Plângere contravenţională. Sentința nr. 2807/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2807/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 9119/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2807/2013
Ședința publică din 27 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I. B.
Grefier: I. S.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei civile privind petent .-PRIN ADM.M. DOINIȚA L. și pe intimat I.P.J. BACĂU(P.V. . NR._/30.05.2012), având ca obiect plângere contravetionala .
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 20 martie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată când, din lipsă de timp pentru deliberare a fost amânată pronunțarea pentru data de 27 martie 2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 02.07.2012 sub nr_ petenta . prin administrator M. Doinița L. a formulat în contradictoriu cu intimata I. Bacău plângere contravențională împotriva procesului verbal . nr_ din 30.05.2012 solicitând anularea acestuia.
În motivare a arătat că procesul verbal este nelegal și netemeinic întocmit.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată arătând că M. Doinița L. în calitate de administrator al . a fost sancționată contravențional întrucât nu a luat măsuri de organizare și funcționare a pazei la punctul de lucru din . Bacău, deși anterior se mai făcuseră controale și se pusese în vedere administratorului să ia măsuri de asigurare a bunurilor. Intimata arată că această împrejurare a facilitat pătrunderea în interiorul punctului de lucru la data de 14.05.2012 a unor persoane necunoscute.
Intimata susține că cele consemnate în procesul verbal fac dovada deplină până la proba contrară, sarcina probei revenind petentei.
A mai arătat că plangerea contravențională a fost formulată de . deși subiectul activ al contravenției este administratorul societății, însă nu a invocat nicio excepție.
În drept a invocat disp art 115-118, art 52 lit a din Legea 333/2003 și art 21 alin 3 din OG 2/2001.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus înscrisuri.
La termenul din data de 31.10.2012 instanța a luat act că petenta este M. Doinița.
Totodată a încuviințat pentru petentă proba cu înscrisuri și un martor și pentru intimată proba cu înscrisuri.
La dosar s-a depus procesul verbal atacat și dovada comunicării.
La termenul din 20.03.2013 instanța a procedat la audierea martorului R. C. C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr_ din 30.05.2012 petenta M. Doința L. în calitate de administrator al . a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 2000 lei conform art 60 lit f, art 61 alin 1 lit b din Legea 333/2003 pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art 52 lit a din același act normativ reținându-se în sarcina petentei că la data de 14.05.2012 ora 13.10 la punctul de lucru din Bacău, . Bacău nu a luat măsuri de organizare și funcționare a pazei –personal pază atestat, sistem supraveghere video, sistem alarmă, de unde au fost sustrase bunuri prin efracție în perioada 11-14.05.2012.
Potrivit art 34 din OG 2/2001, instanta investita cu solutionarea plangerii analizeaza legalitatea si temeinicia procesului verbal si hotaraste asupra sanctiunii.
Sub aspectul legalitățiiprocesului verbal, instanța constată că au fost respectate condițiile formale prevăzute de OG 2/2001 privind întocmirea procesului verbal, neintervenind vreo cauza de nulitate absolută. Acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității conform art 16 si art 17 din OG 2/2001, fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale.
Deși petenta a susținut că procesul verbal este nelegal nu a invocat nici un motiv de nelegalitate al acestuia, iar la o analiză formală instanța nu a identificat nicio cauză de nulitate care să fie luată în considerare din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de proba face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul .
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007). Petentul beneficiaza de o prezumtie de nevinovatie care insa nu este absoluta, dupa cum nu este absoluta nici prezumtia de legalitatea si temeinicie a procesului verbal.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Instanța reține că prin cererea de chemare în judecată petenta a susținut că procesul verbal este netemeinic fără însă a indica motivele pentru care solicită anularea procesului verbal. Cu ocazia cuvântului pe fond a arătat că nu se face vinovată de săvârșirea contravenției, că societatea nu mai desfășura activitate și nu îi mai revenea obligația de a asigura pază, că a luat un minim de măsuri în acest sens.
Față de natura contravenției, instanța apreciază că singura în măsură să facă dovada contrară a celor menționate în cuprinsul procesului verbal este petenta, prin probarea împrejurări că a întocmit un plan de pază și protecție, acesteia revenindu-i sarcina probei conform art 1169 C.civ. În cauză petenta nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea descrisă prin procesul verbal, respectiv că a luat măsuri de pază și protecție în conformitate cu prevederile legale. Potrivit art. 4 din Legea 333/2003, răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu revine conducătorilor unităților prevăzute la art. 2 (ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu). Faptul că societatea al cărui administrator este nu mai desfășoară activitate și nu mai deține bunuri în acel punct de lucru nu are relevanță în acest sens, legea impunând ca măsurile să fie luate indiferent de aceste împrejurări atât timp cât societatea apare cu acel sediu conform extrasului de la registrul comerțului.
Instanța apreciază că petenta nu a dovedit cu probele administrate faptul că pentru punctul de lucru din ., a luat măsuri adecvate pentru asigurarea pazei. Astfel, din declarația martorului rezultă că societate nu a avut personal care să asigure paza, spațiul nu a fost prevăzut cu sistem de alarmă sau camere video. Faptul că spațiul era prevăzut cu grilaj și avea lacăte nu reprezintă o măsură suficientă pentru a se considera că au fost luate măsuri de asigurare a pazei cum impun prevederile legale.
Față de aceste împrejurări, instanța apreciază că procesul verbal este legal și temeinic întocmit.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientei și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Dispozitiile legale incalcate si pentru care a fost sanctionat contestatorul au drept scop reglementarea unui cadru corespunzator în vederea asigurării siguranței obiectivelor, bunurilor și valorilor împotriva oricăror acțiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existența materială a acestora, precum și a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viața, integritatea fizică sau sănătatea.
Instanța reține că sancțiunea contravențională au un scop mixt, preventiv-represiv, ori față de împrejurările cauzei, dat fiind pericolul social al faptei, dat fiind împrejurările cauzei- faptul că în respectivul punct de lucru nu se mai desfășoară activitate, societatea nu mai are bunuri de valoare în acel punct, s-au luat niște măsuri de prevenție, respectiv s-au pus lacăte și grilaje, instanța apreciază că amenda aplicată este disproporționată față de gradul de pericol social al faptei, sancțiunea amenzii fiind suficientă.
În aceste condiții, instanța va admite în parte plângerea formulată și va înlocui sancțiunea amenzii în cuantum de 2000 lei cu avertisment, va exonera petenta de la plata amenzii și va menține celelalte dispoziții ale procesului verbal atacat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta M. Doinița L., în calitate de administrator al . Bacău cu domiciliul în Bacău, ..8 . în contradictoriu cu intimata I. Bacău .
Înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 2000 lei aplicată prin procesul verbal . nr._ din 30.05.2012 cu avertisment și exonerează petenta de la plata amenzii .
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal atacat .
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședința publică, azi, 27 Martie 2013 .
Președinte, I. B. | ||
Grefier, I. S. |
Red/Tehnored I.B 07.06.2013
Ex.4
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6943/2013.... | Servitute. Sentința nr. 5215/2013. Judecătoria BACĂU → |
|---|
