Întoarcere executare. Sentința nr. 8730/2012. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8730/2012 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 02-10-2012 în dosarul nr. 8730/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8730
Ședința publică din 02.10.2012
Președinte: A.-M. A.
Grefier: S. B.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul M. A. prin Primar în contradictoriu cu pârâta D. D., având ca obiect întoarcere executare.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data de 27.09.2012, care face parte integrantă din prezenta, când a fost amânată pronunțarea pentru acest termen.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
P. cererea înregistrată la această instanță la data de 04.07.2012, reclamantul M. A. prin Primar în contradictoriu cu pârâta Dangulea D., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 761.160,50 lei actualizată cu dobânda legală de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data plății efective. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr. 306/18.06.2009 pronunțată de tribunalul A. în dosarul nr. 69._, definitivă și irevocabilă, instanța a dispus „admiterea plângerii formulată de reclamantă (pârâta din prezenta cauză), desființează în parte Dispoziția nr. 1355/2003 a Primarului M. A. și dispune obligarea pârâtului (reclamantul din prezenta cauză) la plata sumei de 744.768 lei contravaloarea a 3840 mp teren situat în incinta Cerealcom, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a A. și respingerea acțiunii față de A. și Cerealcom, obligarea pârâtului la emiterea unei noi dispoziții”.
Reclamantul a precizat că hotărârea judecătorească pronunțată a avut ca obiect Legea nr. 10/2001, iar după rămânerea definitivă și irevocabilă a acestei hotărâri, reclamantul a procedat la punerea în executare a acesteia prin emiterea unei noi dispoziții în acord cu cele dispuse de instanță – Dispoziția nr. 2984/10.06.2010 emisă de P. M. A..
Însă, pârâta a demarat procedura executării silite a sumei de urma să îi fie acordată potrivit procedurii prevăzută de Legea nr.10/2001, formându-se dosarul execuțional nr. 238/2010 al B. G. A. G..
Împotriva actelor de executare întocmite în acest dosar execuțional, reclamantul a formulat contestație la executare ce a format obiectul dosarului nr._/_ al Judecătoriei A., finalizat prin Decizia civilă nr. 1301/R din data de 19.10.2011 pronunțată de tribunalul A. în sensul respingerii contestației la executare.
În paralel, M. A. a formulat contestație la titlu (Sentința civilă nr. 306/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr. 69._ ) ce s-a finalizat prin Decizia civilă nr. 2575/05.04.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._ .
Având în vedere că titlul executoriu a fost desființat în partea care privește obligarea Primarului M. A. la plata sumei de 744.768 lei, reclamantul a formulat prezenta cerere prin care a solicitat restabilirea situației anterioare și obligarea pârâtei la restituirea sumei de 761.160,50 lei actualizată cu dobânda legală de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data plății efective.
În drept, au fost invocate prevederile art. 112 și 404 Cod procedură civilă.
În susținerea cererii, în cadrul probei cu înscrisuri, au fost depuse la dosar în copii certificate: certificat privind admiterea recursului decizii civile, sentințe civile, adrese, dispoziție primar,
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea contestației la executare ca inadmisibilă iar pe fond ca nefondată.
Tot prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei A., excepția netimbrării și excepția inadmisibilității.
În motivare, cu privire la excepția necompetenței materiale a Judecătoriei A., pârâta a arătat că, având în vedere că obiectul cererii este unul evaluabil în bani întrucât se solicită restabilirea situației anterioare, având o valoare de 744,768 lei, competent să judece prezenta cauză ar fi Tribunalul A..
Cu privire la excepția netimbrării, pârâta a apreciat că, reclamantul este obligat să timbreze acțiunea conform prevederilor art. 1 și 2 din Legea nr. 146/1997.
În ce privește excepția inadmisibilității, pârâta a apreciat că, chiar dacă instanța de recurs a lămurit dispozitivul titlului a cărui punere în executare a dus la promovarea prezentei acțiuni, câtă vreme nu a fost desființat acest titlu, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de temeiul de drept invocat de către reclamant și mai mult, s-a apreciat de către contestatoare că atâta vreme cât titlul executoriu există, iar pârâta avea dreptul de încaseze suma, aceasta nu poate fi obligată să o și restituie.
P. încheierea ședinței publice din data de 13.09.2012, instanța a luat act de renunțarea pârâtei cu privire la excepția necompetenței materiale a Judecătoriei A., iar prin încheierea ședinței publice din data de 27.09.2012, pentru motivele arătate, instanța a respins excepția netimbrării
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
P. sentința civilă nr. 306/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr. 69._ s-a desființat în parte dispoziția 1355/2003 a Primarului M. A. și s-a dispus obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 744.768 lei reprezentând contravaloarea a 3840 mp teren. (f. 20-22) De asemenea, a fost obligat P. M. A. la emiterea unei noi dispoziții în temeiul Legii nr. 10/2001.
Reclamantul s-a conformat dispozițiilor sentinței și a emis o nouă dispoziție de acordare a despăgubirii în cuantum de 744.768 lei, dispoziția nr. 2984/10.06.2010 (fila 31).
De asemenea, acesta a fost executat silit prin poprire pentru suma de 761.160,50 lei reprezentând debit principal și cheltuieli de executare, după cum rezultă din adresa de instituire a popririi emisă la data de 20.06.2011 (fila 19) și din invitația emisă de executorul judecătoresc reclamantului, de a se prezenta la eliberarea sumei recuperate la data de 18.08.2011 (fila 29).
Anterior acestui moment, respectiv la data de 20.10.2010, reclamantul a formulat contestație la titlu împotriva sentinței civile nr. 306/18.06.2009, pentru lămurirea dispozitivului, contestație care a fost respinsă de prima instanță și de instanța de apel, însă a fost admisă de instanța de recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție, care, la data de 05.04.2012 (deci după executarea silită a obligației reclamantului) a admis recursul declarat de reclamant și în consecință a lămurit dispozitivul sentinței mai sus amintite, în sensul că obligația stabilită în sarcina Primarului M. A. este de a emite dispoziție cu propunere de despăgubiri în cuantum de 744.768 lei în condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005 (f. 37-42).
P. urmare, obligația Primarului este de a emite o dispoziție cu propunere de despăgubiri și nu și plata efectivă a sumei de 744.768 lei, astfel că executarea silită a acestei sume nu mai are temei legal.
Întrucât până la pronunțarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție reclamantul a fost executat silit pentru suma de 761.160,50 lei, incluzând debitul principal și cheltuieli de executare, instanța, reținând, că o astfel de obligație nu mai există în sarcina reclamantului, va admite cererea acestuia și, în consecință, va dispune întoarcerea executării silite pentru suma de 761.160,50 lei.
Pârâta a invocat faptul că nu poate fi obligată decât la restituirea sumei efectiv încasate de aceasta, respectiv suma de 744.768 lei și nu și la restituirea cheltuielilor de executare achitate de reclamant, însă, având în vedere faptul că suma plătită de reclamant a fost de 761.160,50 lei, sumă pe care, astfel cum s-a reținut mai sus, acesta nu avea obligația de a o achita, cheltuielile de executare nu pot rămâne în sarcina reclamantului, cu atât mai mult cu cât acesta și-a executat obligația de emitere a unei dispoziții privind acordarea de despăgubiri pârâtei, înainte de începerea executării silite, respectiv la data de 10.06.2010, iar executarea silită a fost încuviințată la data de 24.09.2010 (fila 27). Or, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 39 alin. 4 din Legea nr. 188/2000 (Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, cu excepția cazului în care creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a executat-o de bunăvoie. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat să își îndeplinească obligația, a executat-o de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia) rezultă că debitorul nu este ținut să suporte cheltuielile de executare dacă a executat de bună voie obligația, înainte de începerea executării silite.
În consecință, în baza art. 404¹ C.pr.civ. va admite acțiunea formulată de reclamantul M. A. și va dispune întoarcerea executării silite în sensul că va obliga pârâta să restituie reclamantului suma de 761.160,50 lei. Pârâta nu va fi obligată însă la plata dobânzii legale începând cu introducerea acțiunii deoarece aceasta a fost de bună credință când a primit plata de la reclamant, întemeindu-se pe un titlu executoriu care la momentul respectiv prevedea și obligația reclamantului la plata sumei de 744.768 lei, astfel că în temeiul art. 1645 alin. 1 C.civ., nu datorează nicio indemnizație pentru lipsa de folosință a acestei sume de bani.
În baza art. 274 C.pr.civ., va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 199 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul M. A., în contradictoriu cu pârâta D. D. și în consecință,
Dispune întoarcerea executării silite în sensul că obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 761.160,50 lei.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 199 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.10.2012.
Președinte Grefier
A.-M. A. S. B.
Red,/dact.
AMA/SB – 30.10.2012
4 ex/2 comunicări
- M. A. prin Primar – A., .
- Dangulea D. – A., .. 6, ., .>
| ← Pretenţii. Sentința nr. 9030/2012. Judecătoria ARAD | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 447/2012.... → |
|---|
