Actiune in regres. Sentința nr. 4386/2013. Judecătoria BAIA MARE

Sentința nr. 4386/2013 pronunțată de Judecătoria BAIA MARE la data de 17-04-2013 în dosarul nr. 12259/182/2012

ROMÂNIA cod operator - 4193

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

JUDECĂTORIA BAIA M.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4386

Ședința publică din 17 aprilie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: S. E. M.

GREFIER: T. I.

Pe rol este soluționarea acțiunii civile formulate de reclamanta S.C. G. A. S.A. cu sediul în București, sector 1, ..45, în contradictoriu cu pârâtul M. C. N. cu domiciliul în Baia M., ., jud. Maramureș, având ca obiect acțiune în regres.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi la prima strigare nu se prezintă niciuna dintre părți.

Având în vedere lipsa părților, instanța, potrivit art. 104 pct. 13 ROIIJ nr. 387/2005, dispune lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată pentru a da părților posibilitatea să se prezinte.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi la a doua strigare nu se prezintă niciuna din părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se constată că s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanței, la data de 20 martie 2013 Adresa nr._/14.03.2013 comunicat de I.P.J. Maramureș la solicitarea instanței.

Se constată că pârâtul a fost citat cu mențiunea de a se prezenta personal la interogatoriu (f. 39), iar acesta nu s-a prezentat la acest termen de judecată, astfel că instanța va avea în vedere această împrejurare.

Instanța apreciind că prezenta cauză este în stare de judecată, în lipsa unei cereri de amânare, o reține în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cererii, constată următoarele:

Prin cererea introdusă la data de 10.10.2012 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtul M. C. N., a solicitat obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 5.683,50 lei, reprezentând despăgubiri achitate unei persoane asigurate facultativ, precum și la plata dobânzii legale calculate la această sumă, începând cu data de 20.02.2012 și până la data plății efective a despăgubirii.

S-au solicitat și cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că, la data de 18.10.2009, pârâtul a fost implicat într-un eveniment rutier în cadrul căruia, conducând autovehiculul Ford Mondeo, cu numărul de înmatriculare MM-_, a avariat autovehiculul Mitsubishi cu număr de înmatriculare_, aparținând numitei Kramaric E., persoană asigurată la societatea reclamantă, iar în baza Poliței de asigurare CASCO nr. A363524, această persoană a fost despăgubită de către societatea reclamantă.

S-a mai arătat că pârâtul este cel vinovat de producerea evenimentului, în calitate de proprietar al autovehiculului implicat.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 2210 alin. 1 și ale art. 1376 C.civ.; Legea nr. 136/1995.

S-a propus proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriu, fiind atașate la cerere înscrisurile la care s-a făcut referire în cuprinsul acesteia (f. 5-16).

S-a solicitat judecata în lipsă.

Cererea a fost legal timbrată (f. 20-21).

Pârâtul nu a depus întâmpinare, nu a formulat apărări în cauză nici pe altă cale, și nici nu s-a prezentat personal pentru administrarea probei cu interogatoriu.

În cauză s-a încuviințat administrarea probei cu înscrisurile depuse de reclamantă și a probei cu interogatoriul pârâtului, cerându-se relații și de la IPJ Maramureș, care au fost comunicate pentru termenul din 17.04.2013.

Examinând cererea reclamantei, față de probele administrate și raportat la dreptul aplicabil, instanța reține cele ce urmează:

Preliminar, instanța stabilește că legea aplicabilă este cea anterioară intrării în vigoare a Noului Cod Civil, ale cărui dispoziții sunt invocate de reclamantă, fiind avute în vedere, pentru a stabili astfel, normele tranzitorii cuprinse în Noul cod civil și în Legea de punere în aplicare a acestuia, Legea nr. 71/2011, raportat la data producerii evenimentului ce a avut ca rezultat prejudiciul pretins a fi fost reparat de către societatea reclamantă (18.10.2009).

În continuare, instanța reține că reclamanta, conform Declarației de acceptare a despăgubirii, întocmită în Dosarul de daună nr. 1185/2009/MM (f.7) și conform Ordinului de plată nr. 283/19.01.2010 (f. 6), a plătit asiguratului facultativ Kramaric E., proprietar al autovehiculului cu număr de înmatriculare_, suma de 5.683,50 lei, subrogându-se astfel, în baza art. 22 din Legea nr. 136/1995, în drepturile terțului despăgubit, împotriva celui răspunzător pentru producerea pagubei.

Din probele administrate se reține că persoana răspunzătoare de producerea prejudiciului reparat de societatea de asigurări reclamantă, este pârâtul M. C. N., autovehiculul acestuia, înmatriculat sub numărul MM-_, fiind implicat în evenimentul rutier în cadrul căruia a fost avariat autovehiculul aparținând asiguratului despăgubit de societatea de asigurări reclamantă.

Pentru a se reține astfel, instanța a avut în vedere relațiile comunicate de IPJ Maramureș, din cuprinsul cărora rezultă că pârâtul a fost sancționat contravențional prin Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 07.01.2010, care a fost trimis Primăriei Baia M., la data de 09.03.2010, în vederea executării silite (f. 35).

S-a arătat, în cuprinsul acelorași relații, că pârâtul a fost sancționat contravențional întrucât nu a comunicat identitatea persoanei care a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare MM-_, al cărui proprietar este pârâtul și care a fost implicat în accidentul rutier din data de 18.10.2009, ce a avut ca urmare avarierea autovehiculului cu numărul de înmatriculare_ .

Într-adevăr, pârâtul M. C. N., a dat o declarație în cadrul procedurii contravenționale (f.14), susținând că a vândut autovehiculul său (MM-_), la data de 15.10.2009 „unui bărbat pe care l-am cunoscut printr-un amic, M. (...), pe acest bărbat îl cheamă L. și are numărul de telefon_ (...), nu știu unde locuiește și nu răspunde la telefon, iar mașina nu știu unde se află, toate actele mașinii se află la mine”.

Instanța nu va primi aceste apărări, întrucât au rămas nedovedite, reținându-se că pârâtul nu a produs probe cu care să tindă la dovedirea lor și nu s-a înfățișat pentru administrarea probei cu interogatoriu, încuviințată de instanță.

Prin urmare, pârâtul, având calitate de proprietar al autovehiculului cu număr de înmatriculare MM-_, așa cum însuși a declarat în procedura contravențională (f.14), are și paza juridică a acestuia, astfel că va răspunde cel puțin în baza acestei prezumții, instanța reținând că pârâtul este cel care a condus autovehiculul mai sus identificat, implicat în accidentul rutier din data de 18.10.2009, ce a avut ca urmare avarierea autovehiculului cu numărul de înmatriculare_ .

Judecând pe baza probelor administrate în cauză, instanța va reține că pârâtul a răspuns contravențional pentru fapta proprie, astfel încât, întrucât nici în prezenta cauză pârâtul nu a demonstrat că nu el a condus autovehiculul implicat în accidentul rutier produs în data de 18.10.2009, va răspunde în baza art. 998-999 C.civ., al căror cuprins este:

Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.

Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa.

Instanța va reține că pârâtul a săvârșit o faptă ilicită, aceea că, în data de 18.10.2009, conducând autovehiculul cu numărul de înmatriculare MM-_, nu a păstrat distanța corespunzătoare față de autovehiculul ce rula în fața celui al pârâtului (f. 36), iar urmarea acestei fapte a fost avarierea autovehiculului terțului păgubit, între cele două elemente existând cauzalitate directă, dovedită cu însăși declarația pârâtului, dată în procedura contravențională.

Pârâtul a acționat cu vinovăție, întrucât acesta trebuia și putea să cunoască rezultatul faptei descrise mai sus, dar a socotit fără temei că acest rezultat nu se va produce, instanța reținând astfel întrucât, cum s-a demonstrat în cele ce precedă, pârâtul nu a dovedit că nu conducea autovehiculul implicat în accidentul rutier din data de 18.10.2009.

Potrivit art. 22 din Legea nr. 136/1995:

În limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepția asigurărilor de persoane, iar în cazul în care în vigoare era o asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule, și împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, conform art. 54.

Asiguratul răspunde de prejudiciile aduse asigurătorului prin acte care ar împiedica realizarea dreptului prevăzut la alin. 1.

Asigurătorul poate renunța, în totalitate sau în parte, la exercitarea dreptului prevăzut la alin. 1.

Întrucât societatea de asigurări reclamantă a plătit despăgubirea la care era îndreptățit cel păgubit în baza Poliței CASO nr. A_, iar pârâtul nu a demonstrat că propriul autovehicul se află asigurat, reținând întrunite cerințele legale, instanța, în baza textelor legale precitate, va dispune obligarea pârâtului la plata sumei pretinse de societatea reclamantă, împreună cu dobânda legală calculată la suma datorată, începând cu data indicată de societatea reclamantă, aceea de 20.02.2012, conform principiului disponibilității ce guvernează procesul civil și până la executarea obligației principale.

În baza art. 274 C.pr.civ., pârâtul va fi obligat și la cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea în regres introdusă de reclamanta ., cu sediul în București, .. 45, Sector 1, în contradictoriu cu pârâtul M. C. N., cu domiciliul în Baia M., ., județul Maramureș.

Obligă pe pârâtul M. C. N. să plătească reclamantei ., suma de 5.683,50 lei, cu titlu de despăgubiri, la care se adaugă dobânda legală calculată la suma datorată, începând cu data de 20.02.2012 și până la executarea obligației principale.

Obligă pe același pârât la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în cuantum de 455,01 lei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 17.04.2013.

PREȘEDINTE GREFIER

S. E. M. T. I.

Red. S.E.M./dact. I.T. + S.E.M.

4 ex / 07 mai 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in regres. Sentința nr. 4386/2013. Judecătoria BAIA MARE