Revendicare imobiliară. Sentința nr. 2382/2012. Judecătoria ARAD

Sentința nr. 2382/2012 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 07-03-2012 în dosarul nr. 2382/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A. Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2382

Ședința publică din 7 martie 2012

Președinte: D. L. C.

Grefier: C. N.

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul K. J. în contradictoriu cu pârâtul S. R. reprezentant prin . Primar pentru revendicare imobiliară.

La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantului av. V. I. din Baroul A., lipsă fiind reclamantul și pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiune scutită de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei după care reprezentantul reclamantului arată că din actele depuse la dosar rezultă calitatea de moștenitor privind pe K. Kristof.

Reprezentantul reclamantului învederează instanței că inițial a decedat Chritof K. și apoi Kathrin K..

Instanța pune în discuție efectuarea în cauză a unei expertize topografice prin care să se identifice cele două parcele și proprietarul lor.

Reprezentantul reclamantului arată că imobilul a fost identificat, Primăria S. a fost de acord cu restituirea imobilului, terenul ce se solicită este liber de construcții.

Reprezentantul reclamantului arată că nu a mai făcut nici un demers juridic pentru a se dobândi terenul. Se opune efectuării unei expertize topo.

Constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

Constată că pe rolul acestei instanțe s-a înregistrat la data de 2.11.2011 acțiunea civilă formulată de acțiunea civilă formulată de reclamantul K. J. în contradictoriu cu pârâtul S. R. reprezentant prin . Primar prin care a solicitat să se constate nevalabilitatea preluării de către S. R. a imobilului înscris în CF nr. 2063 S. cu nr. top 710/b.1 și 710/a, compus din 2 parcele de teren în suprafață de 540 mp și respectiv900 mp, suprafața totală fiind de 1440 mp conform CF și 1518,14 mp conform măsurătorilor; să se dispună restituirea în natură a imobilului de mai sus, rectificarea CF nr. 2063 S. cu nr. top 710/b1 și 710/a în sensul radierii dreptului de proprietate al Statului R. de sub B7 și B8 și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului în calitate de moștenitor legal al fostului proprietar K. Kristof, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în cazul în care se opune admiterii acțiunii.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că imobilul în litigiu a fost preluat în proprietatea statului în baza Decretului nr. 233/1974 și a Deciziei nr. 454/1976 a Consiliului Popular al Județului A.. O parte din imobil a făcut obiectul unei notificări întemeiate pe prevederile Legii 10/2001 care s-a finalizat prin sentința civilă nr. 423/30.,03.2006 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr. 6837/2006 irevocabilă prin decizia civilă nr. 7496/6.11.2007 a ICCJ pronunțată în dosarul nr._ . cu ocazia depunerii notificării nu a fost identificat întregul imobil preluat în proprietatea statului, astfel că au făcut obiectul notificării doar imobilele cu număr top 709/1, 709/2 și 709/3.

Reclamantul a mai arătat că cu ocazia efectuării unei expertize pentru identificarea imobilului s-a constata că în CF nr. 2063 S. existau și 2 parcele de teren cu nr. top 710/b.1 și 710/a care au fost proprietatea reclamantului și care au fost preluate în proprietatea statului în baza Decretului nr. 223/1974. reclamantul a arătat că cele parcele sunt libere de construcții aflându-se în prezent în proprietatea Statului R. și în administrarea Comunei S..

Reclamantul a arătat că este singurul moștenitor legal al părinților săi K. Kristof și K. Katharina, cum rezultă și din contractul de moștenire și actul emis în cauza de succesiune, eliberate de autoritățile din Germani și recunoscute în România prin sentința civilă nr. 203/2006 a Tribunalului A. și sentința civilă nr. 204/2006 a Tribunalului A..

Reclamantul a mai arătat că imobilul a fost preluat abuziv în proprietatea statului în baza Decretului nr. 223/1974 fără a se acorda despăgubiri și fără a i se comunica proprietarului dispoziția de preluare, lucru stabilit și prin sentința civilă nr. 423/2006 a Tribunalului A..

În drept a invocat prevederile art. 1 din Protocolul 1 a Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, decizia 33/2008 a ICCJ, art. 480, 481 Cod Civil, art. 34 și urm. din Legea 7/1996.

În probațiune a depus înscrisuri.

Pârâtul, legal citat cu mențiunea la interogatoriu, nu s-a prezentat în instanță, dar a formulat întâmpinare prin care a arătat că nu se opune admiterii acțiunii formulate de reclamant.

Pârâtul a arătat că imobilul înscris în CF 2063 S., nr. top 710/b.1 și top 710/a a fost proprietatea lui K. Kristof, antecesorul reclamantului, imobilul fiind preluat de stat în baza Decretului nr. 223/1974.

Pârâtul a mai arătat că cele parcele sunt libere de construcții.

În drept a invocat prevederile art. 115 și urm. Cod de Procedura Civilă.

În fapt, instanța reține că imobilului înscris în CF nr. 2063 S. cu nr. top 710/b.1 și 710/a, compus din 2 parcele de teren în suprafață de 540 mp și respectiv 900 mp a fost proprietatea antecesorilor reclamantului.

În baza Decretului 223/1974 imobilul a fost preluat la Stat.

Antecesorul reclamantului, Chritof K. a decedat anterior soției lui Kathrin K., aceasta din urmă decedînd la 02.10.1995.

Reclamantul susține că nu a mai făcut nici un demers juridic pentru a dobîndi în proprietate imobilul în litigiu.

Raportînd starea de fapt decelată la dispozițiile legale instanța constată că acțiunea nu poate fi admisă.

La data de 08.02.2001 a fost adoptată Legea 10 / 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, lege specială de reparație în materie imobiliară.

În condițiile existenței acestei legi, în condițiile în care legea specială înlătură aplicarea dreptului comun în materie, în virtutatea principiului specialia generalibus derogant, instanța reține că reclamantul, care nu a înțeles să uzeze de dispozițiile ei, nu este îndrituit, să pretindă pe calea dreptului comun restituirea imobilului litigios .

Decizia 33/2008 a ÎCCJ a statuat în acest sens, respectiv că în caz de concurs între legea specială și legea generală, acesta se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială.

Este adevărat că, precum a invocat reclamantul în motivarea acțiunii sale, aceeași Decizie a statuat și că în cazul în care sunt sesizate neconcordanțe între legea specială, respectiv Legea nr. 10/2001 și Convenția europeană a drepturilor omului, aceasta din urmă are prioritate însă cu precizarea că această prioritate poate fi dată în cadrul unei acțiuni în revendicare, întemeiată pe dreptul comun, numai în măsura în care astfel nu s-ar aduce atingere securității raporturilor juridice.

Este de reținut însă că în speță prin acțiunea formulată de reclamant, la acest moment, se aduce atingere „securității raporturilor juridice”prin faptul perpetuării stării de incertitudine cu privire la situația juridică a imobilului în litigiu, de vreme ce reclamantul nu a dovedit că antecesoarea sa ar fi fost împiedecată în timpul vieții să efectueze personal demersurile legale pentru redobîndirea în proprietate a imobilului sau că el însuși ar fi fost împiedecat (Kathrin K. a decedat la 02.10.1995, fără ca în timpul vieții să fi făcut personal vreun demers pentru restituire; în ceea ce îl privește pe reclamant acesta a dezbătut succesiunea după defunctă în anul 1995 și deși în anul 2005 a uzat de prevederile Legii 10/2001 pentru a redobîndi în proprietate alt imobil, deși pretinde că în anul 2008 a aflat de imobilul litigios- cînd s-a realizat o expertiză pentru identificarea celuilalt imobil revendicat- nu a făcut atunci demersuri și cu privire la acest imobil).

Pentru aceste considerente se va respinge acțiunea.

Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea civilă formulată de K. J. cu domiciliul ales în A. .. 19 . de Avocat V. I. în contradictoriu cu S. R. reprezentat de . în S. nr. 656 jud. A. pentru revendicare imobil.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 07.03.2012.

Președinte Grefier

D. L. C. C. N.

Red./tehn/DLC/CN/ 07 .04.2012

4 ex./2 . . ales în A., .. 19 . la Cabinet de Avocat V. I.

- S. R. reprezentat de .. 656 jud. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Sentința nr. 2382/2012. Judecătoria ARAD