Obligaţie de a face. Sentința nr. 2580/2016. Judecătoria ARAD

În motivare, reclamanta a arătat că în luna octombrie 2015, Asociația a solicitat pârâtului, în calitate de administrator a asociației documentele menționate anterior, pentru a acționa în judecată persoanele restanțiere la plata cheltuielilor comune, în vederea recuperării debitelor.

De la această dată, a solicitat pârâtului predarea actelor și documentelor asociației deținute de acesta, care însă nu i-au fost înmânate de către pârât.

Pentru aceste motive, a solicitat admiterea acțiunii.

În drept au fost invocate dispozițiile Legii 230/2007, art. 192 și următoarele Cod procedură civilă, art. 1528 Cod civil.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul a arătat că pentru recuperarea debitelor de către asociație, respectiv de la familia S. G. din A. . ., conform art. 51 alin., 2 din Legea nr. 230/2007, privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările și completările ulterioare, aceasta se poate face în baza extraselor de pe ultima listă lunară de plăți a cotelor de contribuție din care rezultă suma datorată cu titlu de restanță.

A arătat că, în cursul lunii decembrie 2015, a fost invitat la sediul ULAL de către reprezentantul reclamantei, pentru a prezenta situația restanțierului S. G. cu următoarele documente: lista de cheltuieli pentru luna octombrie 2015, fiind ultimele liste de cheltuieli; un borderou care să cuprindă lunile și sumele datorate de restanțier; listele de cheltuieli aferente lunilor restante, documente care au fost predate în cursul lunii decembrie 2015.

Referitor la celelalte documente solicitate, respectiv: listele de cheltuieli aferente perioadei 2008-2013, facturile și chitanțele de la furnizori, registrul de casă și registrul jurnal pentru aceeași perioadă, registrul Fondului de rulment, contractele de închiriere încheiate de Asociație, cu actele adiționale în original pentru anii 2005-2013, pârâtul a susținut că acestea nu fac obiectul de a-i acționa în instanță pe cei rău platnici.

A menționat că numitul S. G. a fost notificat în anul 2014 pentru achitarea sumei restante de 6000 lei, care în cursul anilor 2014-2015 a achitat acest debit.

A mai arătat că suma restantă la data notificării din 08.12.2015 este de 7217,99 lei, restanță acumulată în perioada ianuarie 2014-octombrie 2015.

Numitul S. G. a luat cunoștință de notificarea din data de 08.12.2015 și s-a obligat să achite debitul datorat.

Pârâtul a mai arătat că numitul M. C. – președintele asociației a fost o perioadă îndelungată de timp restanțier, până în vara anului 2015 și nu s-a luat nicio măsură de recuperare a debitelor nici pentru acesta și nici pentru numitul S. G..

A considerat că cererea formulată de reclamantă este neîntemeiată.

La termenul din data de 17.02.2016 în cadrul interogatoriului ce i s-a luat pîrîtul a arătat că „Din anul 2010-2011, am înscrisuri, respectiv documente ale asociației in posesia mea si sunt in stare buna si nu sunt deteriorate. Documentele sunt in posesia mea.Arat ca eu am documente ale asociatiei de proprietari si din anul 2005,. Parte din documentele pe care le am in prezent ar trebui depuse . insa pentru ca asociatia in litigiu nu are o asemenea arhiva le-am păstrat eu. Sunt de acord sa prezint înscrisurile care mi se solicita prin actiune, insa nu sunt de acord sa le predau efectiv. Adică, le predau spre examinare, dar le vreau înapoi pentru ca in virtutea calității mele de administrator, eu trebuie sa păstrez aceste înscrisuri.Arat ca documentele care mi se solicita au fost vizualizate luna de luna de asocaitia de proprietari, conform fisei postului consider ca aceste documente trebuie sa ramana la mine si in ceea ce priveste pretinsa motivație a actiunii, că se dorește recuperarea cheltuielilor restante de la un rău platnic, arat ca documentele solicitate din 2008, inclusiv contractele de inchiriere, nu au nicio legatura cu recuperarea cheltuielilor de la rău platnicul mentionat. Din anul 1999, sunt administrator in cadrul asociatiei de proprietari in litigiu. Din anul 2013, numitul M. C. este președintele asociatiei. Inainte de 2013 a fost președinte Michiciuc A..Cheltuielile restante pe care le are in sarcina numitul S. G., de la 01 ianuarie 2014 si până in prezent sunt în jur de 7000 lei.Invederez instantei ca si presedintele asociatiei numitul M. ar datorat in ianuarie 2014,. suma 3825,45 lei si din acest motiv nu s-a inceput recuperarea cheltuielilor fata de restantieri.Invederez instantei ca domnul S. si a recunoscut datoria fata de asociatie si a început sa plătească din aceasta datorie. A platit 1000 lei si a mai ramas în sarcină 6000 de lei de platit.Arat ca am fost amenintat de asociatia de proprietari ca mi se vor gasi probleme in acte daca nu plateste domnul S. restanta.”

La termenul din 17.02.2016, reclamanta a solicitat respingerea apărărilor invocate de pârât și admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

A arătat că în repetate rânduri conducerea Asociației a solicitat pârâtului prezentarea documentelor menționate, acesta fiind și sancționat pentru ignorarea deciziilor și hotărârilor prin care i se solicita să pună la dispoziția asociației actele solicitate.

Pentru aceste motive a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

La termenul de judecată din 16.03.2016, s-a arătat că pârâtul a predat o parte din actele solicitate, rămânând de predat registrul de casă, registrul jurnal și fondul de rulment.

Prin notele de ședință depuse la termenul din 06.04.2016, reclamanta a susținut că pârâtul a predat majoritatea documentelor solicitate prin cuprinsul cererii, mai mult a depus o mare parte din arhiva asociației pe care o avea în posesie, rămânând de predat registrele de casă, precum și registrul jurnal pentru perioada 2008-2013.

Având în vedere că pârâtul nu a depus aceste înscrisuri, reclamanta a solicitat admiterea în parte a acțiunii, obligarea pârâtului la predarea acestor documente, respectiv a registrelor de casă și a registrului jurnal întocmit pentru perioada 2008-2013, cu cheltuieli de judecată.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine in fapt că în speță este necontestat că pîrîtul R. I. deține în condițiile art. 35 raportat la art. 54 din Legea 230/2007, calitatea de administrator al Asociația de proprietari din A. . .> Reține instanța că, recunoscut a fost în fața sa de către pîrît că, înscrisurile individualizate în petitul prezentei acțiuni au fost, la momentul introducerii acțiunii, în posesia sa, cea mai mare parte din ele, fiind predate reclamantei, chiar pe durata prezentei proceduri.

Față de restul înscrisurilor nepredate, văzînd că din lege nu rezultă vreun temei pentru ca pîrîtul să le păstreze în stricta sa posesie, ba dimpotrivă concordant cu dispozițiilor art. 30 lit f și k din Legea 230/2007 ele trebuie să fie accesibile reclamantei, văzînd că nici din lege și nici din pretinsa fișă a postului ( invocată dar nedepusă la dosar de către pîrît în condițiile art. 249 C.p.civ.) nu rezultă că pîrîtul ar avea atribuții legate de păstrarea / arhivarea înscrisurilor litigioase, instanța va obliga pîrîtul la predarea lor.

În temeiul art. 453 C.p.civ. pîrîtul va fi obligat și la cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea civilă formulată de Asociația de proprietari . .>, cu sediul în A. . bl. 729, CUI_ în contradictoriu cu R. I., domiciliat în A. . . ., CNP_.