Obligaţie de a face. Sentința nr. 2369/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2369/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 09-10-2014 în dosarul nr. 3037/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă nr. 2369
Ședința publică din data de 09 octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I. T.
Grefier VICTORIȚA T. C.
Pe rol soluționarea acțiunii pentru sistare și ridicare (demolare) construcții, acțiune formulată de reclamantul Ș. N. (CNP-_), domiciliat în Bârlad, ..83 bis, jud. V., împotriva pârâtului N. Ș., domiciliat în Bârlad, .. 32.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: reclamantul personal, pârâtul personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că: obiectul dedus judecății este cerere demolare construcție, procedura de citare este legal îndeplinită.
Reclamantul personal depune la dosar concluzii scrise.
Pârâtul personal depune la dosar înscrisuri.
În temeiul art.21 alin.2 C.pr.civ, președintele dă părților îndrumarea necesară încercând împăcarea părților.
Reclamantul personal, arată că nu dorește să se împace cu pârâtul.
Interogați de instanță, reclamantul și pârâtul declară că nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, după care președintele deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, conform art.392 C.pr.civ.
Reclamantul personal solicită admiterea cererii, să se dispună demolarea construcției efectuată de către pârât fără autorizație de construcție, fără a respecta dispozițiile legale privind distanța de 60 cm față de limita de demarcație dintre cele două proprietăți și fără a avea acordul său scris. Cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul personal arată că rămâne la aprecierea instanței cu privire la modul de soluționare a acțiunii reclamantului.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 C.pr.civ, președintele închide dezbaterile.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la instanță cu nr._ din 18.07.2014, reclamantul Ș. N. a chemat în judecată pe pârâtul N. Ș., solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța:
- să fie obligat pârâtul să sisteze lucrările de construcții și să demoleze construcția efectuată de pârât la imobilul proprietatea acestuia, situat în Bârlad, ..32;
- să fie obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată efectuate în proces.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că el este proprietarul unui imobil situat în Bârlad, ..32, imobil ce se învecinează cu imobilul proprietatea pârâtului N. Ș., situat la aceeași adresă. În luna iulie 2014, pârâtul a început să edifice o construcție la imobilul proprietatea lui, fără să respecte distanța prevăzută de lege, de minimum 60 cm față de gradul despărțitor dintre imobilele proprietatea părților.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 192, art.194 din Codul de procedură civilă.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar, în copie, contractul de vânzare-cumpărare imobiliară autentificat cu nr.579/16.05.1997 la biroul notarului public T. V. din Bârlad, schița imobilului și a folosit proba cu interogatoriu și proba cu martori.
Reclamantul a timbrat acțiunea cu 20 lei taxă judiciară de timbru.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului. Pârâtul a susținut că reclamantul este proprietarul unei case de locuit care se învecinează cu casa proprietatea pârâtului și casele au un perete comun. În prelungirea peretelui comun al casei părților, pe o lungime de 1,35 m pârâtul a construit un zid și a executat o baie. Pârâtul a susținut că, înainte de a construi zidul respectiv, el a discutat atât cu reclamantul, cât și cu celălalt vecin și amândoi au fost de acord ca pârâtul să execute lucrarea. Pârâtul a mai arătat că el a construit zidul în perioada 15.07-18.07.2014, această lucrare acoperă un spațiu gol în care se adunau apele provenite din precipitații și care afectau atât casa proprietatea pârâtului, cât și casa proprietatea reclamantului. Pârâtul a susținut că cererea prin care reclamantul a solicitat lucrărilor de construcții, este lipsită de obiect, deoarece pârâtul a terminat deja construcția. Cu privire la cererea prin care reclamantul a solicitat ridicarea (demolarea construcției) edificate de pârât, pârâtul a ridicat excepția inadmisibilității acestei cereri, excepție motivată prin aceea că, pe calea ordonanței președințiale, nu se poate solicita demolarea (ridicarea) unei construcții. Totodată, nu este justificată urgența cererii reclamantului.
În drept, pârâtul a invocat prevederile art. 996 Cod.proc.civ.
Pârâtul a depus la dosar, în copie, contractul de vânzare-cumpărare imobiliară autentificat cu nr. 967/9.06.1981 la notariatul de Stat Bârlad și schița imobilului.
La primul termen de judecată din 24.07.2014, reclamantul a precizat că acțiunea pe care el a formulat-o, dedusă judecății, este o acțiune de drept comun, și nu o cerere de ordonanță președințială- încheierea din data de 24.07.2014, fila 17 dosar.
Față de precizările reclamantului, reținând că acțiunea dedusă judecății este o acțiune de drept comun, se va constata că excepția inadmisibilității acțiunii, ridicată de pârâtul N. Ș., este lipsită de obiect, urmând să fie respinsă pentru acest considerent.
La data de 8.10.2014, în temeiul art. 345-347 Cod.proc.civ., instanța a efectuat cercetare la fața locului, cele constatate fiind consemnate în procesul-verbal întocmit la aceeași dată.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, se rețin următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare imobiliară autentificat cu nr. 967/9.06.1981 la Notariatul de Stat Bârlad, pârâtul N. Ș. și soția acestuia, N. Katuța, au cumpărat de la vânzătorii O. C. și O. E. cota indiviză de ½ din imobilul situat în Bârlad, ..32, cota astfel cumpărată fiind compusă din casă de locuit cu 2 camere și hol, construită din vălătuci, având vecinătățile: N- .- restul proprietății vânzătorilor O. C. și O. E.. Conform contractului, potrivit art. 30 din Legea nr. 58/1974 suprafața de 189 m.p. teren aferentă construcțiilor a trecut în proprietatea statului, urmând ca beneficiarilor construcțiilor să li se atribuie terenul necesar în folosință pe durata existenței construcțiilor.
Prin contractul de vânzare-cumpărare imobiliară autentificat cu nr.579/16.05.1997 la biroul notarului public T. V. din Bârlad, reclamantul Ș. N. și soția acestuia Ș. Dița au cumpărat de la vânzătorii R. G. și R. E. cota indiviză de ½ din imobilul situat în Bârlad, .. 32, imobil compus în totalitate din casă de locuit cu 3 camere, hol, o bucătărie, o magazie, anexe gospodărești, construită din paiantă, și din suprafața de 711 m.p. teren aferentă construcțiilor, vecinătățile imobilului fiind: N. Ș., Sotir G. I., G. V., .>
Din schițele imobilelor proprietatea părților, ce fac parte din contractele de vânzare-cumpărare ale imobilelor, precum și din cele constatate de către instanță cu ocazia cercetării la fața locului, rezultă că imobilele proprietatea părților, situate în Bârlad, ..32, sunt învecinate pe o latură (pe latura de nord a imobilului proprietatea reclamantului). Pe latura pe care se învecinează, casele de locuit proprietatea părților au pereți proprii, și nu un perete comun, așa cum a susținut pârâtul prin întâmpinare. Între pereții caselor proprietatea părților nu există niciun spațiu liber, pereții fiind lipiți unul de celălalt. În continuarea pereților caselor părților, există un gard despărțitor vechi, construit din scândură.
În luna iulie 2014, pârâtul a construit, în continuarea casei proprietatea sa și alipită de aceasta, o încăpere cu spațiu mic, cu pereții din zidărie de cărămidă, acoperită cu tablă, care, la data cercetării la fața locului, era terminată, însă nu avea pereții finisați. Peretele dinspre sud al acestei încăperi este situat la o distanță de 6 cm față de gardul despărțitor dintre imobilele părților. Așa cum s-a constatat cu ocazia cercetării la fața locului, încăperea nou construită de către pârât este un spațiu liber, în această încăpere nefiind efectuate alte amenajări/instalații.
Prin răspunsurile date la interogatoriul propus de reclamant, pârâtul a recunoscut că a el a construit noua încăpere fără să fi posedat autorizație de construire și fără să fi respectat distanța de minimum 60 cm. Prevăzută de lege față de gardul despărțitor dintre imobilele proprietatea părților. Pârâtul a mai susținut că, pentru a construi noua încăpere el ar fi avut consimțământul reclamantului, însă ulterior reclamantul s-a răzgândit.
Pârâtul nu a dovedit că pentru construirea noii încăperi ar fi avut autorizație de construire și nici că ar fi avut acordul reclamantului.
Față de situația de fapt reținută, sunt aplicabile prevederile art. 612 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform cărora „Orice construcții, lucrări sau plantații se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanța minimă se poate face prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic”.
Totodată, art. 13 din Ordinul 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții a instituit principiul autorizării executării lucrărilor de construcții prevăzând, la alineatul 1, că potrivit prevederilor art. 1 și ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 50/1991, executarea lucrărilor de construcții este permisă numai în baza și cu respectarea unei autorizații de construire/desființare emisă de autoritățile administrației publice locale, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren și/sau construcții - identificat prin număr cadastral, în condițiile Legii, în temeiul și cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, legal aprobate, a cerințelor impuse prin certificatul de urbanism, avizele/acordurile exprimate, precum și, după caz, prin punctele de vedere/actele administrative ale autorităților pentru protecția mediului competente.
În cauza de față, pârâtul nu a dovedit că, pentru construirea noii încăperi, el ar fi avut autorizație de construire și nici că ar fi avut acordul reclamantului exprimat printr-un înscris autentic.
Față de considerentele arătate, cu precădere față de lipsa acordului reclamantului ca pârâtul să edifice încăperea în cauză, acțiunea prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâtului să sisteze lucrările de construcții și să demoleze construcția efectuată de pârât la imobilul proprietatea acestuia, situat în Bârlad, ..32, așa cum a fost precizată, este întemeiată, urmând să fie admisă.
În consecință, se va dispune obligarea pârâtului N. Ș. să sisteze lucrările de construcții și să ridice (demoleze) construcția nou efectuată de către acesta, fără autorizație de construire, la imobilul proprietatea lui, situat în Bârlad, ..32.
Potrivit art. 453 alin.1 Cod.proc.civ., pârâtul va fi obligat să plătească reclamantului cheltuielile de judecată efectuate în proces (20 lei, taxă judiciară de timbru).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca lipsită de obiect, excepția inadmisibilității acțiunii, excepție ridicată de pârâtul N. Ș..
Admite acțiunea precizată, pentru sistare și ridicare (demolare) construcții, acțiune formulată de reclamantul Ș. N. (CNP-_), domiciliat în Bârlad, ..83 bis, jud. V., împotriva pârâtului N. Ș., domiciliat în Bârlad, .. 32.
Obligă pârâtul să sisteze lucrările de construcții și să ridice (demoleze) construcția nou efectuată de către acesta, fără autorizație de construire, la imobilul proprietatea lui, situat în Bârlad, ..32.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 20 lei.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând să fie depusă la Judecătoria Bârlad.
Pronunțată în ședința publică din 9 octombrie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. I. C. VICTORIȚA T.
Red.T.I.
Tehnored.C.V.T./15.10.2014/4ex. comunicari 2/
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2609/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 1466/2014. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
