Plângere contravenţională. Sentința nr. 2768/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2768/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 26-03-2013 în dosarul nr. 9868/279/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 2768/2013
Ședința publică de la 26 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C. V.
Grefier M. Z.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe petent T. V. și pe intimat A. E. PERMANENTĂ FILIALA NOSRD EST, pârât A. E. PERMANANTĂ, având ca obiect plângere contravetionala (Legea 334/2006).
Dezbaterile in fond au avut loc in ședinta publică din 22.03.2013 si au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 27.02.2013 și înregistrată sub nr._ petentul T. V. a solicitat instanței admiterea plângerii contravenționale împotriva procesului - verbal . nr._ din 23.11.2012 și anularea Deciziei nr. 326 din 07.12.2012 a Autorității Electorale permanente – Filiala Nord - Est.
În motivarea cererii formulate, petentul a învederat faptul că procesul verbal este netemeinic și nelegal.
Cererea a fost motivată în drept conform OG nr. 2/2001, legea 334 din 2006.
În dovedirea cererii petentul a depus la dosarul cauzei în copie procesul – verbal de contravenție . nr._ din 23.11.2012, Deciziei nr. 326 din 07.12.2012 a Autorității Electorale permanente – Filiala Nord - Est.
Conform art. 36 din OG nr. 2/2001 coroborat cu art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru și art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, plângerea contravențională este scutită de taxă de timbru și timbru judiciar.
Legal citat, intimata A. E. permanentă – Filiala Nord - Est a formulat întampinare, solicitând respingerea plângerii deoarece faptele imputate petentei s-au desfășurat în contextual dat din procesul verbal.
A anexat copii după procesul verbal de contravenție . nr._ din 23.11.2012, Nota de constatare din 27.07.2012.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra N. la data de 27.12.2012 și înregistrată sub nr._ petentul T. V. a solicitat instanței admiterea plângerii contravenționale împotriva procesului - verbal . nr._ din 23.11.2012.
În motivarea cererii formulate, petentul a învederat faptul că nu este vinovată de săvârșirea faptei, nu a condus autoturismul.
Cererea a fost motivată în drept conform OG nr. 2/2001.
În dovedirea cererii petentul a depus la dosarul cauzei în copie procesul – verbal de contravenție . nr._ din 23.11.2012.
Prin Sentința Civilă nr. 755 din 13.02.2013, s-a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Piatra N. și s-a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Bacău.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În urma verificărilor a rezultat faptul că domnul T. V. nu și-a declarat și înregistrat mandatarul financiar la A. E. Permanentă, nu a depus declarația privind respectarea condițiilor legale ale finanțării campaniilor electorale, nu a depus și înregistrat raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale.
Împotriva petentului s-a luat măsura de sancționare cu amendă în cuntum de 5 000,00 lei pentru încălcarea dispozițiilor art. 38 alin. 1 din Legea 334/2006.
Procesul verbal de contravenție este un înscris autentic care, până la proba contrarie, face dovada deplină a celor constatate și consemnate de către agentul constatator.
Instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională este învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat.
Analizand procesul verbal, instanta constata, in primul rand indeplinirea tuturor conditiilor de valabilitate a caror nerespectare ar putea atrage nulitatea absoluta a actului constatator.
Sub aspectul legalității, instanța constată că, în cauză, nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat prev. de art. 17 din OG nr. 2/2001, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, pe parcursul judecății, petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție.
Rezultă, așadar, că forța probantă a procesul-verbal de contravenție nu a fost înlăturată, acesta bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Dar, instanța apreciază că sancțiunea principală a amenzii contravenționale în cuantum de 5000 lei aplicată unei persoane fizice pentru o contravenție la regimul campaniilor electorale, este suficient de gravă pentru a determina instanța să concluzioneze în sensul că față de petent a fost formulată o „acuzație în materie penală” în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența CEDO. Pe cale de consecință, prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul, se impune cu forță superioară.
De asemenea, instanța amintește că procesul-verbal de contravenție care face corp cu decizia de sancționare a contravenției, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, au forță probantă prin ele înseși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Prin urmare, instanța constată că procesul verbal de constatare a contravenției care face corp comun cu decizia de sancționare a contravenției reprezintă mijloace de probă și conțin constatările personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că aceasta a fost aplicată la minimul legal al amenzii contravenționale.
Cu toate acestea, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001-care constituie dreptul comun în materie contravențională (articol care, coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată petentului), instanța consideră că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor care-i revin în calitate de cetățean, ce includ manifestarea într-o manieră care să nu ducă la tulburarea ordinii și liniștii publice în mod nejustificat.
Opinia instanței are ca bază, pe de o parte, atât disp. art. 5 alin. 5 din O.G. 2/2001 (potrivit căruia sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gravitatea faptei săvârșite), art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform căruia, la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de „împrejurările în care s-a săvârșit fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului”, precum și art. 7 alin. 3, prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune.
Potrivit art. 21 al. 3 din O.G. 2/2001, „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei savârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelelate date înscrise în procesul-verbal”.
Față de acestea, și cum orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, instanța apreciază că în speță scopul sancțiunii va fi atins și prin aplicarea unei sancțiuni mai blânde, respectiv cea a avertismentului.
Așa fiind, instanța va admite în parte plângerea formulată și în consecință va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, atrăgându-i, totodată, atenția petentului, ca în viitor să respecte prevederile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea petentului T. V., din Săvinești sat Săvinești . A jud.N.,, în contradictoriu cu A. E. Permanentă- Fililala Nord -Est, .>. nr.9 jud.Bacau, A. E. Permanentă . sect 3 București.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale aplicate petentului prin procesul-verbal de contravențieseria A nr._/23.11.2012 cu sancțiunea „avertisment”.
Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi pune în vedere să nu mai săvârșească astfel de fapte în viitor.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Martie 2013
Președinte, V. C. V. | ||
Grefier, M. Z. |
Red VVC 19.04.2013
M.Z. 22 Aprilie 2013 ex. 4
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6553/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 1374/2013. Judecătoria BACĂU → |
|---|
