de 3,28 ha teren agricol, 49. anularea poziției nr.109 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, poziție în care este înscrisă d-na I. S. cu suprafața de 1,22 ha teren agricol,50. anularea poziției nr.169 din anexa 3 la Legea nr.1/2000 cu modificările ulterioare pozitie în care este înscrisă doamna R. M. cu suprafata de 1,15 ha teren agricol, 51 anularea poziției nr.157 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscrisă d-na L. M. cu suprafața de 1,75 ha teren agricol, 52. anularea poziției nr.210 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu
modificările ulterioare,poziție în care sunt înscriși d-nii D. D., C. lancu și C. N. cu suprafața de 4,88 ha teren agricol, 53.anularea poziției nr.64 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. H. G. cu suprafața de 4,88 ha teren agricol, 54.anularea poziției nr.208 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. T. Ș. cu suprafața de 1,82 ha teren agricol, 55.anularea poziției nr.127 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris d-na T. F. E. cu suprafața de 4,71 ha teren agricol, 56. anularea poziției nr.147 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. C. G. cu suprafața de 1,17 ha teren agricol.57.anularea poziției nr.52 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. T. E. cu suprafața de 5,15 ha teren agricol.58. anularea poziției nr.192 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris dl. C. P. G. cu suprafața de 4,60 ha teren agricol, 59.reducerea suprafeței de 5,28 ha teren agricol din poziția nr.164 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare, în care este înscrisă d-na Cîlbu E., la suprafața de 0,43 ha teren, 60. anularea poziției nr.139 din anexa 3 la Legea nr.1/2000, cu modificările ulterioare,poziție în care este înscris B. A. cu suprafața de 2,14 ha teren agricol.
Constată că dreptul reclamanților privind reconstituirea in natura s-a născut la data de 17.02.2010
Constată că la data respectiva, 17.02.2010, potrivit art. 3 alin.l din Legea nr.1/2000, terenurile proprietate a C. S. erau de drept la dispoziția Comisiei locale S. in vederea aplicării Legilor fondului funciar.
Constată că obligația legala a Comisiei locale de a ne pune in posesie s-a născut la data de 17.02.2010 in baza Deciziei nr. 88 R/2010 rămasa irevocabila in revizuire prin Decizia nr. 560/R/2010 a Tribunalului A. .
Obligă C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Șiria la punerea în posesie a reclamanților și intervenienților, cu excepția active reclamanților T. A., B. C., P. P. I.,P. E., C. L. A., și P. I..pe terenurile aflate la dispoziția Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Șiria.
Obligă C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor A. la emiterea Titlurilor de proprietate pe numele persoanelor îndreptățite pentru suprafețele solicitate, pe baza documentației emise de C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Șiria .
Respinge cererea privind punerea în posesie de către C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Șiria pe terenurile solicitate, iar in caz contrar autorizarea reclamanților să procedeze la punerea in posesie, prin intermediul unui executor judecătoresc, pe amplasamentele indicate in baza măsurătorilor ce se vor efectua de către o persoana legal autorizata pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale si respinge capătul de cerere privind obligarea Comisiei Judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor A. la emiterea Titlurilor de proprietate pe numele persoanelor îndreptățite pentru suprafețele solicitate, pe amplasamentele indicate, in caz contrar, hotărârea ce se va pronunța să tină loc de Titluri de proprietate pe numele persoanelor îndreptățite pentru suprafețele solicitate.
Respinge cererea vizând obligarea Primarului C. Șiria la plata unor daune cominatorii de 300 lei pe zi de întârziere.
Respinge petitele formulate în subsidiar prin care s-a solicitat să se constate ca paratele in calitate de autorități ale statului, prin ignorarea obligațiilor stabilite in sarcina lor printr-o hotărâre judecătoreasca irevocabila, stand ." au refuzat sa recunoască dreptul de proprietate al reclamanților (prin reconstituirea in natura asupra terenului disponibil, chiar daca nu este vechiul amplasament-ceea ce se circumscrie si cererii introductive de instanța), le-au incălcat dreptul fundamental de proprietate prevăzut de art.l din Primul Protocol la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, ratificata de România prin Legea nr. 30/1994, acesta fiind si un drept constituțional prevăzut de art. 20 din Constituția României si totodată un drept legal garantat prin dispozițiile art. 480 si urm. din vechiul Cod civil.; să fie obligată . de proprietar al terenului si C. local al comunei S. (parat in prezentul dosar), in calitate de administrator al terenului sa pună la dispoziția Comisiei locale S. terenurile solicitate in vederea punerii in posesie a reclamanților, iar in caz contrar sentința ce se va pronunța să tină loc de act de punere la dispoziție a terenului identificat prin cererea introductiva de instanța a reclamanților.
Compensează cheltuielile de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.03.2012.
Președinte Grefier
C. F. M. T. N.
Red.CFM/NT/04.04.2012
Se va comunică:
B. C., Cismas F., C. M.;Gheorghoiu E.-M., Honiges Oscar Herbert, Soimosan I., B. E., Kerner I., Kerner V.,Kerner S., C. M., Hedesan L., B. G. Livius, D. Vioara E., Vidac G., Kese M., P. I., A. E., V. G. M., L. V. A., C. S., B. D. C. C. F.,I. V., P. D. D., C. D., M. M.,F. A., M. D. M., G. V. M., C. M. T., C. F.-V., P. E., Halja M., C. V., I. M. și continuată de moștenitoarea P. M., precum și plângerea formulată și precizată de petenții D. D., D. E., H. F., S. Vioara-L., S. O. T., J. M., T. T., A. C., C. L. A.,U. P., U. T.,U. A., M. P., Z. G., I. I., M. D. I., M. R., M. A., M. O., M. C. A., A. E., B. P., B. L., O. S., T. A., P. P. I.,P. E., S. D. M., C. A., C. L.-S., T. A. D., S. D. D., S. M. C., C. V. I., L. E., D. S., K. A., K. I. M., S. O. F., O. L. E., G. G. C., C. C.,S. M., B. L. F., P. T.,S. I. S., S. V. I., J. I., C. A.,B. E. C., R. E., C. A. Z., B. G., B. T., C. T., H. P., N. E., M. E.,M. M.-F., S. M., M. F. V., H. G., B. S.,G. V.,H. R., B. I. G.,R. L.,V. A., U. M., M. F., B. Z.,I. S., R. M., L. I., L. V., P. R., H. E., H. G. I., D. D.,C. N., C. V., T. S., C. F.-E. Fost Casatorita T., C. G., T. E., C. E., C. R.-A.-I., B. A., J. M., P. P. V. și P. D. I., Baumann Katharina- A. M. E., L. G., L. M. ,prin mandatar . cu sediul în loc Pecica . și prin mandatara ., cu sediul în A. . jud. A.,
- C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Șiria,
- C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor A.,
- C. L. al C. Șiria,
- .
| ← Dizolvare persoana juridică. Încheierea nr. 2718/2012.... | Suspendare provizorie. Încheierea nr. 2739/2012. Judecătoria ARAD → |
|---|
