Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2538/2013. Judecătoria BÂRLAD

Sentința nr. 2538/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 4753/189/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BÂRLAD

JUDB

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2538/2013

Ședința Camerei de Consiliu de la 04 Noiembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: D. C.

GREFIER: D. C. H.

Pe rol judecarea cauzei civile formulată de reclamanta . V. cu sediul în V. . jud. V. prin administrator judiciar Casa de Insolvență A&B Iași cu sediul în Iași .. 13 – 15 mezanin jud. Iași în contradictoriu cu pârâta . cu sediul în Bârlad ., ., având ca obiect cerere de valoare redusă.

La apelul nominal făcut în ședința Camerei de Consiliu lipsesc reclamanta . V. și pârâta ..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:

- dosarul ara ca obiect cerere cu valoare redusă;

- procedura de citare este legal îndeplinită fără citare părți conform art. 1029 alin. 2 cod procedură civilă.

- cauza se află la primul termen de judecată;

- au fost respectat dispozițiile art.1029 alin.3 N.C.P.C. potrivit rezoluției președintelui de complet;

- pârâtul nu a depus întâmpinare;

S-au verificate actele și lucrările dosarului de către președintele de complet, după care:

Instanța, întrucât cauza se află la primul termen de judecată la care procedura este legal îndeplinită, în temeiul art. 131 alin. 1 cod procedură civilă și raportat la art. 94 al.1 lit. j, art. 107 și 1027, cod procedură civilă constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.

În temeiul art.238 alin. 1 Cod de procedură civilă, instanța estimează durata cercetării procesului cu finalitate la termenul de astăzi.

Întrucât reclamanta . V. a solicitat prin cererea principală încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar, instanța deliberând o consideră admisibilă și concludentă, motiv pentru care în temeiul dispozițiilor art. 255 și art. 258 cod procedură civilă o încuviințează.

În temeiul art.1030 Cod de procedură civilă, instanța reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 3.10.2013, sub nr._ reclamanta .. V., prin administrator judiciar Casa de Insolvență A&B SPRL Iași, a chemat în judecată pe pârâta ., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța pe calea procedurii cererii de valoare redusă să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 1214,86 lei reprezentând obligație principală, 6717,60 lei majorări contractuale în cuantum de 0,5% pe zi și 158,71 lei dobânzi contractuale de 4,25% pe an.

În motivare, reclamanta a arătat că a livrat marfă conform facturilor fiscale nr._/09.07.2010, în valoare totală de 1344,95 lei, din care s-a achitat suma de 920 lei, debit neachitat 424,95 lei și_/29.07.2010 în valoare totală de 942,16 lei, din care s-a achitat suma totală de 122,25 lei, debit neachitat 819,91 lei.

Ca temei legal al acțiunii, reclamanta a invocat prevederile art. 1028 Cod de procedură civilă.

În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele: facturi fiscale (f. 9-10), încheiere de deschidere a procedurii de insolvență (f. 7), fișă client (f. 8).

Cererea este scutită de plata taxei de timbru, cf. art. 77 din Legea nr. 85/2006.

Pârâta a fost citată la adresa indicată de reclamantă și care figurează totodată în evidențele Oficiului Registrului Comerțului, respectiv Bârlad, ., ., jud. V. de două ori, însă plicul cu actele de procedură s-a întors cu mențiunea „destinatar mutat”. Instanța apreciază că nu se impune citarea prin publicitate a pârâtei, față de disp. art. 167 C.pr.civ care prevăd că „Când reclamantul învederează motivat că deși a făcut tot ce i-a stat în putință nu a reușit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanța va putea încuviința citarea acestuia prin publicitate”. Mutarea pârâtei de la sediul înscris în evidențele oficiale nu poate fi opusă nimănui atât timp cât nu s-au îndeplinit formalitățile cerute de lege pentru opozabilitatea față de terți. Conform art. 229 Cod Civil, „În raporturile cu terții, dovada denumirii și a sediului persoanei juridice se face cu mențiunile înscrise în registrele de publicitate sau de evidență prevăzute de lege pentru persoana juridică respectivă. În lipsa acestor mențiuni, stabilirea sau schimbarea denumirii și a sediului nu va putea fi opusă altor persoane.” Pârâta și-a asumat riscul necunoașterii noului sediu de către orice persoană interesată. Totodată, instanța apreciază că nu se impune citarea prin publicitate și numirea unui curator special față de obiectul litigiului de față și anume acțiune în pretenții pe calea procedurii cererii de valoare redusă.

La termenul de astăzi din camera de consiliu, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Societatea reclamantă, ., a livrat bunuri către societatea pârâtă, .., conform celor două facturi fiscale (f.9-10) depuse la dosar și cf. fișei de client (f.8). Existența relațiilor comerciale dintre părți reiese din facturile depuse la dosar de către reclamantă, care au fost acceptate de pârâtă, purtând semnătura de primire a reprezentantului acesteia. De asemenea, pe verso-ul facturilor sunt înscrise condițiile contractuale ale desfășurării relațiilor dintre părți, prin semnătura aplicată pe fața facturii de către reprezentanta societății pârâte aceasta însușindu-și și condițiile de pe verso. Totodată, facturile au fost achitate parțial de către pârâtă, conform afirmațiilor reclamantei, ceea ce denotă că a fost de acord cu sumele cuprinse în acestea, dar și cu celelalte prevederi contractuale.

În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța constată că instanța constată că facturile au fost emise înainte de data de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a Codului Civil, ca atare în cauza de față este aplicabil Codul civil din 1864.

Conform art. 969 din Codul civil 1864, convențiile legal încheiate reprezintă legea părților, neexecutarea acestora antrenând răspunderea contractuală a părții care nu și-a executat din culpă obligațiile contractuale iar potrivit art. 970 din același act normativ convențiile trebuie executate cu bună-credință. Art. 1073 din Codul civil 1864 prevede că creditorul are dreptul de a obține îndeplinirea exactă a obligației iar în caz contrar are dreptul la dezdăunare

Raportând textele de lege mai sus enunțate la situația de fapt reținută, instanța constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, motiv pentru care prezenta acțiune este întemeiată va fi admisă, în parte, pentru următoarele considerente:

Contractul încheiat între reclamantă și pârât este unul sinalagmatic, drepturile și obligațiile născute în patrimoniul părților fiind reciproce. Astfel, reclamanta și-a asumat obligația de livrare de bunuri iar pârâta de plată a contravalorii acestora către reclamantă.

Reclamanta și-a executat obligația, aspect necontestat de către pârâtă, dar acesta nu și-a îndeplinit obligația corelativă de a plăti în integralitate contravaloarea facturilor nr._/09.07.2010, în valoare totală de 1344,95 lei, din care s-a achitat suma de 920 lei, debit neachitat 424,95 lei și_/29.07.2010 în valoare totală de 942,16 lei, din care s-a achitat suma totală de 122,25 lei, debit neachitat 819,91 lei.

Întrucât în materia răspunderii contractuale, potrivit art. 1082 din Codul civil 1864, debitorul este prezumat a fi în culpă, odată ce creditorul face dovada îndeplinirii obligației sale, fiind în sarcina debitorului să facă dovada plății, fiind îndeplinite și celelalte condiții necesare pentru angajarea răspunderii civile contractuale (fapta prejudiciabilă – neîndeplinirea de către pârâtă a obligației asumate prin contract, prejudiciul – faptul că reclamanta a fost lipsită de folosința sumelor de bani cuvenite la scadența fiecărei facturi și raportul de cauzalitate), instanța va dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 1244,86 lei cu titlu de debit principal.

În ceea ce privește plata penalităților de întârziere, instanța constată că potrivit art.4.1 din condițiile contractuale stipulate pe verso-ul facturilor, al căror conținut a fost asumat de pârâtă, pentru neachitarea obligațiilor scadente, cumpărătorul datorează majorări de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere, calculate la valoarea sumei scadente neachitate. Majorările de întârziere pot depăși cuantumul sumei datorate.

Întrucât calculul făcut de reclamantă respecta dispozițiile legale în vigoare dar și prevederile contractuale, în baza principiului libertății contractuale dar și al disponibilității, instanța va admite capătul de cerere privitor la plata penalităților de întârziere în cuantum de 6717,60 lei.

Totodată, potrivit acelorași prevederi contractuale - art. 4.2 – cumpărătorul va fi obligat, de la data scadenței, în caz de neplată și la dobânda comercială pentru depozite practicată de banca la care . are deschis cont, cuantificată până la data plății efective. Reclamanta nu a dovedit care este cuantumul acestei dobânzi, acesta nefiind prevăzut în contract și totodată nici nu rezultă din vreun înscris depus la dosar. Instanța apreciază că în aceste condiții stabilirea nivelului la 4.25 % pe an unilateral de către reclamantă, fără vreun suport probator este arbitrară. În consecință, instanța va respinge capătul de cerere referitor la plata sumei de 158,71 lei cu titlu de dobândă contractuală în cuantum de 4.25% pe an ca neîntemeiat.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată instanța va lua act de faptul că acestea nu au fost solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea formulată de reclamanta .. V. cu sediul în V., ., jud. V., prin administrator judiciar Casa de Insolvență A&B SPRL Iași, cu sediul în Iași, .. 13-15, mezanin, jud. Iași, în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în mun. Bârlad, ., ., ..

Obligă pârâta la plata către reclamantă a următoarelor sume:

- 1244,96 lei reprezentând debit principal restant și neachitat conform facturilor fiscale nr._/09.07.2010 și_/29.07.2010;

- 6717,60 lei cu titlu de penalități de întârziere;

Respinge capătul de cerere privitor la plata sumei de 158,71 lei reprezentând dobândă contractuală ca neîntemeiat.

Instanța ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Bârlad.

Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședință publică azi, 04.11.2013.

PREȘEDINTE GREFIER

C. D. H. D.

Red. C.D

Tehnoredactat D.H. 4 ex/13 Noiembrie 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2538/2013. Judecătoria BÂRLAD