Decădere din drepturi părinteşti. Sentința nr. 1807/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1807/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 27-02-2013 în dosarul nr. 17648/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1807/2013
Ședința publică de la 27 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C. P.
Cu participare:
Procuror: B. M. M.
Grefier E. L.
Pe rol fiind judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant D. C. și pe pârât Z. D., având ca obiect decădere din drepturi părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamantul, lipsă fiind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că s-a depus la dosar prin compartimentul Registratură un set de înscrisuri.
Reclamantul se legitimează cu CI . nr._ eliberată de Poliția mun. Bacău și depune la dosar confirmarea prin email prin care arată că a luat legătura cu pârâta.
Instanța aduce la cunoștință reclamantului că procedura cu pârâta s-a realizat în Bacău, însă nu și prin email, pârâta nu a comunicat confirmarea de primire a email-ului.
Reclamantul arată că pe data de 24 februarie a primit email de la pârâtă, iar adresa de email a acesteia este corectă.
În temeiul art. 508 alin. 1 Cod proc. Civ., instanța invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în formularea prezentei acțiuni și acordă cuvântul pe excepție.
Reclamantul arată că a făcut sesizări și la Ministerul Muncii, copilul său este abuzat.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției invocate, conform dispozițiilor art. 508 alin. 1 Cod proc. Civ.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
INSTANȚA
Deliberând
Asupra cauzei civile constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ din data de 21.12.2012 la Judecătoria Bacău, reclamantul D. C. a chemat in judecată pe pârâta Z. D. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună decăderea din drepturile părintești a acesteia.
În motivarea cererii reclamantul arată că în urma unei relații pe care a a vut-o cu pârâta la începutul anului 2006 s-a născut fiul lor D. Mike T. la data de 27.12.2006 în Berli – Germania. Pârâta locuiește de peste 12 ani în Germania fiind căsătorită cu Z. Hans Gunter Siegfried. De la nașterea fiului lor, susține reclamantul în continuare, acesta nu a primit o creștere și o educație corespunzătoare trăind într-un mediu total nefavorabil pentru un minor și este abuzat fizic, psihic și sexual de pârâtă, de soțul ei și de un alt fiu al pârâtei, numitul B. Sandrino, toți trei fiind mari consumatori de alcool și de droguri. La Secția de poliție Bacău în urma plângerii sale, a fost înregistrată în evidența lucrărilor penale cu autori necunoscuți la nr._ în 22.11.2012 în care se efectuează cercetări față de pârâtă și B. Sandrino pentru infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului.
În susținerea acțiunii reclamatul a depus înscrisuri la dosar.
Pârâta, legal citată, nu s-a prezentat în fața instanței și nu a depus întâmpinare.
La termenul din 27.02.2013 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului pe care o va admite pentru următoarele considerente:
În temeiul art. 508 alin. 1 Noul cod civil instanța de tutelă, la cererea autorităților administrației publice cu atribuții în domeniul protecției copilului, poate pronunța decăderea din exercițiul drepturilor părintești dacă părintele pune în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijența gravă în îndeplinirea obligațiilor părintești ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.
Potrivit dispozițiilor legale enunțate cele care pot să investească instanța cu o cerere de decădere din drepturile părintești sunt autoritățile administrației publice cu atribuții în domeniul protecției copilului, sigurele cărora legea le recunoaște legitimare procesuală activă într-o astfel de cauză.
În sprijinul acestei interpretări stă și Decizia Curții Constituționale nr. 141 din 8 aprilie 2003 publicată în Monitorul Oficial nr. 307/7.05.2003 în care se arată că, în raport cu principiul liberului acces la justiție prevăzut de art. 21 din Constituție, Curtea reține că sancțiunea decăderii din drepturile părintești reprezintă o sancțiune civilă care se dispune în cazurile în care părinții, prin felul de exercitare a drepturilor părintești sau prin purtarea lor abuzivă, ori prin abateri grave în îndeplinirea îndatoririlor de părinte, pun în primejdie sănătatea sau dezvoltarea fizică a copilului. Din economia reglementării, autoritățile administrației publice cu atribuții în domeniul protecției copilului apar a fi concepute ca un factor de echilibru în acele situații în care între părinți există o stare conflictuală exacerbată pe al cărei fond aceștia au tendința să recurgă la orice mijloace pe care legea le oferă pentru a se șicana reciproc, ajungând până la dispute cu privire la situația copiilor, care, doar aparent, dau expresie interesului acestora din urmă.
În considerarea unor asemenea rațiuni, legiuitorul a înțeles să recunoască calitate procesuală activă exclusiv autorităților administrației publice cu atribuții în domeniul protecției copilului(în reglementarea anterioară, autorității tutelare, potrivit art. 109 alin. 1 din Codul familiei) într-o acțiune cu consecințe deosebit de severe, cum este aceea prin care se solicită decăderea unui părinte din drepturile părintești. Faptul că o asemenea calitate nu este recunoscută și părintelui nu constituie o încălcare a liberului acces la justiție, care, în această materie, nu este negat, ci se realizează însă doar mediat, pe calea sesizării autorităților publice cu atribuții în domeniul protecției copilului, singurele care au posibilitatea să verifice cu obiectivitate și simț de răspundere măsura în care exigențele de fond pentru promovarea unei acțiuni în decădere din drepturile părintești sunt satisfăcute, acționând astfel ca un filtru în prevenirea unor eventuale abuzuri.
Reglementarea instituită prin art. 508 alin. 1 C.civ. nu face decât să dea expresie specificului acestui domeniu constând în aceea că drepturile părintești se exercită numai în interesul copiilor, principiu consacrat și de art. 263 din Noul Cod civil. Or, nefiind vorba despre un interes propriu al titularului dreptului, respectiv al părintelui, era normal ca valorificarea dreptului său, în situația extremă în care tinde la anihilarea drepturilor celuilalt părinte, să fie supusă unui regim restrictiv, cu implicarea autorității de stat, în deplină concordanță cu cele prevăzute de art. 49 alin. (1) din Constituție.
Față de aceste considerente și având în vedere faptul că nu există identitate între persoana care a introdus acțiunea și cea care legitimare procesuală activă potrivit legii, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și va respinge acțiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului D. C..
Respinge acțiunea formulată de reclamant D. C., domiciliat în Bacău, .. 151/B/22, jud. Bacău în contradictoriu cu pârâta Z. D., domiciliată în Bacău, ./A/31, jud. Bacău, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.02.2013.
Președinte, A. C. P. | ||
Grefier, E. L. |
Red. P.A.C./26.03.2013
Tehnored. L.E./29.03.2013
4 ex.
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 6905/2013.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
