Pretenţii. Sentința nr. 2531/2013. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2531/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 4176/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2531/2013
Ședința publică de la 04 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
GREFIER: D. C. H.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de reclamanta . cu sediul în Ploiești, ., ., prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâții I. Ș. E., pârât I. Ș. B. ambii cu domiciliul în în mun. Bârlad, . nr. 8, ., . jud. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc reclamanta - . și pârâții I. Ș. E. și I. Ș. B.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- dosarul are ca obiect pretenții;
- părțile au fost legal citate pentru acest termen de judecată;
- cauza se află la primul termen de judecată;
- a fost solicitată judecata cauzei în lipsă de către reclamanta ..
Instanța, întrucât cauza se află la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, în temeiul art. 131 alin. 1 cod procedură civilă, stabilește că în conformitate cu dispozițiile art. 94 lit. j și art. 107 alin. este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
În temeiul dispozițiilor art. 238 alin. 1 C. proc. civ., instanța estimează durata cercetării procesului cu finalitate la termenul de astăzi.
Instanța constată că părțile nu au invocat excepții.
Deliberând, asupra probei cu înscrisuri solicitate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, o consideră admisibilă și concludentă soluționării cauzei, motiv pentru care în temeiul dispozițiilor art. 255 și art. 258 cod procedură încuviințează proba cu înscrisuri pentru reclamantă.
Întrucât pârâții nu au depus la dosar întâmpinare și nici nu au solicitat încuviințarea de probe, instanța constată că a intervenit decăderea acestora din dreptul de propune probe și a invoca excepții în afară de cele de ordine publică în conformitate cu dispozițiile art. 208 și art. 254 alin. 1 cod procedură civilă.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, și față de poziția procesuală a reclamantei care a solicitat judecata în lipsă, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 6.09.2013, sub nr._ reclamanta .. a chemat în judecată pe pârâții I. SEGA E. (debitor principal) și I. SEGA B. (fideiusor)., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea acestora în solidar la plata sumei de 341,46 lei cu titlu de contravaloare marfă livrată cf. facturilor fiscale, 629,24 lei reprezentând penalități de întârziere calculate cf. contractului de vânzare cumpărare și 72,95 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că a livrat pârâtei I. Sega E. mărfurile comandate de aceasta la locul, termenul și condițiile de calitate potrivit înțelegerii. În acest sens sunt facturile fiscale depuse în la dosar. Principala obligație a pârâtei era aceea de a achita prețul în termen de 30 zile de la data emiterii facturii. Neplata în termen a facturii în termenul stipulat atrage după sine penalități de întârziere de 1% pentru fiecare zi întârziere, în primele 30 zile și 3% începând cu a 31-a zi de întârziere. Raporturile comerciale cu pârâta s-au derulat în baza unor documente: fișa de înscriere, contract de vânzare cumpărare însoțite de copia cărții de identitate a titularului și fideiusorului. Mărfurile au fost livrate la domiciliu prin firma de curierat, în acest sens fiind adresa emisă de firma de curierat care atestă livrarea mărfii, după plasarea comenzilor prin fax, telefonic sau accesând modulul „comenzi on-line” Totodată, potrivit art. 4.6 din contractul de vânzare cumpărare, în cazul în care cumpărătorul nu formulează obiecțiuni în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea mărfii și a facturii, această manifestare de voință este considerată ca o acceptare tacită a facturii. La data stabilită pentru mediere, pârâta nu s-a prezentat. De asemenea, potrivit prevederilor contractuale, fideiusorul este obligat în solidar cu debitorul principal.
Ca temei legal al acțiunii, reclamanta a invocat prevederile art. 1270, 1516, 1530, 1538, 2280, 2300 Cod civil, 662 al. 2, 3, 4 C.pr.civ
În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele: contract de vânzare cumpărare (f.10), certificat de informare si proces verbal (f. 13-15), certificat de informare (f. 19), facturi fiscale (f.7-9), calcul penalități de întârziere (f.6), adresă emisă de firma de curierat (f.11), practică judiciară (f. 16-20)
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru, conform O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Pârâții, legal citați, nu au formulat întâmpinare, în termenul acordat de 25 de zile de la primirea comunicării.
La termenul de astăzi, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de 04.02.2013 între reclamantă și pârâta I. Sega E. s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare cu nr._. De asemenea, contractul a fost semnat de pârâtul I. Sega B. în calitate de fideiusor.
Potrivit art. 3, obiectul contractului îl reprezintă obligația vânzătorului, . de a vinde iar și cea cumpărătorului de a achiziționa produse din gama de produse comercializate de ., în sistem de vânzare directă și de a le achita potrivit prevederilor contractului. În contract s-a stabilit ca livrarea mărfii să aibă loc în termen de 6 zile lucrătoare de la emiterea facturii fiscale la adresa de livrare solicitată de cumpărător, documentul de transport care atestă livrarea mărfii fiind scrisoarea de transport emisă de firma de curierat și că în situația în care cumpărătorul nu formulează obiecțiuni în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea mărfi și a facturii această manifestare de voință este considerată ca fiind o acceptare tacită a facturii. La art. 5 au fost prevăzute condițiile de plată iar la art.7 au fost înscrise obligațiile și drepturile cumpărătorului. La punctul 7.4 s-au prevăzut penalități în cazul nerespectării termenului de plată înscris la art. 5.2 contract și anume de 1 % pe zi de întârziere în primele 30 de zile și 3 % începând cu a 31-a zi de întârziere. Potrivit contractului, penalitățile pot depăși valoarea mărfii.
La art. 10 din contract, s-a prevăzut că fideiusorul, I. Sega B., este obligat în solidar cu cumpărătorul în ceea ce privește executarea obligațiilor, vânzătorul fiind în drept să îl urmărească în scopul executării creanței sale pentru întreaga sumă datorată.
În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța constată că contractul a fost încheiat după data de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a Codului Civil, ca atare acesta este aplicabil în cauza de față.
Conform art. 1166 Cod civil, „Contractul este acordul de voințe dintre două sau mai multe peroane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.” Conform art. 1171, „Contractul este sinalagmatic atunci când obligațiile născute din acesta sunt reciproce și interdependente.” Art. 1350 prevede că „Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. Atunci când fără justificare nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu.”
Raportând textele de lege mai sus enunțate la situația de fapt reținută, instanța constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, motiv pentru care prezenta acțiune este întemeiată va fi admisă pentru următoarele considerente:
Contractul încheiat între reclamantă și pârâtă este unul sinalagmatic, drepturile și obligațiile născute în patrimoniul părților fiind reciproce. Astfel, reclamanta și-a asumat obligația de livrare a bunurilor și a serviciilor iar pârâta de plată a contravalorii acestor bunuri.
Reclamanta și-a executat obligația, aspect necontestat de către pârâtă și care reiese totodată și din adresa emisă de firma de curierat (f.11) dar acesta nu și-a îndeplinit obligația corelativă de a plăti contravaloarea facturi depuse la dosar (f. 7-9) ceea ce a condus la acumularea unui debit în cuantum de 341,46 lei.
Întrucât în materia răspunderii contractuale, potrivit art. 1548 din Codul civil, culpa debitorului unei obligații contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării, odată ce creditorul face dovada îndeplinirii obligației sale și este în sarcina debitorului să facă dovada plății, fiind îndeplinite și celelalte condiții necesare pentru angajarea răspunderii civile contractuale (fapta prejudiciabilă – neîndeplinirea de către pârâtă a obligației de plată a contravalorii produselor livrate, prejudiciul – faptul că reclamanta a fost lipsită de folosința sumelor de bani cuvenite la scadența facturii și raportul de cauzalitate), instanța va dispune, obligarea pârâtei la plata sumei de 341,46 lei cu titlu de debit principal, reprezentând contravaloarea bunurilor livrate și facturate cf. facturilor depuse la dosar.
În ceea ce privește obligarea pârâtului I. Sega B. în calitate de fideiusor, în solidar cu debitorul principal, pârâta I. Sega E., instanța constată că potrivit art. 2280 Cod civil, „Fideiusiunea este contractul prin care o parte, fideiusorul, se obligă față de altă parte, care are într-un alt raport obligațional calitatea de creditor, să execute, cu titlu gratuit sau în schimbul unei remunerații, obligația debitorului dacă acesta din urmă nu o execută”. Cf. art. 2300 Cod civil, „Atunci când se obligă împreună cu debitorul principal cu titlu de fideiusor solidar sau codebitor solidar, fieiusorul nu mai poate invoca beneficiile de discuțiune și de diviziune”. Potrivit art. 1435, „Solidaritatea dintre creditori nu există decât dacă este stipulată în mod expres”.
Potrivit prevederilor contractuale (art. 10 din contract), pârâtul I. Sega B. s-a obligat în solidar cu cumpărătoarea (pârâta I. Sega E.) la executarea obligației de plată. Fiind îndeplinite condițiile prevăzute de textele de lege precitate, instanța va dispune obligarea pârâtului I. Sega B. în calitate de fideiusor în solidar cu pârâta I. Sega E..
În ceea ce privește plata penalităților de întârziere, instanța constată că potrivit art. 1530 Cod civil, „Creditorul are dreptul la daune interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației.” Conform art. 1535, „În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.” Întrucât părțile au convenit cuantumul daunelor moratorii la 1 % pe zi de întârziere în primele 30 de zile și de 3% pe zi de întârziere începând din cea de-a 31-a zi de întârziere, conform art. 7.4 din contract și având în vedere că conținutul acestuia a fost asumat de către pârâți prin semnarea, instanța va admite capătul de cerere privitor la plata penalităților de întârziere. Întrucât calculul făcut de reclamantă (f. 6) respectă prevederile contractuale, respectând principiul disponibilității, instanța va dispune obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 701,47 lei cu titlu de penalități de întârziere.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată față de soluția la pronunțată în cauză, având în vedere dispozițiile art. 453 Cod de procedură civilă care prevăd că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, să plătească cheltuielile de judecată, instanța urmează să admită cererea reclamantei privind acordarea cheltuielilor de judecată și va obliga pârâții în solidar la plata sumei de 74,31 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta ., cu sediul în Ploiești, ., ., CUI R17713068, J_ /2005, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâții I. Sega E. CNP_0 cu domiciliul în mun. Bârlad, . nr. 8, ., . jud. V. și I. Sega B. CNP_3 cu domiciliul în mun. Bârlad, . nr. 8, ., . jud. V..
Obligă pârâții I. Sega E., în calitate de debitor și I. Sega B., în calitate de fideiusor, la plata, în solidar, către reclamantă a sumei de 341,46 lei reprezentând contravaloarea mărfii livrate și a sumei de 629,24 lei cu titlu de penalități de întârziere.
Obligă pârâții la plata în solidar a sumei de 72,95 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bârlad sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.11.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
C. D. H. D.
Red. C.D.
Tehnoredactat D.H. 5 ex/13 Noiembrie 2013
| ← Cereri. Sentința nr. 1686/2013. Judecătoria BÂRLAD | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1183/2013.... → |
|---|
