Pretenţii. Sentința nr. 693/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 693/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 3835/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 693/2014
Ședința publică de la 10 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Grefier A. V.
Pe rol se află judecarea cauzei Civile privind pe reclamant I. N. N., domiciliat în . cu domiciliul procedural ales la cabinet avocat B. V., din Bârlad, . nr. 3, jud. V. și pe pârât S. M., având ca obiect pretenții P. LA 10 000 LEI
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru reclamant av. B. V. și pârâtul personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că au sosit relațiile solicitate de la P. de pe lângă Judecătoria Bârlad.
Pârâtul solicită suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului penal nr 4589/P/2013 .
Instanța respinge cererea de suspendare formulată de pârât întrucât conform art. 413 alin.1 pct. 2 Cod proc. Civ., instanța poate suspenda cauza dacă s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, iar în dosarul nr 4589/P/2013 nu s-a început urmărirea penală.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, conform art.392 C.pr.civ.
Av. B. V. precizează că își menține concluziile așa cum au fost formulate in notele de concluzii depuse la data de 14.02.2014 . Sunt îndeplinite condițiile răspunderii răspunderii delictuale. Cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul precizează că suma pe care o solicită reclamantul este exagerată, este o modalitate ca acesta să își intimideze adversarii politici.
Conform prevederilor art. 394 alin. 1 C. proc. civ., instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 08.08.2013, sub nr._ reclamantul I. N. N. a chemat în judecată pe pârâtul S. M., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 10.000 lei reprezentând daune morale pentru prejudicii aduse imaginii, onoarei și demnității, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că, în fapt, este primarul comunei Gherghești și că în seara zilei de 01.11.2012, în timp ce se afla la locuința numitului D. A. din localitatea Gherghești unde izbucnise un incendiu, pârâtul S. M. i-a reproșat lipsa unei pompe cu debit pentru apă și i-a adresat, în prezența celor aproximativ 30 de persoane următoarele expresii jignitoare: "prostule", "ai numai zece clase", "boule", "umbli după curve", "ești un animal", "nebunule".
Reclamantul a mai precizat în cererea introductivă și că în momentul în care pârâtul a început să-l agreseze fizic a intervenit un lucrător de poliție care se afla la fața locului și care l-a sancționat contravențional pe pârât pentru expresiile jignitoare pe care i le-a adresat reclamantului, întocmind procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 02.11.2012.
De asemenea, reclamantul a mai arătat și că pârâtul a fost cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj fiind întocmit dosarul nr. 5529/P/2012, iar prin rezoluția din data de 20.11.2012 s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru respectiva faptă.
Ca temei legal al acțiunii, reclamantul a invocat prevederile art. 1349 C. civ.Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei, conform dispozițiilor art. 7 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Pârâtul nu a depsu întâmpinare.
În susținerea acțiunii, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul pârâtului și a probei testimoniale cu martorii N. M. și S. C., iar instanța prin încheierea din data de 14.10.2013 a încuviințat pentru reclamant probele solicitate.
Reclamantul a depus, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 02.11.2012 (fila 4), rezoluție de neîncepere a urmăririi penale pronunțată în Dosarul nr. 5529/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad (filele 7-9).
Instanța, în virtutea rolului activ a dispus, din oficiu, atașarea Dosarului penal nr. 5529/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad.
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
În seara zilei de 01.11.2012 reclamantul care are calitatea de primar al comunei Gherghești s-a deplasat la la locuința numitului D. A. din localitatea Gherghești unde izbucnise un incendiu. La locul unde izbucnise incendiul se afla și pârâtul S. M., care i-a reproșat lipsa unui pod pe care să treacă pompierii și i-a adresat următoarele expresii jignitoare ”Unde ai fost până acum, ți-ai făcut societate și ți-ai angajat femei ușoare? Dă-ți demisia că nu ești bun de primar că nu ai făcut podul peste râu, derbedeule” astfel cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză, N. M. a cărei declarație se află consemnată la fila 42, și S. C. (fila 41) coroborate înscrisurile aflate în dosarul de urmărire penală atașat, respectiv declarațiile acelorași martori, aflate la filele 7-8 dosar urmărire penală. De asemenea, din declarațiile ambilor martori rezultă și faptul că erau mai multe persoane de față atunci când pârâtul i-a adresat reclamantului respectivele cuvinte.
Libertatea de exprimare este fundamentul esențial al unei societăți democratice, însă aceasta nu reprezintă o libertate absolută. Exercițiul acesteia este supus unor restrângeri și limitări, iar unele dintre aceste limitări sunt prevăzute în art. 30 alin. 6 din Constituția României, potrivit căruia libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine și în art. 57 din Constituție care impune exercitarea drepturilor și a libertăților constituționale cu bună-credință, fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți. Afirmațiile calomnioase pot aduce atingeri în mod nejustificat onoarei, reputației, imaginii persoanei respective, cauzându-i, alături de eventualele prejudicii materiale. și prejudicii morale, care atrag răspunderea celor care le-au produs doar dacă sunt îndeplinte condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 C. civ.
Potrivit dispozițiilor art. 1349 C. civ., Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile sau inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor pesoane, iar conform prevederilor art. 1357 C. civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Din analiza acestor dispoziții legale rezultă condițiile care se cer a fi îndeplinte în mod cumulativ pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului, și anume: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.
În ceea ce privește fapta ilicită aceasta se concretizează într-un comportament care sfidează ilegitim drepturi ale personalității (art. 58 C. civ.) ori drepturile care constituie atributele de identificare ale persoanei (art. 59 N.C.C.). cod civil consacră tehnic ad litteramrespectul datorat vieții private și demnității umane (art. 70-77 N.C.C.) și, prin urmare, în toate cazurile in care se aduc atingeri acestor valori umane, fapta ilicită va consta tocmai în încălcarea drepturilor subiective extrapatrimoniale care ocrotesc valorile amintite, consacrate în mod expres în Codul civil.
În prezenta cauză instanța reține că o astfel de faptă ilicită există având în vedere ca din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că pârâtul i-a adresat reclamantului expresii jignitoare în prezența mai multor persoane și că i-a reproșat acestuia lipsa unui pod pe care să treacă pompierii. Însă pentru a se angaja răspunderea civilă delictuală a pârâtului este necesară și existența unui prejudiciu care să îi fi fost cauzat reclamantului prin adresarea respectivelor expresii jignitoare.
În această cauză, instanța constată că această condiție nu este îndeplinită nefăcându-se dovada existenței vreunui prejudiciu cauzat reclamantului. Într-adevăr, cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale stabilindu-se prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite în plan psihic și afectiv de cel în cauză, importanța valorilor lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării. Însă toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs.
În această cauză, declarațiile martorilor nu dovedesc prejudiciul moral pretins. Astfel, din declarațiile acestora rezultă că reclamantul nu și-a schimbat comportamentul după respectivul incident, precum și faptul că despre reclamant nu s-au auzit ca urmare a acestui incident păreri negative, neputându-se reține producerea unor consecințe negative în plan psihic și afectiv.
Aceeași soluție se desprinde și din concepția Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, care, deși este considerat un drept esențial într-o societate democratică, nu poate fi exercitată dincolo de orice limite. Ca orice altă libertate socială, ea presupune luarea în considerare a unor interese de ordin general, cum sunt siguranța națională, integritatea teritorială a statelor contractante, siguranța publică, apărarea acesteia și prevenirea săvarșirii unor infracțiuni, protecția sănătății și a moralei publice, garantarea autorității și imparțialității puterii judiciare, precum și a unor interese de ordin personal, anume reputației și drepturilor ce aparțin altor persoane, impiedicarea de a divulga informații confidențiale, limitări ce sunt prevăzute în art. 10 parag. 2 al Convenției.
Într-o jurisprudență constantă, jurisdicția europeană a decis că limitele criticii admisibile sunt mai largi în privința unui om politic care acționează în calitatea sa de personaj public, decât în privința unui particular. Omul politic, în prezenta cauză reclamantul care îndeplinește funcția de primar al comunei Gherghești, se expune, în mod inevitabil și conștient, unui control atent al faptelor și gesturilor sale, control ce este exercitat atât de ziariști, cât și de masa cetățenilor. Desigur, omul politic are dreptul la protejarea reputației și demnității sale, în cadrul vieții private și în afara acestui cadru, dar imperativele acestei protecții au a fi puse în balanță cu interesele unei discuții libere a problemelor politice, astfel că excepțiile de la libertatea de exprimare au a fi interpretate restrictive (Cauza Oberschlik Contra Austriei).
În prezenta cauză, din ansamblul dosarului rezultă că proferarea respectivelor expresii s-a realizat în cadrul unei probleme de interes general, respectiv lipsa unui pod care să permită pompierilor să treacă pentru a stinge incendiul, astfel încât excepțiile de la libertatea de exprimare vor fi interpretate într-un mod restrictiv. Deși expresiile jignitoare nu s-au referit doar la problema de interes general, aducându-se reproșuri care privesc și viața personală, nu se constată existența unei încălcări a dreptului la imagine al reclamantului în condițiile în care din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, reiese că în domeniul politic, invectivele politice se răsfrâng pe plan personal acestea fiind riscurile jocului politic și ale liberei dezbateri de idei garantate într-o societate. (Cauza Lopes Gomes da S. contra Portugaliei). Or, în prezenta cauză, invectivele politice privind lipsa podului care să permită pompierilor să treacă în contextul în care discuția a avut loc cu ocazia unui incendiu produs la un locuitor din . primar, s-au răsfrâns și în plan personal prin adresarea celorlalte cuvinte jignitoare, însă acestea se includ în categoria riscurilor pe care un om politic și le asumă.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul I. N. N. în contradictoriu cu pârâtul S. M. de acordare a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale pentru prejudicii aduse imaginii, onoarei și demnității.
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 451 alin. 1 C. proc. civ. și pe cele ale art. 453 alin. 1 C. proc. civ. care prevăd că partea care a pierdut procesul va fi obligată, la cererea celeilalte părți, să plătească cheltuielile de judecată, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul I. N. N. domiciliat în . în contradictoriu cu pârâtul S. M. domiciliat în ..
Respinge ca neîntemeiată cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de reclamant.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bârlad sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.03.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
C. DARIEALINA V.
Red. C.D. 24.03.2014
TEHNORED. A.V. 24.03.2014
EX.4
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 154/2014. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2253/2014. Judecătoria... → |
|---|
