Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 3834/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3834/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 22-05-2013 în dosarul nr. 3834/2013
ROMANIA
JUDECATORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.3834
Ședința publica din 15.05.2013
Președinte: C. H.
Grefier: A. P.
S-a luat in examinare plângerea formulată și precizată de către petentul Miculita D. A. V. în contradictoriu cu intimata B. L.-L. împotriva încheierii de respingere nr.3940/21.01.2013 a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară A..
La apelul nominal se prezintă reprezentanta petentului, avocat B. L. din Baroul A., în substituirea avocat Kocsis - J. I. și Kocsis - J. I. din Baroul A. și reprezentantul intimatei, avocat O. S. din Baroul A., în substituirea avocat Ș. O.-S. din Baroul A., absente fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, potrivit art.17 din Legea nr.146/1997, republicată și art.299 Cod procedură fiscală.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța pune în discuție excepția inadmisibilității invocată de intimată.
Reprezentanta intimatei solicită în principal admiterea excepției, cu motivarea că efectele deciziei CCR nr.467 din 2008 au fost înlăturate prin Lg.130/2013, iar în subsidiar solicită respingerea plângerii ca nefondată, apreciind legală soluția de respingere fondată pe dispozițiile art.321, 322 și 885 din noul Cod de procedură civilă, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise și chitanța reprezentând onorariu de avocat.
Reprezentanta petentului solicită respingerea excepției, cu motivarea că nu era obligatorie înregistrarea cererii de reexaminare fiind facultativă. Solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar copia chitanței și a facturii reprezentând onorariu de avocat.
Instanța reține cauza în vederea soluționării excepției.
I N S T A N T A
Constată că prin plângerea înregistrată la Judecătoria A. la data de 26 martie 2013, petentul Miculita D. A. V. a solicitat în contradictoriu cu intimata B. L.-L., solicitând să se dispună radierea mențiunii de locuință a familiei din C.F. nr._-C1-U14; să se îndrume Biroul de Carte Funciară din cadrul O.C.P.I A. să efectueze cuvenitele mențiuni în C.F., în sensul radierii mențiunii de locuință a familiei a apartamentului din A., ., nr.45, ., înscris în CF._-C1-U14, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea plângerii petentul a arătat că a fost căsătorit cu intimata B. L. L., iar în timpul căsătoriei, apartamentul proprietate exclusiv personală, situat în A., ., nr.45, . locuința comună a acestora.
Prin sentința civilă nr.9697, pronunțată la data de 29.10.2012 de către Judecătoria A. a fost desfăcută căsătoria lor a fost desfăcută și prin urmare, din acel moment între ei nu a mai existat nici un raport familial. După rămânerea definitivă a acestei sentințe, s-a adresat Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară A. pentru a radia din CF. apartamentul deținut de acesta în calitate de proprietar în cotă de 1 / 1 a mențiunii că apartamentul constituie locuința familiei. Această solicitare i-a fost respinsă de către O.C.P.I. A. în mod ilegal, aceștia întemeindu-și refuzul pe prevederile art.321 -322 din Noul Cod Civil.
Petentul a mai menționat că art.321-322 cod civil au fost introduse în noul Cod civil în vederea asigurării protecției intereselor majore ale familiei și creării unui echilibru în interiorul relațiilor dintre soți. Ori, este firesc ca protecția instituită de aceste articole să existe atâta timp cât durează căsătoria, vocația conjugală a locuinței putând subzista chiar și în perioada în care soții sunt separați în fapt sau se află în divorț, dar cu siguranță nu mai poate exista noțiunea de familie, de locuință a familiei, de soți după intervenția unei sentințe definitive de divorț.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.321-322 Cod civil.
Prin întâmpinare intimata B. L. – L. a solicitat respingerea plângerii, în principal ca inadmisibilă subzistă în dispozițiile Legii nr.7/1996 astfel cum a fost modificată prin Legea nr.133 din 18.07.2012 de aprobare a O.U.G 64/2010 privind modificarea și completarea acestei legi, renumerotate în 2013.
Intimata a solicitat a se reține că plângerea nu individualizează suficient încheierea, cu număr dosar în care s-a pronunțat și data comunicării, deși este exercitată în contra uneia anume, atașată, atașare care nu suplinește carențele plângerii, necesitatea determinării rezultând din existența unor termene de soluționare și de exercitare a căilor de atac.
Intimata susține că această plângere este inadmisibilă deoarece are ca obiect încheierea pronunțată de registrator, încheiere ce are definită o altă cale de control, și anume reexaminarea în termen de 15 zile de la comunicare. D. încheierea registratorului șef pronunțată în reexaminare poate fi atacată la instanța competentă cu plângere în termen de 15 zile de la comunicare. Dispozițiile art.50 ( 31 în actuala numerotare), în alin.2 prevăd că „persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare, în termen de 15 zile de la comunicare”, cerere ce se soluționează de registratorul șef. A..21 din textul citat prevede că împotriva încheierii registratorului-șef se poate face plângere, în termen de 15 zile, care se depune la oficiul teritorial, obligat să o înainteze judecătoriei în a cărei rază teritorială se află imobilul, iar în alin.22 a aceluiași text de lege se lasă petentului libertatea de a depune plângere direct la judecătoria competentă. Rezultă de aici faptul că obiect al plângerii adresate Judecătoriei A. nu poate fi decât încheierea pronunțată în cererea de reexaminare de către registratorul șef, ori această încheiere lipsește, atacată fiind direct cu plângere încheierea de respingere a cererii, din 14.02.2013.
Intimata, în subsidiar, solicită respingerea plângerii ca nefondată, apreciind legală soluția de respingere fondată pe dispozițiile art.321 și 322 și 885 din noul Cod de procedură civilă, petentul nefăcând dovada consimțământului pârâtei expres și autentic la radierea din cartea funciară de sub B.2. Se ignoră însăși sensul acestei noi instituții din noul Cod de procedură civilă și, mai ales, durata de protecție ce o conferă notarea în cartea funciară a faptului că imobilul este locuința familiei.
Prin note de ședință, petentul M. D. A. V. și-a exprimat poziția în ce privește excepția inadmisibilității, în sensul că, nu era obligat să formuleze cerere de reexaminare împotriva încheierii de carte funciară anterior introducerii prezentei acțiuni. Aceasta deoarece, prin Decizia Curții Constituționale nr.467 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr.422 din 05 iunie 2008 a fost admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.50 alin.2, teza a doua din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 (de care se prevalează pârâta), constatându-se că acestea sunt neconstituționale în măsura în care nu permit accesul direct al contestatorului și la instanța de judecată competentă.
Astfel, potrivit art.147 din Constituția României republicată în M.O. nr.767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
D. fiind că legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate, începând cu data de 21 iulie 2008 dispozițiile art.50 alin.2 din Legea 7/1996 și-au încetat efectele juridice.
Petentul susține că este de observat că, potrivit textului de lege, dispozițiile art.50 alin.2 nu instituie o obligație ci o facultate a persoanelor de a formula cereri de reexaminare împotriva încheierilor de admitere sau de respingere în sistem de carte funciară („Persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluționează în termen de 20 de zile prin încheiere de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul”).
Concluzia clară care se impune este că pârâta apreciază greșit fără suport legal ca în temeiul dispozițiilor art.50 ( art.31 în actuala numerotare) din Legea nr.7/1996, înainte de a formula plângere direct la instanță, este obligatorie parcurgerea, în prealabil, a procedurii administrative a reexaminării.
Pe fond, petentul a arătat că protecția specială prevăzută de art.322 Cod civil privitor la locuința familiei există atâta timp cât durează căsătoria, vocația conjugală a locuinței putând subzistă chiar și în perioada în care soții sunt separați în fapt sau se află în curs de divorț, dar protecția încetează, în mod indubitabil, odată cu existența unei sentințe definitive de divorț, așa cum este cazul de față.
Petentul apreciază că intimata dă dovadă de rea credință procesuală în prezenta cauză, în condițiile în care, în dosarul de fond al divorțului ( dosar nr._/55/2012) a formulat cerere reconvențională în care a avut ca petit și notarea ca locuință a familiei a imobilului în discuție, însă nu a mai înțeles să timbreze acest capăt de cerere declarând chiar că renunță la acest capăt de cerere.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, în copie: sentința civilă nr.9697, pronunțată la data de 29 octombrie 2012, în dosar nr._/55/2012 de către Judecătoria A. (f.6-9); extras CF.nr._-C1-U14 A. (f.10); Încheierea de respingere nr.3940 a O.C.P.I A. (f.11); sentința civilă nr.9697, pronunțată la data de 29 octombrie 2012, în dosar nr._/55/2012 de către Judecătoria A. (f.26-32) instanța reține în fapt următoarele:
Prin cererea adresată O.C.P.I A., petentul Miculita D. A. V. a solicitat radierea din C.F. nr._-C1-U14 A. a mențiunii că imobilul situat în A., ., nr.45, ., constituie locuința familiei, mențiune înscrisă în temeiul actului notarial nr.2617/17.09.2012 al Biroului Notarial „P. M.”.
Prin încheierea de respingere nr.3940/21.01.2013, cererea petentului a fost respinsă, cu motivarea că prin sentința civilă nr.9697/29.10.2012 emisă de Judecătoria A. în dosar nr._/55/2012, având ca obiect desfacerea căsătoriei și partaj bunuri comune, nu s-a dispus radierea acestei mențiuni și nici nu s-a făcut dovada consimțământului celuilalt soț la radierea acestei mențiuni, potrivit art. 321-322 coroborat cu art. 885 din noul Cod civil.
Împotriva acestei încheieri a formulat plângere petentul, plângere apreciată de instanță ca inadmisibilă întrucât potrivit art. 50 alin.21 din Legea nr.7/1996 ( în forma în vigoare la data formulării cererii de înscriere)..............................................
Decizia Curții Constituționale nr.467/2008, de care se prevalează petentul, nu este incidentă în cauză, pentru că prin aceasta s-a statuat doar cu privire la locul de depunere a plângerii, respectiv că textul este neconstituțional în măsura în care se îngrădește accesul direct la instanța de judecată competentă să soluționeze plângerea, impunându-se părții interesate să depună plângere la biroul de carte funciară.
Însă prin aceasta nu a fost eliminată o cale de atac, cea a reexaminării.
De altfel, prin încheiere se arată petentului calea de atac care poate fi exercitată precum și locul în care ea se depune.
În conformitate cu art. 48 și 49...........................................................................
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge plângerea formulată de petentul Miculita D. A. V., cu domiciliul procesual ales în A., ..13, ., la sediul Cabinetelor de Avocat Asociate ,,Kocsis-J. I. si Kocsis-J. I.’’ în contradictoriu cu intimata B. L. L., cu domiciliul în A., ., nr.45, ., jud. A..
Obligă petentul să plătească intimatei cheltuieli de judecată în sumă de 800 lei.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 22.05.2013.
Președinte Grefier
C. H. A. P.
Red./Dact./C.H./. ex/2 .
Se comunică: - petentul Miculita D. A. V., cu domiciliul procesual ales în A., ..13, ., la sediul Cabinetelor de Avocat Asociate ,,Kocsis-J. I. si Kocsis-J. I.’’.
- intimatei B. L. L., cu domiciliul în A., ., nr.45, ., jud. A..
| ← Fond funciar. Încheierea nr. 3575/2013. Judecătoria ARAD | Obligaţie de a face. Sentința nr. 3803/2013. Judecătoria ARAD → |
|---|
