Fond funciar. Sentința nr. 807/2014. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 807/2014 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 19-02-2014 în dosarul nr. 807/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 807
Ședința publică din 19 februarie 2014
Președinte: R. A.
Grefier: L. M.
S-a luat în examinare plângerea formulată de petentul V. Ș. împotriva intimaților C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor F. și P. C. F., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta petentului, avocat Vucoiev N. din Baroul A., lipsă fiind petentul și reprezentanții intimaților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, din oficiu, conform dispozițiilor art. 131 Cod procedură civilă verifică competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei, iar în conformitate cu art. 64 alin. 1 din Legea 18/1991 coroborat cu art. 117 alin. 1 Cod procedură civilă, constată că este competentă să judece prezenta cauză.
Reprezentanta petentului solicită ca intimata să depună procesul verbal de ședință în care s-a dezbătut cererea de restituire a terenului petentului.
Instanța respinge cererea formulată, ca nefiind utilă soluționării cauzei.
Constatând că nu au fost formulate alte cereri și că nu mai sunt alte probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta petentului solicită admiterea cererii, obligarea intimatei la daune cominatorii, în temeiul art. 64 alin. 1 din Legea 18/1991. Arată că nu se putea proceda la executarea silită a sentinței, executorii judecătorești nu vor să le pună în executare.
INSTANȚA
Constată că prin cererea înregistrată la Judecătoria A. la data de 11.12.2013, petentul V. Ș. în contradictoriu cu intimații C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor F. și P. C. F. a solicitat obligarea intimaților la daune cominatorii în cuantum de 100 lei/zi de întârziere de la rămânerea definitivă a hotărârii până la soluționarea cererii de restituire în natură a suprafeței de 8,54 ha. A solicitat cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat că a formulat o cerere de punere în posesie cu suprafața de 8,54 ha adresată Comisiei județene de fond funciar, care a emis adresa nr. 8193/2010 prin care a obligat C. locală F. să înainteze propunerea de radiere a pozițiilor nr. 570 și 626 din Anexa nr. 39 și să dispună de îndată punerea în natură a petentului cu suprafața de teren.
Pentru că mai mult de 3 ani de la emiterea adresei, C. locală F. a refuzat nu doar să dispună punerea în posesie, ci efectiv să îi soluționeze cererea, aceasta a fost acționată în judecată. Prin Sentința civilă nr. 2843/2013, pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._/55/2012, a fost admisă cererea sa și C. locală F. a fost obligată să-i soluționeze cererea de restituire în natură a suprafeței de teren de 8,54 ha.
La 6 luni după pronunțarea sentinței, în data de 30.10.2013, C. locală F., s-a întrunit în ședința de fond funciar pentru a dezbate cererea petentului. Deoarece la poziția 570, petentul apare comoștenitor cu L. E., s-a condiționat admiterea cererii de prezentarea unui certificat de moștenitor în care să apară cotele exacte de proprietate.
A indicat că această solicitare a încălcat prevederile art. 13 alin. 4 din Legea 18/1991, care prevede expres că titlul de proprietate se emite pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca aceștia să își stabilească cotele ulterior, pe calea dreptului comun. A încălcat dispozițiile sentinței și a dispoziției Comisiei județene care, deși cunoșteau faptul că la poziția 570 petentul figurează comoștenitor, nu au condiționat soluționarea cererii și restituirea terenului de un certificat de moștenitor care să stabilească cotele.
A mai arătat că, Legea 165/2013, invocată de intimată în finalul procesului verbal de ședință nu are aplicabilitate în prezenta cauză, deoarece a prevăzut că nu se aplică în cazul în care există hotărâri judecătorești anterioare intrării sale în vigoare.
În drept a invocat dispozițiile art. 64 alin. 1 din Legea 18/1991.
În probațiune a depus Sentința civilă nr. 2843, pronunțată la data de 09 aprilie 2013, în dosar nr._/55/2012 a Judecătoriei A., adresa nr. 4245 din 28.11.2013 a Primăriei comunei F., proces verbal de ședință.
Prin concluzii scrise depuse la data de 18 februarie 2014, intimata C. locală F. a solicitat respingerea acțiunii ca fiind lipsită de obiect. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
La data de 23.01.2014, în ședința de fond funciar, a hotărât admiterea cererii de restituire în natură a suprafeței de 8,54 ha în favoarea petentului.
A arătat că a propus punerea în posesie a petentului cu teren agricol extravilan, categoria pășune, situată în următoarele parcele: . 204; PS 225; propunere care urmează a fi comunicată petentului după întocmirea acesteia.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că textul de lege pe care reclamantul își întemeiază cererea este reprezentat de art. 64 din Legea nr. 18/1991. Însă reclamantul face abstracție de faptul că acest articol a fost modificat prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă.
Conform actualei reglementări instituită prin art. 64 din Legea nr. 18/1991, în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul iar dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea plății de penalități în condițiile prevăzute la art. 894 (art. 905 în actuala numerotare a articolelor, după republicarea Legii nr. 134/2010) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, art. 64 din Legea nr. 18/1991 face trimitere la penalitățile prevăzute de art. 905 Cod procedură civilă, inclusiv în privința condițiilor în care dreptul la aceste penalități se stabilește. Or, conform art. 905 alin. 1 Cod procedură civilă, penalitățile se pot aplica dacă, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul, nu execută obligația de a face.
În speță, reclamantul a omis a solicita încuviințarea silită a titlului său executoriu, reprezentat prin Sentința civilă nr. 2843/2013 a Judecătoriei A., alegând să formuleze această acțiune directă pentru daune cominatorii care, în forma actuală a art. 64 din Legea nr. 18/1991, nu mai este prevăzută.
Ca urmare, concluzionând că cererea reclamantului privește o formă abrogată a textului de lege și că, în același timp, nu îndeplinește cerințele impuse de acest text de lege în forma actuală, instanța o va respinge.
Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea petentului V. Ș., CNP_, cu domiciliul procesual ales în A., . nr. 42, ., împotriva intimaților C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor F. și P. C. F., cu sediul în F., județ A..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu apel, ce se va depune la Judecătoria A., în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 februarie 2014.
Președinte Grefier
R. A. L. M.
Red/ Tehnred: RA/LM
26.02.2014/5 ex. /3 . comunică:
V. Ș., A., . nr. 42, .
C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor F. și P. C. F., F., județ A..
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7848/2013. Judecătoria ARAD | Validare poprire. Sentința nr. 665/2014. Judecătoria ARAD → |
|---|
