Plângere contravenţională. Sentința nr. 5781/2013. Judecătoria BACĂU

Sentința nr. 5781/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 5677/180/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 5781/2013

Ședința publică de la 20 Septembrie 2013

Completul constituit din:

PREȘEDINTE B. B.

Grefier L. G.

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petent A. A. și pe intimat I. B. - SERVICIUL RUTIER PV . NR._/28.03.2013, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

La apelul nominal făcut în ședința publică în ordinea de pe listă, la prima strigare au lipsit părțile, situație în care potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din HCSM nr. 387/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței de judecată, când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se constată, de asemenea, lipsa acestora.

Instanța constată că s-a solicitat judecata cauzei și în lipsă.

În temeiul art.131 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art.32 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, își verifică competența și se declară competentă general,material și teritorial în soluționarea prezentei cauze.

Instanța în raport de faptul că nu mai sunt de formulat alte cereri, de ridicat alte excepții de propus alte probe, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar în temeiul art.258 Cod procedură civilă ca fiind necesare, utile și concludente în soluționarea prezentei cauze.

Instanța în temeiul art.150 Cod procedură civilă constată cercetarea judecătorească închisă și rămâne în pronunțare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ din data de 09.04.2013, petentul A. A. a contestat procesul-verbal de contravenție . nr._/28.03.2013 întocmit de I. B.-Poliția Municipiului B., solicitând anularea acestuia, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

În motivare, petentul a arătat că în momentul în care a fost oprit de agentul de poliție, abia se pusese în mișcare de pe loc, centura fiind aplicată, dar nu în totalitate. De asemenea, acesta a menționat că i-a arătat agentului copie de pe certificatul de înmatriculare a autovehiculului,întrucât auto aparținea socrului său

În drept, au fost invocate dispozițiile O.g. nr.2/2001, CEDO, Legea nr.134/2010.

În susținere, au fost depuse copii după procesul verbal contestat (fila 8), adeverință (fila 6), certificate de naștere (filele 7-8), certificat de căsătorie (fila 9).

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar potrivit art.36 din O.G.nr.2/2001 și art.1, alin.2 din OG nr.32/1995.

Prin întâmpinarea depusă prin Serviciul Registratură la data de 28.05.2013 (filele 22-24), intimata a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale deoarece procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale. De asemenea, intimata a arătat că petentul are obligația de a purta obligatoriu centura de siguranță și de a avea asupra sa documentele prevăzute de lege.

În drept,intimata a invocat disp. art.148,205,315 din Legea nr.134/2010, H.G.1391/2006, O.U.G. nr. 195/2002, O.G. nr.2/2001.

Instanța a încuviințat și administrat, la solicitarea petentului, proba cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv: procesul verbal contestat (fila 6), adeverință (fila 8), certificate de naștere (filele 7-8), certificat de căsătorie (fila 9).

Plângerea contravențională a fost depusă în termenul legal de 15 zile, și anume la data de 08.04.2013 (data depunerii cererii la poștă-fila 12) față de data întocmirii procesului-verbal: 28.03.2013 (fila 8).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:

La data de 28.03.2013 a fost întocmit de către agenții constatatori din cadrul I.P.J. B.- Poliția Municipiului B.,Biroul rutier, procesul-verbal . nr._ (fila 8), prin care petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 600 lei (150+450) pentru faptele prevăzute de art.36 alin.1 din OUG nr.195/2002, respectiv art. 147 pct.1 din H.G. nr.1391/2006 și sancționate de art.99 alin.2 din OUG nr.195/2002, respectiv art.101 alin.1 pct.18 din OUG 195/2002.

S-a reținut că la data de 28.03.2013, orele 11.15, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . din B. fără a purta centura de siguranță. De asemenea, s-a reținut că petentul nu avea asupra sa certificatul de înmatriculare al autoturismului.

Procesul-verbal contestat nu a fost semnat de către petent, iar la rubrica „alte mențiuni” a fost înscris: „aveam centura, nu semnez procesul-verbal”.

I. Analizând cu precădere legalitatea, se constată că au fost respectate dispozițiile art.15-20 din același act normativ, referitoare la modalitatea de întocmire și mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă actul de sancționare, nefiind incidentă niciuna din cauzele de nulitate prevăzute de art.17, ce pot fi constatate din oficiu.

II. În ceea ce privește temeinicia, actul de sancționare a stabilit în mod corect și complet situația de fapt, fiind întocmit prin constatarea nemijlocită a faptelor de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor ce îi revin potrivit competenței legale.

Or, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului, procesul-verbal de contravenție beneficiază de prezumția de autenticitate și veridicitate și are forță probantă prin el însuși, cât timp petentul nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Această concluzie nu contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului conform căreia răspunderea contravențională constituie o „acuzație în materie penală” ce atrage aplicabilitatea prezumției de nevinovăție întrucât prezumția prevăzută de art.6 para.2 din Convenție nu are caracter absolut, procesului-verbal de contravenție putându-i-se recunoaște, la rândul său, în dreptul intern, prezumții (de legalitate și temeinicie), dacă îi sunt acordate contravenientului garanții suficiente pentru respectarea dreptului la apărare.

În dreptul nostru, aceste garanții sunt recunoscute și acordate prin reglementarea dreptului de a formula plângere împotriva procesului-verbal de contravenție conform art.31, alin.1 din O.G. nr.2/2001 și prin posibilitatea de a proba contra împrejurărilor constatate.

Pe de altă parte, în jurisprudența sa în materie contravențională, Curtea Europeană nu a statuat că procesul-verbal de constatare a contravenției ar fi lipsit de orice putere probatorie sau că organele administrative ar avea obligația ca pe lângă constatările personale, să prezinte și alte probe din care să rezulte vinovăția persoanei.

În cauză, petentul a recunoscut, prin cererea de chemare în judecată, că nu avea asupra sa certificatul de înmatriculare în original, ci doar o copie, autovehiculul aparținând socrului său. Însă,conform art. 147 pct.1 din H.G. nr.1391/2006, conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat: să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare, legea instituind această obligație în sarcina conducătorului de autovehicul și nu în sarcina proprietarului autovehiculului. Astfel, petentul,în calitate de conducător al autovehiculului, era obligat să aibă asupra sa certificatul de înmatriculare al autovehiculului.

De asemenea, petentul a arătat în motivare că abia se pusese în mișcare atunci când a fost oprit de agentul de poliție și de aceea nu avea în totalitate aplicată centura de siguranță. Însă, potrivit ART. 36 alin. (1) din O.U.G. nr.195/2002, conducătorii de autovehicule și persoanele care ocupă locuri prevăzute prin construcție cu centuri sau dispozitive de siguranță omologate trebuie să le poarte în timpul circulației pe drumurile publice, cu excepția cazurilor prevăzute în regulament. Dispoziția legală invocată impune obligația conducătorilor de autovehicule să poarte centură de siguranță în timpul circulației pe drumurile publice, fără a condiționa această obligație de o anumită durată de deplasare pe drumurile publice.

În raport de cele expuse, instanța concluzionează că nu a fost răsturnată, prin proba contrară, prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție, iar apărările invocate de petent nu au fost dovedite.

Având în vedere dispozițiile art.36 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 și ale art.147 pct.1 din H.G. nr.1391/2006, sunt întrunite elementele constitutive ale contravențiilor pentru care a fost sancționat petentul, iar răspunderea sa a fost angajată în mod legal și temeinic, motiv pentru care plângerea va fi respinsă.

În ceea ce privește sancțiunile aplicate, instanța constată că acestea au fost individualizate în mod corect, și anume suma de 150 lei pentru nepurtarea centurii de siguranță și suma de 450 lei pentru neprezentarea certificatului de înmatriculare, cele două sancțiuni fiind stabilite la nivelul minim prevăzut de lege (2 puncte-amendă, 150 lei; respectiv 6 puncte-amendă, 450 lei), iar petentul avea posibilitatea achitării a jumătate din această sumă în termen de 48 de ore.

Sub acest aspect, în raport de prevederile art.21, alin.3 din O.G. nr.2/2001, instanța apreciază că sancțiunile au fost aplicate în mod corespunzător de organele de poliție rutieră, faptele petentului având un grad de pericol social ridicat ce nu justifică aplicarea sancțiunii avertismentului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată cererea ce are ca obiect plângere contravențională formulată de petent A. A. cu domiciliul în B., .. 21, jud. B. în contradictoriu cu intimat I. B. - SERVICIUL RUTIER cu sediul în B., jud. B..

Menține valabil procesul-verbal . nr._/28.03.2013.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea depunându-se la sediul Judecătoriei B..

Pronunțată în ședință publică la 20.09.2013.

Președinte,

B. B.

Grefier,

L. G.

Red. B.B./Dact.G.L./21 Octombrie 2013

4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 5781/2013. Judecătoria BACĂU