Succesiune. Sentința nr. 71/2014. Judecătoria BÂRLAD

Comentarii

0

Sentința nr. 71/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 14-01-2014 în dosarul nr. 4889/189/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BÂRLAD

JUDB

Sentința civilă Nr. 71/2014

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. B.

Grefier V. M. B.

Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe Neguriță A. domiciliată în Hunedoara, ., ., . în contradictoriu cu pârâții S. V. domiciliat în ., jud. V., R. C. domiciliată în ., jud. V., S. I. domiciliat în . B., jud. G., S. A. R. domiciliat în G., ., ., ., cu reședința în Provincia Bergamo, Bolgare (bg), LODI, nr.24, cod poștal_, Italia și S. C. G. domiciliat în G., ., ., ., jud. G. și reședința în Luzzana (bg), Piazza Castelo, nr.19, cod poștal_, Italia, având ca obiect succesiune.

Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică din 07.01.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se depune concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru data de 14.01.2014.

Deliberând, s-a dat sentința de față:

INSTANȚA

După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 256 C.pr.civ., instanța a dat următoarea hotărâre:

I. Procedura de judecată

A. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 27.09.2012 sub număr de dosar_, repartizat în mod aleatoriu prezentului complet (civil nr. 8), reclamanta Neguriță A. a chemat în judecată pârâții S. V., R. C., S. I., S. A. R. și S. C. G. solicitând dezbaterea moștenirilor rămase de pe urma defuncților S. I., decedat la data de 18.02.1983 și S. A., decedată la data de 23.03.2011, stabilirea masei succesorale, moștenitorii, cotele și ieșirea din indiviziune, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că la data de 18.02.1983 a decedat Siminon Gh. I. cu ultimul domiciliu în ., jud. V.. La data de 23.03.2011 a decedat și mama sa S. A. cu ultimul domiciliu în ., jud. V.. Susține că moștenitori cu vocație succesorală a rămas împreună cu pârâții S. V., R. C. și S. I., în calitate de descendenți de grad I, precum și S. A. R. și S. C. G., în calitate de nepoți de fiu care vin la moștenire prin reprezentare. Masa succesorală se compune din următoarele bunuri:

- casa de locuit situată în ., jud. V. cu suprafața de 119 m.p. construită în anul 1954 din paiantă și acoperită cu țiglă cu valoare de impozitare de_ lei;

- casa de locuit situată în . cu suprafața de 87 m.p. construită în anul 1958 din paiantă și acoperită cu tablă cu valoare de impozitare de_ lei;

- teren extravilan cu suprafața de 5,96 ha în valoare de 1500 lei;

- teren intravilan cu suprafață de 1,38 ha în valoare de 200 lei.

Cotele succesorale sunt cele legale respectiv descendenților de grad I Neguriță A., S. V., R. C., S. I. le revin cotele de 2/20 din masa succesorală și descendenților de grad I le revin cotele de 1/10 din masa succesorală.

În drept, reclamanta a invocat art. 1103, art. 1143 din C. civ. și art. 673 din C.proc. civ.

La data de 07.11.2012 (fila 50), reclamanta a depus la dosar precizări, prin care a arătat că, prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 5419 din data de 07.10.2008 la Biroul Notarului Public F. L., defuncta S. A. i-a transmis dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de 6428 m.p., real măsurat (din care_ m.p. categoria de folosință pășuni și 379 m,.p. categoria de folosință vii), cu nr. cadastral provizoriu 242 situat în satul Urdești, . între vecinii: la nord - imobil cu nr. cadastral provizoriu 241, la est drum . T. și imobil cu nr. cadastral provizoriu 239, la vest Drum . întreținere autentificat sub nr. 5420 din data de 07.10.2008 la Biroul Notarului Public F. L., defuncta S. A. a transmis către R. C. dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de 6.428 m.p., real măsurat (din care 5828 m.p. categoria de folosință pășuni și 600 m.p. categoria de folosință vii), cu nr. cadastral provizoriu 241 situat în satul Urdești, ., între vecinii: la nord-P. T. și imobil cu număr cadastral provizoriu 240, la est-drum . cu număr cadastral provizoriu 242, la vest drum . ca acestea să nu fie incluse în masa succesorală rămase de pe urma defuncților.

La data de 20.01.2013 (fila 59), reclamanta a depus precizări cu privire la masa succesorală rămasă de pe urma defuncților.

Arată că prin actul de dezmembrare autentificat sub nr. 5418 din 07.10.2008 defuncta S. A. a dezmembrat în patru loturi imobilul situat în ., între vecinii: la nord- P. T., la est- drum . T., la vest-drum . de locuit cu număr de identificare corp clădire C1, cu o suprafață real măsurată de 87 m.p., din casa de locuit cu număr de identificare corp clădire C2 cu suprafața real măsurată de 13.800 m.p. conform actului de proprietate, real măsurat_ m.p Prin contractele de întreținere autentificate sub nr. 5419 și 5420 din data de 07.10.2008 la Biroul Notarului Public F. L., defuncta S. A. i-a transmis ei și pârâtei R. C. dreptul de proprietate asupra întregului imobil descris anterior. Conform Titlului de proprietate nr. 1378/_ emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate V., rezultă că suprafața de 59.600 m.p. teren situat în extravilanul satului Urdești, . care formează masa succesorală rămasă se compune din:

- teren arabil cu suprafața s 2600 m.p., tarlaua 40, . având ca vecini: Nord- P. P., Est- pr. 1927, Sud - C. A., Vest-DE 1921;

- teren arabil cu suprafața de 10.000 m.p., tarlaua 42, . având ca vecini: Nord- C. D., Est- ps 1994, Sud-G. G., Vest-DE 675;

- teren cu suprafața de 2900 m.p., tarlaua 42m, . ca vecini Nord- G. D., Est - ps.1994, sud - A. Ghe, Vest- DE 675;

- teren arabil cu suprafața de 2400 m.p., tarlaua 47, . ca vecini Nord-C. h. ion, Est- DC 2041, Sud-S. V.; Vest- Ps2043;

- Teren arabil cu suprafața de_ m.p., tarlaua 43, . având ca vecini: Nord- S. Cuta, Est- DE 666, Sud-S. V., Vest- Ps1995.

La data de 05.03.2013 (fila 91), reclamanta a depus la dosar precizări cu privire la masa succesorală care formează obiectul cererii de chemare în judecată.

În fapt, a susținut că, prin actul de dezmbembrare autentificat sub nr. 5418 din data de 07.10.2008 defuncta S. A. a dezmembrat în patru loturi imobilul situat în ., județul V. .

Precizează că masa succesorală ce face obiectul cererii se compune din următoarele bunuri imobile:

- imobilul situat în satul Urdești, . între vecinii: Nord- imobil cadastral provizoriu 242, la est- imobil cu nr. cadastral provizoriu 242 și drum . T., compus din casă de locuit cu nr. de identificare corp clădire C1, construită din vălătuci, acoperită cu țiglă cu suprafața real măsurată de 87 m.p. și din terenul aferent construcției cu suprafața de 402 m.p. real măsurat, cu nr. 239 (lotul nr.1 din actul de dezmembrare autentificat sub nr. 5418 din data de 07.10.2008 la Biroul Notarului Public F. L.);

- imobilul situat în satul Urdești, . între vecinii: la nord- P. Toder, la est-drum . număr cadastral provizoriu 241, la sud și la vest-imobil cu număr cadastral provizoriu 241 compus din casa de locuit cu număr de identificare corp clădire C1 construit din vălătuci acoperită cu țiglă cu suprafața real construită de 119 m.p. și din terenul aferent construcției în suprafață de 397 m.p. real măsurat cu număr cadastral provizoriu 240 (lotul nr. 1 din actul de dezmembrare autentificat sub nr. 5418 din data de 07.10.2008 la Biroul Notarului Public F. L.);

- suprafața de 59.600 m.p. teren situat în extravilanul satului Urdești, .> Susține că dreptul de proprietate asupra bunurilor care formează ,masa succesorală a fost dobândit de S. A. astfel: construcțiile prin construire în timpul căsătoriei cu S. I. și terenul în condițiile Legii 18/1991, conform Titlului de proprietate nr. 1378/_ emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor V., la data de 25.09.1996.

Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de lei, conform art. 3 alin. 1 din Legea 146/1996 privind taxele de timbru. A fost aplicat timbru judiciar în cuantum de lei, conform art. 3 alin. 2 din O.G. 32/1996 privind timbrul judiciar.

B. Punctul de vedere al pârâților

1. În ședința publică din data de 06.11.2012, pârâtul S. V. s-a prezentat în fața instanței arătând că, înțelege să renunțe la calitatea de moștenitor, nu are nici o pretenție, depunând în acest sens poziția sa, în scris-fila 38.

La data de 04.03.2013 (fila 78), pârâtul S. V. a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională prin care:

- susține că este de acord cu acțiunea;

- solicită ieșirea din indiviziune privind suprafața (intravilan și extravilan) de 5 ha cu prinsă în Titlul de proprietate 1360/_ din data de 25.09.1996 pe numele P. E. și S. A.,

- completarea masei succesorale a defunctei S. A. cu suprafața de 2,50 ha reprezentând ½ din titlul de proprietate,

- atribuirea în proprietatea a întreții suprafețe de 5 ha direct în proprietate.

În fapt, pârâtul a arătat că, este cotitular în Titlul de Proprietate nr. 1360/_ eliberat la data de 25.09.1996 împreună cu P. E., bunica maternă, în cote de ½ fiecare. Succesiunea defunctei P. E. a fost dezbătută pe cale notarială, conform certificatului de moștenitor nr. 117 din 07.07.2009 la Biroul Notarului Public F. L.. Masa succesorală a defunctei a constat în dreptul de proprietate asupra cotei indivize de ½ din terenul cu suprafață de 50.000 m.p. situat pe teritoriul satului Urdești, ., județul V. cuprins în Titlul de proprietate 1360/_ eliberat la data de 25.09.1991. Moștenitori legali au fost defuncta S. A., în calitate de fiică a acesteia care a cules întreaga moștenire în cote de 1/1. Dreptul de proprietate în cotă de ½ din titlul invocat a fost întrabulat pe numele S. A., conform încheierii nr. 8171 din data de 10.07.2009. Solicită să i se atribuie suprafața de 2,50 ha teren care face obiectul completării masei succesorale. Susține că stăpânește suprafața de teren intravilan de 1 ha și 2000 m.p. unde locuiește și pe care și-a construit cu consimțământul părților o locuință în urmă cu 17 ani. De la revoluție, stăpânește întreaga suprafață de teren cuprinsă în Titlul de proprietate 1360/_ eliberat la data de 25.09.1996. A achitat impozitele și taxele imobilelor. Susține că a existat înțelegerea potrivit căreia, în urma dezbaterii succesiunii părinților, lui să-i revină suprafața de 2,50 ha din Titlul de proprietate invocat, iar fraților să le revină terenurile din celălalt titlu de proprietate.

În drept, a invocat dispozițiile art. 728 C. civ.

2. În ședința publică din data de 06.11.2012, pârâtul S. I. s-a prezentat în fața instanței arătând că, înțelege să renunțe la calitatea de moștenitor, nu are nici o pretenție, depunând în acest sens poziția sa în scris-fila 39.

3. Pârâta R. C. s-a prezentat în fața instanței la data de 06.11.2012 arătând că este de acord cu acțiunea (fila 48).

La data de 18.06.2013, în ședința publică de la această dată (fila 17 vol II), pârâta a formulat cerere reconvențională prin care solicită să se constate că a efectuat următoarele lucrări de îmbunătățire la imobilul casă de locuit situat pe suprafața de 397 m.p.:

- a renovat casa cu 2 camere și marchiză, chiler la spate;

- a înălțat-o la 70 cm:

- a învelit casa cu 60 foi de tablă, apus grinzi 10 bucăți;

- a pus 1000 bucăți de șuruburi;

- a ridicat o sobă de teracotă din cărămidă;

- a pus podea din plastic;

- a folosit o mașină de balastru, 25 saci ciment;

- a instalat 1 ușă și 2 geamuri termopan;

- o ușă dublă și geam în 3 camere;

- grad din plasă;

În cadrul concluziilor pe fondul cauzei, pârâta a arătat că nu dorește să-i fie atribuite produse și fructe civile, grâu.

4. Pârâtul S. A. R. a depus la dosar un înscris (fila 148) prin care a solicită drepturile ce i se cuvin.

5. Pârâtul S. C. G. (fila 154) a depus la dosar un înscris prin care arată că cedează în favoarea fratelui său, S. A. R. partea ce i se cuvine din moștenire.

C. Cereri noi de completare a acțiunii inițiale și răspuns la întâmpinare depus de reclamantă

La data de 15.04.2013 (fila 137), reclamanta a solicitat completarea masei succesorale rămasă de pe urma defunctei S. A. cu suprafața de 25.000 m.p. teren reprezentând cota de ½ din suprafața de 50.000 m.p. dobândită de defuncta S. A. prin certificatul de moștenitor nr. 117 din data de 07.07.2009 la Biroul Notarului Public F. L. cu amplasamentele arătat în titlul de proprietate.

Reclamanta a completat acțiunea cu două capete de cerere prin care a solicitat:

- să se constate că pârâtul este decăzut din dreptul de a retracta renunțarea la succesiunile defuncților S. I. și S. A., retractarea făcută prin înscrisul autentic din data de 27.02.2013 la Biroul Notarului Public D. I.;

- să se constate că la imobilul succesoral, corp de construcție cu suprafața de 87 m.p. și terenul aferent de 402 m.p. ce se află în posesia sa, a executat îmbunătățiri și construcții noi, valoare ce se deduce din valoarea actuală de circulație.

În fapt, reclamanta a arătat că, prin atitudinea adoptată pârâții S. V., S. I., S. A. R. și S. C. G. aceștia nu au calitatea de moștenitori în cauză. Arată că pârâtul S. V. a renunțat la succesiunea defuncților prin încheierea de ședință din data de 06.11.2012 voință ce a fost exprimată în scris, depusă la pagina 38 din dosar, precum și ca urmare a depunerii la dosar a Certificatului de moștenitor nr. 117/07.07.2009 și a Titlului de proprietate nr. 1360/47.809/25.09.1996 din care rezultă o stare de indiviziune nouă întemeiată pe coproprietatea pârâtului S. V. și pe succesiune. Arată că este de acord cu capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune a suprafeței de 50.000 m.p. teren din Titlul de proprietate 1360/15.09.1996, nu este de acord cu capetele 2 și 3 de acțiune care depind de calitatea succesorală a pârâtului S. V.. Arată că pârâtul S. V. a avut un comportament nedemn față de S. A. pe care a încercat să o omoare prin tăierea unui plop din apropierea casei defunctei pe care l-a dirijat pe casa defunctei, astfel că, imobilul s-a degradat așa încât S. A. a prins frică de pârât, era îngrozită care îi adresa pe un ton necuviincios astfel încât mama sa a cerut ajutor, să o salveze și să fie luată la una din fete. Mama sa a plecat din casă, locuind la pârâta R. C.. Pârâtul îi încasa pensia și o folosea în interes personal, a obținut o decizie de curator de la Primăriei Viișoara, în prezent Dodești. Pe fondul acestor împrejurări, pârâtul a afirmat că, a încheiat un contract de arendare sau concesiune cu o societate privată interesată în exploatarea suprafeței de teren extravilan din Titlul de proprietate 1360/_/25.09.1996 pentru producerea energiei electrice eoliene, chiar afirmă că s-au depus bani pe numele defunctei, însă nu a prezentat niciodată copiile acelor contracte sau dovada banilor cuveniți defunctei S. A.. Faptul că pârâtul și-a construit o casă personală pe suprafața de 1.000 m.p. și acest teren este o parte din terenurile din Titlul de proprietate 1360/_/25.09.1996 nu înseamnă că are calitatea de moștenitor deoarece acest teren este coproprietatea sa conform declarației sale din certificatul de urbanism depus la dosar, iar construcția a făcut-o înainte de deschiderea succesiunii defunctei S. A.. Pârâtul a combinat calitatea sa de coproprietar cu calitatea de curator pe timpul vieții defunctei S. A. astfel încât actele de stăpânire invocate echivalează cu calitatea lui de moștenitor. Renunțarea la succesiune făcută de pârât prin actul autentic și actul sub semnătură privată din data de 06.11.2012 urcă până la data deschiderii succesiunii. Potrivit art. 701 C. civ. vechi retractarea este posibilă numai dacă nu a expirat termenul de prescripție al dreptului de opțiune succesorală. Decăderea renunțătorului din dreptul de a retracta renunțarea prin împlinirea termenului de prescripție operează de drept și poate fin invocată de orice persoană interesată.

În ceea ce privește îmbunătățirile la construcție susține că acestea sunt:

- a turnat centura de beton la bucătăria de iarnă, bucătăria de vară și marchiza;

- a înălțat cu cca 40 cm. Pereții de șla bucătăria de vară și marchiza, după care a executat din nou acoperișul din scândură și tablă;

- a executat și montat o ușă dublă la bucătăria de vară, în locul celei vechi;

- a pus geam nou la bucătăria de vară, în locul celei vechi;

- a executat de la temelie un perete de la partea laterală a casei pe care în exterior a cimentuit-o;

- a executat o sobă din cărămidă la una din camere și hornul de la bucătăria de iarnă;

- a montat patru stâlpi din lemn pentru susținerea grinzilor de la casă împiedicând dărâmarea casei;

- a executat gardul din plasă și porțile de la stradă;

- a executat o magazie și un șopron în spatele casei

În drept, a invocat dispozițiile art. 132 C.proc. civ. și art. 701 C.civ.

D. Întâmpinare la cererile adiționale

Pârâtul S. V. a depus la dosar întâmpinare (fila 173) la cerile adiționale prin care a arătat că cererea de completare a masei succesorale a defunctei S. A. cu suprafața de 25.000 m.p. este identică cu capătul de cerere al cererii reconvenționale pe acere a formulat-o.

Cu privire la prima cerere prin care reclamanta solicită să se constate că este decăzută din dreptul de a retracta succesiunea, pârâtul a invocat excepția inadmisibilității cererii, motivat de faptul că nici teoria și nici practica judecătorească nu consacră instituția decăderii din dreptul de a retracta renunțarea la succesiune, ci cel mult instanța la cererea persoanei interesate poate constat că o eventuală de retractare a renunțării nu îndeplinește cumulativ cele două condiții prevăzute de art. 701 C. civ. în sensul că retractarea s-a făcut cu depășirea termenului de prescripție a dreptului de opțiune succesorală și că, între timp succesiunea a fost acceptată de către un lat succesibil chemat la moștenire ca urmare a renunțării făcute de moștenitor. Dacă reclamanta invocă că cererea sa de retractare a renunțării la moștenire a fost făcută cu depășirea termenului de prescripție a opțiunii atunci pârâtul a înțeles să solicite cenzurarea împrejurărilor în care a fost înaintată instanței cererea sa de renunțare, invocând nulitatea absolută a acestei cereri. Arată că înainte de a intra în sala de judecată, pe hol, în condițiile în care nu avea avocat, cererea i-a fost dictată de apărătoarea reclamantei, în urma înțelegerii părților, ca lui să-i revină suprafața de 2,50 ha din titlul de proprietate, iar celorlalte părți terenurile din Titlul nr. 1378/_. Actul său de renunțare apare ca fiind un act de renunțare în folosul tuturor, cu titlu oneros, situație în care legea îl socotește acceptant pur și simplu. Pe de altă parte, arată că renunțarea sa succesiune și acceptarea succesiunii trebuie făcută de către succesibil în interiorul termenului de 6 luni, termen de prescripție a dreptului de opțiune succesorală. Cererea sa de renunțarea este făcută cu depășirea termenului prevăzut de art. 700 C. civ. De asemenea, renunțarea la succesiunea este valabilă și produce efecte numai dacă succesibilul nu și-a exercitat anterior, dreptul de opțiune prin acceptarea fie și tacită. Cel care a acceptat moștenirea nu mai poate reveni asupra acceptării. Susține că cererea sa este lovită de nulitatea absolută și pentru faptul că nu îndeplinește condițiile de solemnitate prevăzute de lege, acesta trebuia făcută prin declarație autentică în fața notarului public sau în cazul în care renunțarea s-a dat în fața instanței de judecată aceasta urma să ia act de renunțare prin încheiere, încheierea ce urma să fie comunicată la BNP, unde trebuie înscrisă în registrul special. Arată că a acceptat succesiunea în mod tacit. Arată că reclamanta a recunoscut prin cererea de chemare în judecată calitatea sa de moștenitor acceptant și nu succesibilii posibili, așa cum a susținut inițial. Invocarea faptului că ar fi fost nedemn nu corespunde cu realitatea. Când s-a întâmplat evenimentul relatat de reclamantă mama sa nu se afla în locuința sa, ci la pârâta R. C.. Cât timp mama sa a locuit la el, primea pensia pe acre și-o folosea cum credea de cuviință, iar după ce a plecat la pârâta R. C. a primit pensia la noua locație. După decesul mamei, a făcut acte de acceptare tacită a moștenirii, comportându-se ca un moștenitor.

E. Cereri noi de completare a acțiunii

Prin cererea depusă la data de 27.05.2013 -fila 191, reclamanta a completat acțiunea cu încă două capete de cerere, solicitând:

- completarea masei succesorale rămasă de pe urma defunctei S. A. cu fructele civile, produse în natură, precum și sumele de bani cuvenite lui S. A. de pe această suprafață de teren încasate de către pârâtul S. V. pe ultimii 3 ani anteriori decesului lui S. A., precum și de la decesul acesteia, până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța în cauză. Arată că pârâtul a pretins că a arendat și partea din teren cuvenită lui S. A. și ar fin încasat drepturile cuvenite acesteia, motivând că el sete moștenitor acceptant. În realitate S. V. a încheiat nu numai contracte de arendă pentru terenul cuvenit lui S. A., ci și contracte cu o solicitate de eolinene pe care nu l-a prezentat, ascunzând valorile încasate din acel contract.

- solicită ca instanța să aplice pârâtului S. V. sancțiunea prevăzută de art. 703 C. civ. în sensul ca el să nu primească partea ce i s-ar fi cuvenit din bunurile însușite, date la o parte sau ascunse din succesiune de către el și anume exact valoarea fructelor civile, a produselor în natură și a sumelor de bani cuvenite lui S. A. de la suprafața de 25.000 lei teren, fie prin arendă, fie prin contractul de concesiune încheiat cu societate de eoliene.

Arată că pretenția este întemeiată pe întreaga atitudine manifestată de pârâtul S. V. cu privire la terenul defunctei S. A. el încheind singur contractele de arendă sau contract de concesiune, fără să prezinte o evidență a drepturilor încasate de el pentru S. A., ascunzând chiar și contractele încheiate pentru ca să nu se cunoască cuantumul drepturilor încasate, astfel că, dacă pârâtul dorește să fie considerat acceptant tacit al succesiunilor trebuie să aducă la masa succesorală tot ceea ce era cuvenit lui S. A. și să fie sancționat cu neprimirea părții ce i s-ar fi cuvenit din aceste bunuri. Solicită respingerea excepției inadmisibilității invocată de pârât. În cea ce privește nulitatea absolută invocată de pârât, susține că pârâtul și-a retractat renunțarea la notarul public considerând că renunțarea este un act unilateral exprimat de el, valabil și valid din punct de vedere juridic, iar la acest moment susține că actul de renunțare la succesiune este lovit de nulitatea absolută. Nu este vorba de nulitatea absolută, nici cu privire la împrejurările în care s-a făcut renunțarea și nici cu privire la solemnitate. Renunțarea făcută de pârât este pur gratuită și nu este oneroasă este o renunțare abdicativă la succesiune care nu implică nici un fel de acceptare a succesiunii.

De asemenea a invocat excepția netimbrării sau insuficientei timbrări a cererii privind nulitatea absolută a cererii de renunțare la drepturile succesorale.

La data de 14.06.2013, reclamanta a depus la dosar precizări (fila 10, vol II), prin care a arătat că perioada pentru care solicită completarea masei succesorale rămasă de pe urma defunctei S. A. cu fructe civile, produse în natură și sumele de bai de la suprafața de 2,50 teren este de la data deschiderii succesiunii și până în prezent. Cuantumul acestor drepturi este evaluabil în bani la suma de 2780 lei, respectiv 1780 lei echivalentul cantității de 1780 kg grâu, menționată în contractul de arendă depus la dosar de pârât și suma de 1.000 lei reprezentând avansul consemnat la CEC Bank pe numele defunctei S. A., menționată în contractul de concesiune depus de pârât. În legătură cu intenția pârâtului pe care a avut-o și în legătură cu drepturile cuvenite defunctei S. A., din contractul de concesiune rezultă că acest contract este exclusiv încheiat pe numele pârâtului, suma de bani consemnată la CEC Bank este pe numele S. A. care era în viață la data de 30.07.2009 când s-au depus banii. Numai că în contractul din 2008 scrise că suma de 1000 lei s-a depus la data încheierii contractului, adică la data de 22.10.2008 și ar fi trebuit să fie pe numele pârâtului. Susține că în realitate pârâtul a încheiat un alt contract cu societate de eoliene, pentru aceeași suprafață de teren, însă în numele lui S. A. și acel contract ar fi fost încheiat chiar la data de 30.07.2009. Arată că pârâtul ascunde acel contract.

F. Apărările formulate cu privire la cererile adiționale din data de 27.05.2013

Pârâtul a depus la dosar precizări cu caracter de întâmpinare (fila 210) în ceea ce privește cererile de completare a acțiunii. Susține că a acceptat succesiunea în mod tacit de pe urma defunctei S. A., împrejurare dovedită cu înscrisul denumit ,,Contract de arendă nr. 4 din data de 01.03.2005", care are ca obiect arendarea suprafeței extravilane de 3,56 ha în care este inclusă și suprafața de 2,50 ha reprezentând cota de ½ din TP 1360 din data de 25.09.1996. Arată că nu pot fi incluse în masa succesorală toate fructele civile produse în natură pe ultimii 3 ani anteriori decesului defunctei, deoarece produsele cu titlu de arendă au fost ridicate de el de la asociație, dar au fost folosite de mama sa în timpul vieții. La momentul deschiderii succesiunii nu mai existau, iar în ipoteza în care ar fi fost deținute de el, titulara unei acțiuni în pretenții ar fi fost mama sa. Ceea ce ar fi putut constitui obiect al completării succesorale ar fi, eventual, arenda primită de el după data deschiderii succesiunii ( 23.03.2011), însemnând: pentru anul 2011: 400 kg/ha x 2,50 ha = 1.000 kg grâu, iar pentru anul 2012: 250 kg grâu/ha x 2,50 ha = 625 kg grâu, în total pentru cei doi ani = 1625 kg grâu. Nu pot fi solicitate aceste produse până la rămânerea definitivă a hotărârii, întrucât ridicarea acestora pe anul 2013 este blocată. Arată că terenul extravilan cu suprafața de 4,17 din titlul de proprietate 1378/_ din 25.09.1996 a fost arendat de către acesta la aceeași societatea ., conform adresei nr. 56/29.05.2013. Din conținutul adresei rezultă că după decesul mamei drepturile cuvenite cu titlu de arendă au fost ridicate de către pârâta R. C. și de reclamanta Neguriță A., pentru terenul extravilan cu suprafața de 4,17 ha arendat din titlul de proprietate.

A solicitat respingerea cererii prin care reclamanta solicită aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 703 din C. civ. vechi. De vreme ce reclamanta solicită aplicarea acestei sancțiunii, rezultă că îl consideră acceptant. Nu se poate reține o acțiune de dare la o parte sau dosire a unor bunuri succesorale de vreme ce toate părțile cunoșteau faptul că după decesul mamei a ridica drepturile succesorale cu titlu de arendă de pe suprafața de 2,50 ha din Titlul de proprietate 1360 din data de 25.09.1996 și că constituise un drept de superficie pe terenul în discuție. Despre toate înscrisurile, părțile au avut cunoștință.

Precizează că nulitatea absolută a cererii de renunțare a înțeles să o invoce în apărare, nu ca un capăt distinct de cerere reconvențională. A încheiat contract de arendă și contract de superficie doar pentru suprafața extravilană cuprinsă în titlul de proprietate 1360/_ din dat de_, nu a încheia nici un fel de contract cu privire la terenurile cuprinse în Titlul de proprietate nr. 1378 din data de 25.09.1996.

G. Probe

Reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: acte de stare civilă, certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice nr. 990 din data de 12.09.2012, încheierea nr. 9463 din data de 20.09.2012 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale ale Notarilor Publici din România emisă la Biroul Notarului Public F. L. (fila 10), încheierea nr. 9464 din data de 20.09.2012 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale ale Notarilor Publici din România emisă la Biroul Notarului Public F. L. (fila 11), Sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 985 din 10.09.2012 (fila 16), Sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 986 din 10.09.2012 (fila 17), Titlul de proprietate nr. 1378/_ din data de 25.09.1996 (fila 21), chitanța din data de 01.02.2012, contract de întreținerea autentificat sub nr. 5420 din data de 07.10.2008 la Biroul Notarului Public F. L., încheierea nr._ din data de 09.10.2008, Contract de întreținere autentificat sub nr. 5419 din data de 07.10.2008 la Biroul Notarului Public F. L., încheierea nr._ din data de 16.09.2011, extras de carte funciară –fila 47, adeverința nr. 1264/09.11.2012-fila 53, Act de dezmembrare autentificat sub nr. 5418 din data de 07.10.2008, extras de carte funciară.

Pârâtul S. V. a depus la dosar următoarele înscrisuri: Declarația autentificată nr. 280 din data de 27.02.2013 (fila 71), cate de stare civilă, Titlul de proprietate nr. 1360/_ din data de 25.09.1996 (fila 83), certificat de deces P. E.-fila 84, certificat de moștenitor nr. 117 din data de 07.07.1009 emis de Biroul Notarului Public F. L., încheierea nr. 8171 din data de 10.07.2009, extras de carte funciară, înștiințare de plată din data de 07.03.2005, chitanțe de plată a impozitului (filele 99-115), certificat de urbanism nr. 1 din data de 20.01.2001, autorizație de construire nr. 1 din data de 20.01,2001, poliță de asigurare, contract de arendare nr. 4 din data de 01.03.2005 înregistrata la Consiliul Local al Comunei Dodești cu nr. 131 din data de 01.03.2005, adeverința nr. 781 din data de 17.04.2013- fila179, adresa nr. 43 din 16.04.2013, adresa nr. 52 din data de 22.04.2013 emisă de .-fila 181, doctrină, adresa nr. 44 din data de 28.05.2013-fila 215, adresa nr. 56 din data de 29.05.2013 emisă de .-fila 216, Contract de arendare nr. 20 din data de 01.03.2005 înregistrat la Consiliul Local al comunei Dodești cu nr. 01.03.2005, Contract de constituire a unui drept de superficie nr. VD001/22.10.2008 (filele 219-234), Libret CEC – fila 235, adresa nr. 45 din data de 11.06.2013, adresa nr. 56 din data de 13.06.2013 –filele 4-5 vol II, extras de carte funciară.

Pârâții S. A. R. și S. C. G. au depus la dosar, prin fax, actele de stare civilă.

La solicitarea instanței au fost înaintate la dosar adresele emise de . SRL –filele 85-116, respectiv filele 130-152.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei R. C. (fila 55), cu interogatoriul pârâtului S. V. (fila 57), interogatoriul pârâtei R. C. luat de pârâtul S. V. (fila 60), răspunsurile la interogatoriu fiind depuse la dosar la filele menționate, proba testimonială cu martorii R. C. (fila 63), P. Ș. (fila 64) G. G. V. (fila 65), D. L. (fila 117), declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar la filele indicate.

Deși reclamanta Neguriță A. și pârâții S. I., S. A. R. și S. C. G. au fost citați cu mențiunea să se prezinte la interogatoriu nu s-au prezentat.

În cauză a fost administrată proba cu expertiză tehnică în construcții, raportul de expertiză fiind depus la dosar la fila 197-219, răspunsul la obiecțiuni la filele 18-19, vol. III, respectiv fila 34, vol. III, proba cu expertiză tehnică în specialitatea topografie, raportul de expertiză fiind depus la dosar la filele 221-237, vol. II, răspunsul la obiecțiuni la filele 15-16, vol. III, respectiv fila 33 vol. III.

II. În fapt:

După analizarea înscrisurilor din dosar, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 20.02.1951 S. I. s-a căsătorit cu S. A., conform certificatului de căsătorie . nr._.

La data de 18.02.1983 a intervenit decesul numitului S. I. cu ultimul domiciliu în loc. Viișoara, județul V. (conform certificatului de deces . nr._ de la fila 19).

În urma decesului acestuia au rămas următoarele persoane cu vocație succesorală, conform actelor de stare civilă depuse la dosar: S. A., în calitate de soție supraviețuitoare, reclamanta Neguriță A. și S. V., R. C., S. I. și S. M., în calitate de descendenți.

Din certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice și fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local nr. 990 din 12.09.2012, emisă de Primăria comunei Dodești rezultă că S. I. și S. A. sunt înscriși în registrul agricol al satului Urdești, tip I, vol 1, poziția 49 cu o casă de locuit cu suprafața de 87 m.p. construită în anul 1958 cu valoare de impozitare de_ lei și o casă de locuit cu suprafața de 119 m.p. construită în anul 1954 cu o valoare de impozitare de_ lei.

La data de 23.05.1990 a decedat S. M., cu ultimul domiciliu în G., jud. G., lăsând ca succesori pe pârâții S. A. R. și S. C. G..

S. A. este fiica lui P. T. și E. (C.).

Potrivit Titlului de proprietate nr. 1360/_ din data de 25.09.1996 titularilor S. V. și P. E. li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 5 ha, teren situat în satul Urdești, ., extravilan și intravilan, ce cuprinde următoarele terenuri:

- suprafața de 2600 m.p. situată în tarlaua 40, . următoarele vecinătăți: Nord-G. G., Est- pr.1927, Sud-A. M.; Vest- DE 1921, punctul Broscărie;

- suprafața de 3500 m.p., tarlaua 42, . următoarele vecinătăți. Nord- C. P., Est-ps 1994 rez, Sud- G. Mitrița, Vest- DE 674, ps 2043, punctul Relmeșana II

- suprafața de 2400 m.p. situată în tarlaua 47, . cu următoarele vecinătăți: Nord-S. A., Est DC 2041, Sud- S. N., Vest-rez Grădinărie, punctul Relmeșana II

- suprafața de 1 ha tarlaua 42, ., cu următoarele vecinătăți: Nord- C. P., Est- DC 675, Sud- I. V. C., Vest- DC 1991, punctul Relmeșana II

- suprafața de 1 ha 9500 m.p. tarlaua 43, ., cu următoarele vecinătăți: Nord- S. A., Est- De 666, Sud- P. P. I., Vest-Ps 1995 rez, punctul As G. H.

- suprafața de 1 ha 2000 m.p. în tarlaua 56, parcelele 56,1; 56,2; 56,3; 56,4, 56; 56,5, categoriile de folosință arabil, vii, pășuni, curți construcții, neproductiv, cu următoarele vecinătăți: Nord- S. R., Est- Drum ., Vest- pășune extravilan.

La data de 11.05.1992 a decedat P. E. cu ultimul domiciliul în .. Prin certificatul de moștenitor nr. 117 din data de 07.07.2009 emis de Biroul Notarului Public F. L. s-a stabilit că de pe urma defunctei P. E. a rămas cota de ½ din terenurile cu suprafața de 50.000 m.p. înscrise în Titlul comun nr. 1360/_ din data de 25.09.1996 emis pe numele S. V. și P. E., iar ca moștenitor a rămas S. A., cu o cotă de 1/1 din moștenire, în calitate de fiică.

Potrivit Titlului de proprietate nr. 1378/_ din data de 25.09.1996 lui S. A. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 7 ha 3400 m.p. teren situat în Urdești, ., teren extravilan și intravilan, ce cuprinde următoarele terenuri:

- suprafața de 2600 m.p. situat în tarlaua 40, ., cu următoarele vecinătăți: Nord- P. P., Est- pr.1927, Sud- C. A., Vest- DE 1921, punctul Broscărie;

- suprafața de 1 ha situat în tarlaua 42, . cu următoarele vecinătăți: Nord- C. D., Est-Ps 1994, Sud- G. G., Vest- De 675, punctul Pelmeșan II;

- suprafața de 2900 m.p. situat în tarlaua 42, . următoarele vecinătăți: Nord-G. D., Est- ps 1994 rez, Sud- A. Ghe.I, Vest- De 675, punctul Pelmeșan II;

- suprafața de 2400 m.p. situat în tarlaua 47, . următoarele vecinătăți: Nord- C. H I., Est- DC 2041, Sud- S. V., Vest- Ps 2043, punctul IAS Grădin;

- suprafața de 4 ha 1700 m.p. situat în tarlaua 43, . cu următoarele vecinătăți: Nord- S. Cută, Est- De 666, Sud- S. V., Vest- Ps 1995 rez, punctul H.;

- suprafața de 1 ha 3800 m.p. situat în tarlaua 56, intravilan, parcelele 57,2; 47,1; 57 cu următoarele vecinătăți: Nord- P. T., Est- Drum ., Vest- Drum . actul de dezmembrare autentificat sub nr. 5418 din data de 07.10.2008 al Biroului Notarului Public F. L., S. A. a dezmembrat în patru loturi, imobilul situat în satul Urdești, .) între vecinii la Nord - P. T., Est- Drum ., Vest- Drum . de locuit cu nr. de identificare corp clădire C1, construită din vălătuci acoperită cu țiglă cu suprafața construită, real măsurată de 87 m.p., din casa de locuit cu nr. de identificare corp clădire C2, construită din vălătuci acoperită cu țiglă cu suprafața real măsurată de 119 m.p și din terenul aferent de construcției de 13.800 m.p. conform actului de proprietate, real măsurată 13.655 mp. în patru loturi, astfel:

- Lotul nr. 1 imobilul situat în satul Urdești . între vecinii la nord și la vest –imobil cu număr cadastral provizoriu 242, la est- imobil cu număr cadastral provizoriu 242 și drum . T., compus din casa de locuit cu număr de identifica corp clădire C1, construită din vălătuci, acoperită cu țiglă cu o suprafață construită real măsurată de 87 m.p. și din terenul aferent construcției în suprafață de 402 m.p., real măsurat, cu număr cadastral provizoriu 239;

- Lotul nr. 2 imobilul situat în în satul Urdești . între vecinii la nord- P. Todaer, la est –imobil cu număr cadastral provizoriu 242, la est- imobil cu număr cadastral provizoriu 241, la sud și la vest- imobil cu număr cadastral provizoriu 241, compus din casa de locuit cu număr de identificare corp clădire C1, construită din vălătuci, acoperită cu țiglă cu o suprafață construită real măsurată de 119 m.p. și din terenul aferent construcției în suprafață de 397 m.p., real măsurat, cu număr cadastral provizoriu 240;

- Lotul nr. 3- terenul cu suprafața de 6428 m.p. real măsurat ( din care, 5828 m.p. categoria de folosință pășune și 600 m.p. categoria de folosință vii), cu număr cadastral provizoriu 241, situat în satul Urdești, . între vecinii. Nord- P. T. și imobilul cu număr cadastral provizoriu 240, la est - drum . cu număr cadastral provizoriu 242, la vest - drum .>- Lotul nr. 4 terenul cu suprafață de 6428 m.p. real măsurat ( din care, 6049 m.p. categoria de folosință pășune și 379 m.p. categoria de folosință vii), cu număr cadastral provizoriu 242, situat în satul Urdești, . între vecinii Nord- imobilul cu număr cadastral provizoriu 241, la est - drum . T. și imobilul cu număr cadastral provizoriu 241; la vest - drum . Contractul de întreținere autentificat sub nr. 5420 din data de 07.10.2008 la Biroului Notarului Public F. L., S. A. a transmis pârâtei R. I. C. dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de 6428 m.p. real măsurat ( din care, 5828 m.p. categoria de folosință pășune și 600 m.p. categoria de folosință vii), cu număr cadastral provizoriu 241, situat în satul Urdești, . între vecinii. Nord- P. T. și imobilul cu număr cadastral provizoriu 240, la est - drum . cu număr cadastral provizoriu 242, la vest - drum . Contractul de întreținere autentificat sub nr. 5420 din data de 07.10.2008 la Biroului Notarului Public F. L., S. A. a transmis reclamantei Neguriță A. dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de 6428 m.p. real măsurat (din care, 6049 m.p. categoria de folosință pășune și 379 m.p. categoria de folosință vii), cu număr cadastral provizoriu 242, situat în satul Urdești, . între vecinii Nord- imobilul cu număr cadastral provizoriu 241, la est - drum . T. și imobilul cu număr cadastral provizoriu 241; la vest - drum . data de 23.03.2011 a intervenit decesul defunctei S. A. cu ultimul domiciliu în loc.Dodești, județul V. (conform certificatului de deces . nr. 336953de la fila 20).

În urma decesului acesteia au rămas ca succesori, conform actelor de stare civilă depuse la dosar, reclamanta Neguriță A., pârâții S. V., S. I. și R. C., în calitate de descendenți de grad I și pârâții S. A. R. și S. C. G., în calitate de descendenți de grad II care vin la moștenire prin reprezentarea autorului lor, S. M..

Între S. V. în calitate de arendator și Societatea Comercială Teragro Invest SRL în calitate de arendaș a intervenit Contractului de arendare nr. 4 din data de 01.03.2005 înregistrat la Consiliul Local al Comunei Dodești -fila 178, vol.I dosar, având ca obiect terenul cu suprafața de 3, 56 ha situat în extravilanul localității Urdești, . durată de 10 ani, începând cu 01.03.2005 până la data de 01.03.2015, astfel: suprafața de 2600 m.p, tarlaua 40, . de 3500 m.p. din tarlaua 42, . de 1 ha din tarlaua 42 ., suprafața de 1 a fost mai mică datorită condițiilor ha 9500 m.p., tarlaua 43, .. Terenurile sunt înscrise în Titlul de proprietate 1360/_ din data de 25.09.1996, emis pe numele P. E. și S. V.-fila 83.

Potrivit adresei nr. 781 din data de 17.04.2013 emisă de ., vol.I, S. V. a plătit din anul 2004 până în prezent, impozitul pentru suprafața de 5 ha cuprinsă în Titlul de proprietate 1360/_ eliberat la data de 25.09.1996 pe numele cotitularilor P. E. și S. V..

Conform Adresei nr. 52 din data de 22.04.2013 –fila 181, emisă de ., pentru terenul extravilan cuprins în Titlul de proprietate 1360/_ din data de 25.09.1996, cu suprafața de 3,54 ha, în baza Contractului de arendare nr. 4 din data de 01.03.2005, pârâtul S. V. a încasat arenda cuvenită începând cu anul 2005.

Din adresa nr. 56 din data de 13.06.2013, emisă de ., S. V. a primit în anul 2011 o cantitate de 500 kg/ha grâu pentru suprafața de 3,56 ha, iar în anul 2012 a primit o cantitate de 200 kg/grâu și 50 kg orzoaică pe suprafața de 3,56 ha. În anul 2012 cantitatea de cereale a fost mai mică datorită condițiilor meteorologice din anul 2011-2012, seceta excesivă și persistența în timp.

La data de 01.03.2005, S. A. a încheiat Contractul de arendare nr. 20 din data de 01.03.2005, înregistrat la Consiliul Local al comunei Dodești cu nr. 147/01.03.2005 pentru suprafața de teren de 4,17 ha din tarlaua 43, . înscrisă în Titlul de proprietate 1378/_ din data de 25.09.1996.

Conform Adresei nr. 56 din data de 29.05.2013 –fila 216, vol.I, emisă de ., pentru terenul extravilan cuprins în Titlul de proprietate 1376/_ din data de 25.09.1996, în baza contractului de arendare nr. 20 din data de 01.03.2005, începând cu anul 2005 până în anul 2009 arenda a fost ridicată de S. V. pentru S. A., începând cu anul 2010 până în anul 2011 pârâta R. C. a ridicat arenda pentru S. A., iar începând cu anul 2012, R. C. a ridicat arenda pentru suprafața de 3,43 ha, iar Negurița A. pentru suprafața de 1 ha.

Pentru suprafața de 19.500 m.p., înscrisă în Titlul de proprietate 1360/_, înscrisă în cartea funciară sub nr. 37, cu nr. cadastral 245, tarlaua 43, ., punct ,,as. G. H.", a intervenit un act juridic consemnat în înscrisul denumit ,,Contract de constituire a unui drept de superficie nr. VD001/22.10.2008", încheiat între pârâtul S. V. și . SRL. La data de 30.07.2009 s-a emis Libretul de Economii CEC Bank, pe numele defunctei S. A., stabilindu-se o clauză de împuternicire pe numele lui S. V..

Pentru aceeași suprafață de teren de 19.500 m.p., înscrisă în Titlul de proprietate 1360/_, înscrisă în cartea funciară sub nr. 37, cu nr. cadastral 245, tarlaua 43, ., punct ,,as. G. H.", a fost încheiat contractul de închiriere cu drept de superficie nr. 9331 din data de 30.07.2009, autentificat sub nr. 1929 din data de 30.07.2009 la Biroul Notarilor Publici Asociați ,, I.", încheiat între pârâtul S. V. în nume propriu și în calitate de curator a lui S. A. și . SRL. Dreptul de superficie al societății comerciale a fost intabulat în cartea funciară nr._ al localității Dodești( nr. CF vechi 37, nr. cadastral vechi imobil 245-provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 37 -potrivit extrasului de carte funciară).

Conform adresei din data de 12.09.2013 emisă de Prowind Windfarm Viișoara SRL, înaintată la dosar la fila 130, vol.II, în baza contractului de constituire a dreptului de superficie din data de 22.10.2008 sub semnătură privată, a fost efectuată o singură plată, în sumă de 1.000 lei către S. A., prin dispoziția de plată emisă la data semnării contractului, respectiv la data de 22.10.2008. Societatea comercială a comunicat instanței că nu a putut identifica dispoziția de plată și contractul.

În temeiul contractului de superficie nr. 9331/30.07.2009, societatea comercială a efectuat o singură plată în favoarea defunctei S. A., în sumă de 1.000 lei, la data semnării contractului –respectiv data de 30.07.2009, conform chitanței emisă de CEC nr._/1 reprezentând ,,emitere libret".

Din chitanța nr._/1 din data de 30.07.2009-emisă de CEC Bank, -fila 151, vol.I, rezultă că la aceeași dată a fost remisă suma de 1.000 lei pe numele defunctei S. A..

III. În drept:

Potrivit art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind codul civil, moștenirile deschise înainte de . noului cod civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.

Astfel, întrucât moștenirea se deschide prin moarte, constatând că, atât S. I. cât și S. A. au decedat înainte de 01.10.2011, cu privire la deschiderea succesiunii rămase de pe urma acestora sunt aplicabile următoarele dispoziții ale Codului civil din 1864, în vigoare la această dată:

Art. 651 din Codul civil din 1864 prevede că succesiunile se deschid prin moarte. În conformitate cu prevederile Codului civil (art. 654- 658), pentru ca o persoană să poată moșteni trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să aibă capacitate succesorală, să nu fie nedemnă de a moșteni și să aibă vocație concretă la moștenire.

Conform art. 669 C.civ. copii sau descendenții defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la infinit sunt chemați la moștenire, cota parte din moștenire stabilindu-se în mod egal (pe capete) dacă toți sunt descendenți de gradul I.

În conformitate cu art. 1 din Legea 319/1944 pentru dreptul la moștenire a soțului supraviețuitor, soțul supraviețuitor moștenește o cotă de ¼ din moștenire dacă vine la moștenirea soțului în concurs cu descendenții defunctului, indiferent de numărul lor, cotă care se impută cu prioritate asupra moștenirii.

Potrivit art. 664 C.civ., reprezentarea este o ficțiune a legii, care are de efect de a pune pe reprezentanți în locul, în gradul și în dreptul reprezentatului.

Art. 666 C.civ. spune că reprezentarea este admisă în privința copiilor și descendenților fraților sau surorilor defunctului.

Art. 667 statuează că în toate cazurile în care reprezentarea este admisă, partajul se face pe tulpină, dacă aceeași tulpină a produs mai multe ramuri, subdivizia se face iarăși pe tulpină în fiecare ramură și membrii aceleiași ramuri se împart egal între dânșii.

Potrivit art. 668 C.civ., nu se reprezintă decât persoane moarte. Poate cineva reprezenta pe acela la a cărui succesiune a renunțat.

Potrivit art. 728 din Codul civil care, în partea sa relevantă, prevede că nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrare.

Normele procedurale aplicabile în cauză, potrivit art. 3 din Legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă, sunt cele conținute de art. 673⁶ raportat la art. 673⁵ din codul de procedură civilă din 1865. Primul text amintit prevede că dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare și altele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele arătate la art. 673⁵ alin. 1, întocmind în mod corespunzător minuta prevăzută de art. 258.

Art. 673⁵ din Codul de procedură civilă prevede că dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota –parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții.

O normă aplicabilă în cazul de față este cea conținută în art. 111 C.pr.civ.: partea care are interes poate să facă o cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.

IV. Soluția instanței:

Raportând textele de lege de mai sus la situația de fapt reținută, instanța apreciază cererea introductivă astfel cum a fost precizată și cererile adiționale, precum și cererea reconvențională sunt întemeiate numai în parte.

1. În ceea ce privește deschiderea succesiunii

Constatând că potrivit Încheierii privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor publici Iași și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România nr. 9463 din 20.09.2012 (filele 10-12) asupra moștenirii rămasă de pe urma defunctului S. I. nu s-a deschis procedura succesorală până în prezent, instanța urmează a constata deschisă succesiunea defunctului S. I., la data de 18.02.1983, cu ultimul domiciliu în ..

În ceea ce privește deschiderea succesiunii defunctei S. A., constatând că potrivit încheiere privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor publici Iași și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România nr. 9464 din 20.09.2012 (filele 13-15) asupra moștenirii rămasă de pe urma defunctei nu s-a deschis procedura succesorală până în prezent, instanța urmează a constata deschisă succesiunea defunctei S. A., la data de 23.03.2011, cu ultimul domiciliu în Dodești, jud. V..

1. În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii prin care reclamanta solicită să se constate că pârâtul S. V. este decăzut din dreptul de a retracta renunațarea la succesiune

Potrivit condițiilor stabilite în art. 655 și 655 Codul civil din 1864, pentru a putea moșteni, o persoană trebuie să întrunească două condiții: una pozitivă, aceea de a exista la data deschiderii succesiunii, adică de a avea capacitate succesorală și una negativă, respectiv de a nu fi nedemnă. La aceste condiții expres cerute de lege, doctrina a mai adăugat una, și anume aceea a existenței vocației la moștenire.

Dreptul succesoral român conferă vocație succesorală generală la moștenirea ab intestat rudelor defunctului, respectiv persoanelor care se află într-o legătură de descendență sau ascendență în linie dreaptă sau colaterală cu de cuius.

Cu toate că trasmiterea patrimoniului succesoral se produce de drept din momentul deschiderii succesiunii, ea nu are caracter definitiv și obligatoriu, succesibilul având drept de a alege-numit drept de opțiune succesorală, între consolidarea titlului de moștenitor, prin acceptarea moștenirii, și desființarea acelui titlu, prin renunțarea la moștenire.

Astfel, întrucât nimeni nu poate fi silit a accepta o moștenire (art. 686 C. civ. din 1864), succesorul are posibilitatea renunțării la moștenire, renunțare care a fost definită de literatura de specialitate, ca fiind actul juridic unilateral, expres și solemn prin care succesibilul declară, în cadrul termenului de prescripție a dreptului de opțiune succesorală că nu își însușește (renunță) la titlul de moștenitor, desființând cu efect retrocativ vocația sa succesorală.

Cu toate că, în principiu, renunțarea la moștenire este un act irevocabil, legea permite-în mod excepțional retractarea renunțării, dar numai dacă sunt îndeplinite două condiții: nu s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului de opțiune succesorală, iar retractarea este posibilă numai dacă moștenirea nu a mai fost acceptată până la momentul retractării de un alt succesibil, întrucât rațiunea pentru care legea admite retractarea renunțării este evitarea vacanței succesorale. Succesibilul poate retracta renunțarea pe toată perioada termenului de prescripție a dreptului de opțiune succesorală.

Literatura de specilitatea consacră instituția decăderii renunțătorului din dreptul de a retracta renunțarea prin împlinirea termenului de prescrispție și care, operează de drept și care poate fi invocată de orice persoană interesată, chiar și din oficiu.

Având în vedere acest argument, cât și faptul că sancțiunea decăderii se aplică în cazul nerespectării unui termen, instanța apreciază că excepția inadmisibilității, invocată de pârâtul S. V., prin apărător, este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge.

C. În ceea ce privește calitatea de moștenitor și cererea privind constatrea decăderii din dreptul de a retracta renunțarea la moștenire

Având în vedere legătura intimă între cele două cereri, instanța apreciază că se impune analizarea împreună a acestora.

Astfel cum rezultă din actele de stare civilă, Neguriță A., R. C., S. V., S. I. și S. M. sunt copii lui S. I. și S. A.. De asemenea, pârâții S. A. R. și S. C. G. sunt copii lui S. M..

Având în vedere legătura de descendență a părților, rezultă că aceștia au vocație succesorală generală la moștenirea lăsată de defuncții S. I. și S..

Potrivit Adeverinței nr. 1264 din data de 09.11.2012, emisă de Primăria comunei Dodești, P. A. este singura fiică a lui P. T. și P. E..

Părțile nu contestă calitatea de soți a părinților S. I. și S.. Nu s-a făcut dovada că până la data de 18.02.1983 (data decesului lui S. I.) a intervenit divorțul.

Prin cererea introductivă reclamanta a susținut că împreună cu pârâții S. V., R. C. S. I., S. A. R. și S. C. G. ,,moștenitori cu vocație succesorală", de pe urma defuncților S. I. și S. A., indicând cotele succesorale la care au dreptul fiecare dintre cei indicați.

Prin cererea de completare a acțiunii –fila 137, vol.I, reclamanta a invocat împrejurarea că, prin atitudinea adoptată, pârâții S. V., S. I., S. A. R. și S. C. G. nu au calitatea de moștenitori.

În cadrul concluziilor pe fondul cauzei, reclamanta a susținut, prin apărător, că moștenitor al lui S. I. este soțul supraviețuitor, respectiv S. A., iar moștenitorii rămași de pe urma defunctei S. A. este ea, împreună cu R. C. și cei doi nepoți S. A. R. și S. C. G..

Reclamanta invocă faptul că, pârâtul S. V. este străin de moștenire, întrucât, a renunțat la moștenire în ședința publică din data de 06.11.2012, este decăzut din dreptul de a retracta renunțarea la moștenire, pe de o parte, și nu a efectuat acte de acceptare a moștenirii, neechivoce, pe de altă parte.

Se reține că, pentru a veni efectiv la moștenirea lui de cuius, cel cu vocație succesorală trebuie să accepte succesiunea înăuntrul termenului de 6 luni prevăzut de art. 700 alin. 1 Cod civil. Expirarea termenului, fără ca succesibilul să fi făcut acte de acceptare expresă sau tacită a moștenirii are drept consecință pierderea dreptului de a accepta moștenirea, iar odată cu acesta și a vocației succesorale, fiind considerat străin de moștenire.

Potrivit art. 689 Cod civil, însușirea, consolidarea necondiționată a calității de moștenitor se realizează prin acceptare expresă, prin acte de acceptare tacită a moștenirii sau prin acceptarea forțată a moștenirii. Potrivit art. 689 teza a II-a Cod civil, acceptarea este expresă atunci când succesibilul își însușește calitatea de erede printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată, voința de a accepta succesiunea trebuind, așadar, să fie manifestată în formă scrisă. Potrivit aceluiași text legal, acceptarea tacită constă în săvârșirea de către succesibil a unui act sau fapt, pe care nu-l putea săvârși decât în calitatea sa de erede și din care rezultă neîndoielnic intenția sa de acceptare a moștenirii.

Codul civil din 1864 nu reglementează sistematic actele de acceptare tacită, rezumându-să să prevadă în art. 690 că actele de conservare, de îngrijire și administrare provizorie nu constituie prin ele însele acte de primire a moștenirii, iar în art. 691 că actele de dispoziție juridică asupra drepturilor succesorale constituie acte de acceptare.

Pentru a ne afla în prezența unei acceptări tacite trebuie îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții: actul săvârșit de succesibil să fie făcut în calitate de moștenitor, să fie neechivoc. Un fapt echivoc nu poate fi considerat ca o acceptare tacită. În măsura în care actul succesibilului poate primi și o altă interpretare, el nu poate avea valoarea unei acceptări, deoarece actele echivoce nu pot constitui o manifestare tacită a voinței de a accepta.

În lumina situației de fapt reținute trebuie văzut, dacă părțile și-a însușit în interiorul termenului de 6 luni de la data deschiderii succesiunii calitatea de moștenitor pe care o au încă de la acest moment, consolidând, astfel, transmisiunea succesorală care a operat prin simplul fapt al morții defuncților.

Instanța va analiza îndeplinirea condițiilor mai sus menționate.

În ceea ce privește calitatea de moștenitori rămași de pe urma defunctului S. I., susținerea reclamantei că soțul supraviețuitor- S. A., este moștenitorul unic nu este întemeiată.

Trebuie făcută distincția între calitatea de moștenitor care presupune acceptarea moștenirii în termenul prevăzut de lege și calitatea de persoană cu vocație succesorală, ce este conferită de lege, rudelor defunctului, respectiv persoanelor care se află într-o legătură de descendență sau ascendență în linie dreaptă sau colaterală cu de cuius și soțului supraviețuitor.

Deși, reclamanta, prin cererea introductivă invocă că împreună cu pârâții chemați în judecată sunt-moștenitori cu vocație succesorală, analizând scopul și susținerile menționate în cuprinsul cererii, instanța apreciază că, practic, prin cererea introductivă, reclamanta nu a contestat calitatea de moștenitor a pârâților, împrejurare ce echivalează cu o recunoaștere indirectă a calității de moștenitor legal. Contestarea ulterioară a calității de moștenitor este circumstanțială.

Întrucât mărturisirea este un act juridic unilateral, mărturisirea își produce efecte fără a fi nevoie să fie acceptată de cealaltă parte și este irevocabilă. Ea constituie un mijloc de probă, împotriva autorului ei și în favoarea celui care își întemeiază pretenția sau apărarea pe faptul mărturisit.

Pe de altă parte, contrar susținerilor reclamantei, nu rezultă din probele administrate că părțile s-au comportat, ca fiind străini de moștenirea rămasă de pe urma defunctului S. I..

Neacceptarea unei moșteniri de către o persoană, respectiv renunțarea la moștenire, în termenul de opțiune succesorală nu poate fi reținută în baza unor prezumții, simple afirmații sau omisiuni, ci trebuie dovedită prin probe concludente, neechivoce. Aceste împrejurări nu au fost dovedite de reclamantă, prin administrare de probe.

În ceea ce privește calitatea de moștenitori rămași de pe urma defunctei S. A. se observă, în primul rând, că nu este contestată calitatea de moștenitor a pârâtei R. C..

În ceea ce privește calitatea pârâților S. A. R. și S. C. G., fii lui S. M., poziția reclamantei este oscilantă. Prin cererea introductivă calitatea acestora nu este contestată, prin cererea de completare a acțiunii contestă calitatea de moștenitori a acestora, ca la momentul concluziilor pe fondul cauzei, reclamanta, prin apărător, să invoce că aceștia sunt moștenitori. Pentru argumentele invocate la analiza calității de moștenitori rămași de pe urma defunctului S. I., dar și pentru că reclamanta nu a dovedit prin probe neacceptarea moștenirii de către aceștia, instanța va reține calitatea de moștenitori a pârâților S. A. R. și S. C. G., de pe urma defunctei S. A..

În ceea ce privește calitatea de moștenitor a pârâtului S. I., în ședința publică din data de 06.11.2012, pârâtul s-a prezentat în fața instanței, arătând că ,,renunță la drepturile succesorale după defuncții S. I. și S. A.".

Instanța reține că, pentru ca actul juridic al renunțării să fie valabil, și să producă efectele juridice specifice, trebuie să îndeplinească condiții de fond și de formă. Astfel, renunțarea nu poate fi decât expresă, este valabilă dacă succesibilul nu și-a exercitat anterior dreptul de opțiune prin acceptare, iar succesibilul nu poate renunța în parte la dreptul său succesoral (condiții de fond). Tot astfel, pentru a fi valabilă, renunțarea trebuie să îndeplinească două condiții de formă, una de validitate – să fie dată în fața notarului public, iar alta de opozabilitatea- declarația de renunțare să fie înscrisă în registrul special de renunțări. Se admite că renunțarea se poate face și în fața instanțelor judecătorești cu ocazia judecării cauzelor succesorale, încheierea prin care se consemnează declarația se trimite biroului notarial competent pentru înscriere, având valoarea unui act autentic.

Așa cum s-a arătat, din definiția reținută de literatura de specialitate instituției renunțării la moștenire, actul juridic unilateral de renunțare trebuie făcut în termenul de opțiune succesorală - 6 luni de la data deschiderii moștenirii.

Față de data deschiderii succesiunii defunctului S. I.- 18.02.1983, precum și a defunctei S. A.- 23.03.2011, declarația ,, de renunțare la moștenire", dată în fața instanței de pârâtul S. I. - 06.11.2012 depășește termenul de opțiune succesorală. Astfel, declarația pârâtului nu poate fi considerată un act de renunțare la moștenire.

Instanța apreciază că, declarația dată în fața instanței, reprezintă o mărturisire a pârâtului S. I., cu privire la faptul că, în termenul de opțiune succesorală, nu și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală, devenind străin de moștenire, întrucât prescripția stinge însuși titlul de moștenitor.

Prin urmare, având în vedere poziția pârâtului S. I. exprimată în fața instanței, la data de 06.11.2012, în ședință publică și consemnată în scris, se va reține că pârâtul S. I. este străin de moștenirea rămasă de pe urma defuncților S. I. și S. A., prin neexercitarea dreptului de opțiune succesorală.

În ceea ce privește calitatea de moștenitor a pârâtului S. V., reclamanta se prevalează de faptul că, în ședința publică din data de 06.11.2012, pârâtul S. V. s-a prezentat în fața instanței, arătând că ,,renunță la drepturile succesorale după defuncții S. I. și S. A.".

Având în vedere considerentele invocate la analiza calității de moștenitor al lui S. I., instanța notează că, declarația dată în fața instanței, nu valorează act de renunțare la moștenire, întrucât nu a fost făcută în termenul de opțiune succesorală.

Declarația dată în fața instanței, nu poate fi calificată decât o mărturisire a pârâtului, cu privire la faptul că, în termenul de opțiune succesorală, pârâtul S. V. nu și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală. Mărturisirea, așa cum s-a arătat, este un act juridic unilateral, își produce efecte fără a fi nevoie să fie acceptată de cealaltă parte și este irevocabilă. Doctrina civilă ( art. 1206 alin.2 teza II-a C. civ. 1864), recunoaște posibilitatea revocării, recunoașterii (mărturisirii ) pentru eroare de fapt.

Analizând contextul în care, declarația din data de 06.11.2012 a fost dată în fața instanței, cât și poziția procesuală a pârâtului și pretențiile invocate ulterior, prin cererea reconvențională, instanța constată că, la momentul efectuării mărturisirii, pârâtul s-a aflat în eroare de fapt. Astfel, se constată, că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta nu a solicitat includerea în masa succesorală a cotei de ½ din terenurile deținute de defuncta S. A., în calitate de moștenitor al lui P. E., terenuri din Titlul de proprietate 1360/_ din data de 25.09.1996. Potrivit răspunsurilor la interogatoriu luat pârâtei R. C. și S. V. coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cauză, între părinții prezentelor părți și ulterior, între părți a existat o înțelegere, potrivit căreia, pârâtul S. V. să stăpânească cota din terenurile din Titlul de proprietate 1360/_ din data de 25.09.1996 care ar fi revenit lui S. A. în calitate de moștenitor al lui P. E., iar celelalte părți, terenurile din Titlul de proprietate 1378/_ din data de 25.09.1996. Această împrejurare ar rezulta și din faptul că, potrivit adreselor emise de ., pentru anii 2011-2012, pârâtul S. V. a ridicat arenda pentru terenurile din Titlul de proprietate 1360/_ din data de 25.09.1996, iar pentru terenurile Titlul de proprietate 1378/_ din data de 25.09.1996 arenda a fost ridicată de R. C. și de reclamanta Neguriță A..

Pârâtul S. V., chemat în fața instanței cu privire la împărțirea terenurilor din acest ultim titlu - Titlul de proprietate 1378/_ din data de 25.09.1996, cu bună credință, pentru a respecta înțelegerea și-a exprimat intenția de a nu primi nicio parte, din acestea, exprimându-se, în maniera în care a înțeles el să o facă, având în vedere că nu are cunoștințe juridice. Ulterior, angajându-și apărător, pârâtul a înțeles să retracteze poziția dată în fața instanței, prin declarația autentificată sub nr. 280 din data de 27.02.2013-fila 71, solicitând totodată, includerea în masa succesorală a terenurilor din Titlul de proprietate 1360/_ din data de 25.09.1996, reconsiderându-și poziția cu privire la moștenire.

Față de aceste aspecte, instanța apreciază că pârâtul s-a aflat în eroare de fapt, iar retractarea mărturisirii cu privire la neexercitarea dreptului de opțiune succesorală, astfel cum a fost calificată de instanță, este valabilă. Celelalte argumente invocate de pârât cu privire la nulitatea ,,declarației" nu sunt întemeiate.

Instanța mai reține că, în plus, ,,renunțarea la moștenire", exprimată în fața instanței, nu este valabilă și pentru considerentul că nu este îndeplinită condiția potrivit căreia, succesibilul să nu fi exercitat anterior dreptul de opțiune succesorală, fie și tacit sau forțat, ori sub beneficiu de inventar, a moștenirii. Se reține că, cel care a acceptat moștenirea nu poate reveni asupra acceptării (aceasta fiind irevocabilă), iar dacă a acceptat moștenirea ,,renunțarea la succesiune este lipsită de orice efect juridic asupra actului inițial de acceptare".

Este de necontestat că, încheierea contractului de arendare și de constituire drept de superficie, sunt acte de acceptare a moștenirii. Tot astfel, ridicarea arendei, faptul că pârâtul a lucrat terenurile, potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză și recunoașterilor părților la interogatoriu, precum și faptul că a ridicat o casă și anexe (potrivit autorizației de construire) constituie acte de acceptarea tacită a moștenirii rămase de pe urma defunctei S. A..

Reclamanta invocă faptul că actele de acceptare tacită a moștenirii sunt acte echivoce, întrucât nu se poate stabili dacă pârâtul le-a efectuat în calitate de coproprietar sau de moștenitor.

Susținerile reclamantei nu sunt întemeiate, întrucât din probele administrate rezultă contrariul. Astfel, se observă că, pârâtul a încheiat contractele invocate ( de arendare și de constituire drept de superficie) cu privire la întreaga suprafață de teren extravilan, fără să țină cont de cota sa de ½ din dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe de teren. Tot astfel, pârâtul stăpânește întreaga suprafață de teren de 1200 m.p. intravilan, din Titlul de proprietate 1360/_ din data de 25.09.1996, pe care și-a construit locuința.

De asemenea, pârâtul a efectuat un alt act de acceptare tacită a moștenire, veritabil, respectiv a plătit impozitele pentru întreaga suprafață de teren de 5 ha din Titlul de proprietate, așa cum rezultă din adeverința 781/17.04.2013 emisă de Primăria comunei Dodești –fila 179 și chitanțele depuse la dosar.

În aprecierea actelor de acceptare a moștenirii după părinți, instanța are în vedere și art. 8 alin. din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care prevede că ,,orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și corespondenței sale". În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că domeniul succesiunilor și al donaților între rude apropiate apare strâns legat de viața de familie (Marckx c. Belgiei – hotărârea din 13.06.1979, Pla și Puncernau împotriva Andorei, nr._/01, pct. 26). Astfel, drepturile succesorale reprezintă un element al vieții de familie ce nu poate fi neglijat.

Rezultă fără niciun dubiu că, pârâtul a efectuat acte de acceptare tacită a moștenire, iar susținerile reclamantei sunt neîntemeiate.

Având în vedere elementele de fapt și de drept mai sus menționate, întrucât părțile nu s-au considerat niciodată străine de moștenirile dezbătute, luând în considerare actele efectiv efectuate de părți, instanța apreciază că, părțile au acceptat moștenirea rămasă de pe urma defuncților, în maniera în care fiecare a înțeles semnificația și efectele actului lor, având în vedere și faptul că acestea nu au cunoștințe juridice.

În lumina considerentelor de fapt și de drept mai sus invocate instanța urmează să constate că de pe urma defunctului S. I., decedat la data de 18.02.1983, au rămas următorii moștenitori legali:

- S. A., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de ¼ din moștenirea lăsată de defunct;

- Neguriță A., R. C., S. V. și S. M. (în prezent decedat), în calitate de descendenți de grad I, cu o cotă de ¾ din masa succesorală (câte 3/16 din masa succesorală, fiecare), pârâtul S. I. fiind străin de moștenire prin neexercitarea dreptului de opțiune succesorală în termenul de prescripție.

Urmează să constate că de pe urma defunctei S. A., decedată la data de 23.03.2011, au rămas următorii moștenitori legali:

- Neguriță A., R. C., S. V., în calitate de descendenți de grad I, cu câte o cotă de ¼ din moștenire și S. A. R. și S. C. G., în calitate de descendenți de grad II, prin reprezentare, cu o cotă de ¼ din moștenire, împreună, pârâtul S. I. fiind străin de moștenire prin neexercitarea dreptului de opțiune succesorală în termenul de prescripție.

Întrucât declarația dată în fața instanței de pârâtul S. V., la data de 06.11.2012, nu reprezintă renunțare valabilă la moștenirea defuncților S. I. și S. A., și astfel, neexistând un act juridic de renunțare la moștenire, rezultă că, nici declarația autentificată sub nr. 280 din data de 27.02.2013 nu reprezintă un act de retractare a renunțării la moștenire.

Pe cale de consecință, neexistând un act de retractare a renunțării la moștenire, cererea prin care se solicită să se constate că pârâtul S. V. este decăzut din dreptul de a retacta renunțarea la moștenire este lipsită de obiect.

Instanța va respinge capătul prin care se solicită să se constate că pârâtul S. V. este decăzut din dreptul de a retacta renunțarea la moștenire ca lipsită de obiect.

1. În ceea ce privește masa succesorală

Referitor la masa succesorală rămasă de pe urma defunctului S. I., este de necontestat că masa succesorală se compune din:

- ½ din casa de locuit parter amplasată pe suprafața de teren intravilan 402 m.p. (lotul nr. 1 din Actul de dezmembrarea 5418/07.10.2008), din ., județul V., construită anul 1958;

- ½ din casa de locuit parter cu anexă amplasată pe suprafața de teren intravilan de 397 m.p. (lotul nr. 2) din ., județul V., conform actului de dezmembrarea nr. 5418/07.10.2008, construită în anul 1954.

Deși părțile nu au prezentat un act de proprietate, cu privire la imobilele construcții se constată că, potrivit certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice și fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local nr. 990 din 12.09.2012, emisă de Primăria comunei Dodești rezultă că S. I. și S. A. sunt înscriși în registrul agricol al satului Urdești, tip I, vol 1, poziția 49 cu două case, una cu suprafața de 87 m.p. construită în anul 1958, iar cealaltă cu suprafața de 119 m.p. construită în anul 1954.

Instanța reține că Registrul agricol are valoarea unui înscris autentic, care face dovada celor consemnate până la proba contrară, probă care nu a făcută în cauză. Observă instanța că S. I. și S. A. s-au căsătorit în anul 20.02.1951, iar în registrul agricol, cele două case de locuit datează din perioada căsătoriei- anul 1954, respectiv anul 1958.

Referitor la masa succesorală rămasă de pe urma defunctei S. A. este de necontestat că în masa succesorală rămasă de pe urma defunctei sunt incluse următoarele:

a). 5/8 din casa de locuit parter amplasată pe suprafața de teren intravilan 402 m.p. (lotul nr. 1 din Actul de dezmembrarea 5418/07.10.2008), din ., județul V., construită anul 1958;

b). 5/8 din casa de locuit parter cu anexă amplasată pe suprafața de teren intravilan de 397 m.p. (lotul nr. 2) din ., județul V., conform actului de dezmembrarea nr. 5418/07.10.2008, construită în anul 1954;

c). suprafața de teren de 402 m.p., situat în satul Urdești . între vecinii la nord și la vest –imobil cu număr cadastral provizoriu 242, la est- imobil cu număr cadastral provizoriu 242 și drum . T., cu număr cadastral provizoriu 239;

d). suprafață de 397 m.p., real măsurat, cu număr cadastral provizoriu 240, situat în satul Urdești . între vecinii la nord- P. T., la est –imobil cu număr cadastral provizoriu 242, la est- imobil cu număr cadastral provizoriu 241, la sud și la vest- imobil cu număr cadastral provizoriu 241;

e). suprafața de teren de 5 ha 9600 m.p. teren extravilan, înscris în Titlul de proprietate nr. 1378/_ din data de 25.09.1996 emis pe numele S. A. ce cuprinde:

- suprafața de 2600 m.p. situat în tarlaua 40, ., cu următoarele vecinătăți: Nord- P. P., Est- pr.1927, Sud- C. aurel, Vest- DE 1921, punctul Broscărie;

- suprafața de 1 ha situat în tarlaua 42, . cu următoarele vecinătăți: Nord- C. D., Est-Ps 1994, Sud- G. G., Vest- DE 675, punctul Pelmeșan II

- suprafața de 2900 m.p. situat în tarlaua 42, . următoarele vecinătăți: Nord-G. D., Est- ps 1994 rez, Sud- A. Ghe.I, Vest- DE 675, punctul Pelmeșan II

- suprafața de 2400 m.p. situat în tarlaua 47, . următoarele vecinătăți: Nord- C. H I., Est- DC 2041, Sud- S. V., Vest- Ps 2043, punctul IAS Grădin

- suprafața de 4 ha 1700 m.p. situat în tarlaua 43, . cu următoarele vecinătăți: Nord- S. Cută, Est- DE 666, Sud- S. V., Vest- Ps 1995 rez, punctul H.;

f). cota de ½ din suprafața totală de 5 ha teren situat în satul Urdești, ., teren extravilan și intravilan, ce cuprinde următoarele terenuri:

- suprafața de 2600 m.p. situată în tarlaua 40, . următoarele vecinătăți: Nord-G. G., Est- pr.1927, Sud-A. M.; Vest- DE 1921, punctul Broscărie;

- suprafața de 3500 m.p., tarlaua 42, . următoarele vecinătăți. Nord- C. P., Est-ps 1994 rez, Sud- G. Mitrița, Vest- DE 674, ps 2043, punctul Pelmesana II;

- suprafața de 2400 m.p. situată în tarlaua 47, . următoarele vecinătăți: Nord-S. A., Est DC 2041, Sud- S. N., Vest-rez Grădinărie, punctul Pelmesana II;

- suprafața de 1 ha tarlaua 42, ., cu următoarele vecinătăți: Nord- C. P., Est- DC 675, Sud- I. V. C., Vest- DC 1991, punctul Pelmesana II;

- suprafața de 1 ha 9500 m.p. tarlaua 43, ., cu următoarele vecinătăți: Nord- S. A., Est- DE 666, Sud- P. C. ion, Vest-Ps 1995 rez, punctul As G. H.;

- suprafața de 1 ha 2000 m.p. în tarlaua 56, parcelele 56,1; 56,2; 56,3; 56,4, 56; 56,5, categoriile de folosință arabil, vii, pășuni, curți construcții, neproductiv, cu următoarele vecinătăți: Nord- S. R., Est- Drum ., Vest- pășune extravilan,

restul de cotă de ½ din terenuri reprezintă cota de proprietate a pârâtului S. V..

Din masa succesorală, reclamanta a invocat faptul că ar face parte și suma de 2.000 lei însușită de către pârâtul S. V., potrivit contractului de constituire a unui drept de superficie nr. VD001/22.10.2008 și Contractul de închiriere cu drept de superficie nr. 9331/30.07.2009 autentificat sub nr.1929 din data de 30.07.2009.

Trebuie precizat că, numai ultimul contract este înscris în cartea funciară –potrivit extrasului de carte funciară depus la dosar, iar primul contract, respectiv Contractul de constituire a unui drept de superficie nr. VD001/22.10.2008, fiind un înscris sub semnătură privată, reprezintă un antecontract de constituire drept de superficie în raport de dispozițiile art. 2 alin. 2 din Titlul X privind circulația juridică a terenului din Legea 247/2005, în vigoare la data încheierii, care impune forma autentică nu numai pentru înstrăinarea terenurilor cu sau fără construcție, ci și pentru actele juridice prin care se constituie dezmembrăminte ale dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ori alte drepturi reale.

Prin urmare, nu au fost încheiate, două contracte de Constituire drept de superficie cu privire la suprafața de teren de 19.500 m.p., înscrisă în Titlul de proprietate 1360/_ și în cartea funciară sub nr. 37, cu nr. cadastral 245, tarlaua 43, ., punct ,,as. G. H.", ci un antecontract și un contract valabil încheiat cu respectarea formei autentice.

Așa cum s-a reținut, din adresa din data de 12.09.2013, . SRL a arătat că în baza, antecontractului a fost efectuată o singură plată în cuantum de 1.000 lei, prin dispoziție de plată emisă la data semnării antecontractului- 22.10.2008, fără a fi în măsură să depună la dosar acest înscris, solicitat de instanță.

Prin răspunsul la interogatoriu, pârâtul S. V. a arătat că nu a primit decât o singură plată de 1000 lei.

În ședința publică din data de 17.09.2013 (încheierea de ședință din data de 17.09.2013-fila 159), pârâtul a recunoscut că, fiind în coproprietate cu defuncta S. A. a primit suma de 1000 lei, iar cealaltă sumă de 1000 lei a fost consemnată la CEC pe numele defunctei, potrivit înțelegerii dintre ei.

Din adresa din data de 12.09.2013, . SRL a arătat că a efectuat o plată de 1.000 lei în baza celui de-al doilea contract, respectiv Contractul de închiriere cu drept de superficie nr. 9331/30.07.2009 autentificat sub nr.1929 din data de 30.07.2009, conform chitanței CEC Bank nr._/1 reprezentând emitere libret, chitanță ce a fost depusă la dosarul cauzei.

Instanța constată că în libretul de economii CEC Bank, depus la dosar la filele 235- 236, vol. I, este înregistrată o singură depunere, respectiv la data de 30.07.2009.

Cu privire la prima sumă de bani invocată de reclamantă, de 1.000 lei, de la data de 22.10.2008, se constată că plata s-a efectuat, în timpul vieții defunctei S. A.. Pârâtul a primit această sumă de bani, așa cum rezultă din recunoașterea efectuată în ședința publică din data de 17.09.2013. Nu se poate face abstracție de faptul că, contractul a fost încheiat de pârâtul S. V., în nume propriu și în calitate de curator special a lui S. A.. Prin urmare, suma de 1000 lei primită a cuprins cota sa de ½ și cota defunctei S. A. de ½ ( câte 500 lei).

Este de necontestat, pârâtul recunoscând prin răspunsul la interogatoriu, că suma de bani încasată în baza celui de-al doilea contract, respectiv Contractul de închiriere cu drept de superficie nr. 9331/30.07.2009 autentificat sub nr.1929 din data de 30.07.2009, există în materialitatea lor, la CEC.

Prin urmare, având în vedere cotele stabilite prin certificatul de moștenitor nr. 117 din data de 07.07.2009, de ½ a fiecărui coproprietar al terenului pentru care s-a constituit dreptul de superficie, suma de 1.000 lei reprezintă cota pârâtului S. V. de ½ și cota defunctei S. A. de ½ ( câte 500 lei).

Cum suma de bani depusă la CEC este de 1000 lei, atât cât trebuia S. A. să dețină în baza antecontractului și contractului autentificat de constituire drept de superficie ( 500 lei+ 500 lei), rezultă că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei S. A. nu poate face decât suma de 1000 lei, în urma compensării datoriei cu creanța, iar suma de 1000 lei reprezentând cota de ½ aparținând pârâtului S. V. în calitate de proprietar.

În ceea ce privește (arenda) produsele, fructele civile, cuvenite defunctei S. A., de pe terenurile arendate, potrivit Contractului de arendare nr. 4 din data de 01.03.2005 înregistrat la Consiliul Local al Comunei Dodești -fila 178, vol.I dosar, pentru suprafața de 3, 56 ha situat în extravilanul localității Urdești, . că se impune a fi incluse în masa succesorală rămasă de pe urma defunctei S. A., dar nu în cantitatea solicitată de reclamantă.

Așa cum s-a arătat, din adresa nr. 56 din data de 13.06.2013, emisă de . vol.II, rezultă că, S. V. a primit în anul 2011 o cantitate de 500 kg/ha grâu pentru suprafața de 3,56 ha, iar în anul 2012 a primit o cantitate de 200 kg/grâu și 50 kg orzoaică pe suprafața de 3,56 ha. În anul 2012 cantitatea de cereale a fost mai mică datorită condițiilor meteorologice din anul 2011-2012, seceta excesivă și persistența în timp.

Prin urmare, cantitatea de cereale reprezentând arenda încasată de S. V. este următoarea:

- pentru anul 2011 s-a primit 500 kg grâu x 3,56 ha =1780 kg, grâu;

- pentru anul 2012 s-a primit: 200 kg grâu x 3,56 ha= 712 kg grâu:

50 kg orzoaică x 3,56 ha = 178 kg orzoaică;

Instanța are în vedere și cota de ½ a pârâtului din terenurile arendate în baza Contractului de arendare nr. 4 din data de 01.03.2005 înregistrat la Consiliul Local al Comunei Dodești, cu suprafața de 3,56 ha, astfel că, produsele care fac parte din masa succesorală sunt următoarele:

- (1780 kg + 712 kg): 2 = 1246 kg, grâu;

- 178 kg orzoaică: 2 = 89 kg orzoaică.

Mai observă instanță că de pe suprafața de teren de 4,17 ha din tarlaua 43, . înscrisă în Titlul de proprietate 1378/_ din data de 25.09.1996, pentru care a fost încheiat, contractul de arendare nr. 20 din data de 01.03.2005, înregistrat la Consiliul Local al comunei Dodești cu nr. 147/01.03.2005 potrivit adresei nr. 56 din data de 29.05.2013 –fila 216, vol.I, emisă de ., începând cu anul 2010 până în anul 2011 pârâta R. C. a ridicat arenda pentru S. A., iar începând cu anul 2012, R. C. a ridicat arenda pentru suprafața de 3,43 ha, iar Negurița A. pentru suprafața de 1 ha.

Întrucât părțile nu au solicitat includerea în masa succesorală a acestor produse, instanța nu se va pronunța cu privire la acestea.

E. În ceea ce privește cererea adițională prin care reclamanta solicită ca pârâtului S. V. să-i fie aplicată sancțiunea prevăzută de art. 703. C. civ. din 1864.

Față de aceste cerere, pârâtul S. V. a invocat excepția insuficientei timbrări, apreciind că reclamanta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente acestei cereri.

Instanța constată că, prin cererea inițială formulată la data de 27.03.2013 (fila 191, vol.I) reclamanta a solicitat aplicarea sancțiunii, în sensul ca pârâtul S. V. să nu primească partea ce i s-ar cuvenit din bunurile ascunse și anume valoarea fructelor civile și sumele de bani, cuantificate prin precizările depuse la dosar la fila 10, vol.II la suma de 2780 lei (1780 lei echivalentul cantității de 1780 kg/grâu + suma de 1000 lei).

Prin încheierea de ședință din data de 18.06.2013, instanța a stabilit obligația de plată a taxei judiciare de timbru aferentă cererii privind aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 703 C. civ., în cuantum de 233,40 lei. Cum reclamanta achitase taxa judiciară de timbru în cuantum de 8 lei, instanța a pus în vedere reclamantei să achite suma de 225,4 lei, sumă ce a fost achitată cu chitanța . nr._ ( 18) din data de 02.07.2013-fila 48, vol.II.

În ședința publică din data de 17.09.2013, reclamanta a mărit câtimea obiectului cererii din data de 14.06.2013, de la suma de 1000 lei la suma de 2000 lei reprezentând avansul consemnat la CEC în baza contractului autentificat de constituire drept de superficie.

În ședința publică din data de 08.10.2013 (încheierea de ședință – fila 181, vol.II), instanța a solicitat ca reclamanta, prin apărător să facă precizări la acțiune, în sensul să precizeze dacă majorarea cu 1.000 lei a obiectului cererii adiționale reprezintă și o sumă dosită. La același termen de judecată, instanța a stabilit că ca reclamanta datorează o taxă de timbru în cuantum de 40,4 lei aferentă cererii de completare a masei succesorale cu fructe civile și sume de bani (majorată) și 80 lei aferentă cererii privind aplicarea sancțiunii.

Cu chitanța . nr._ (116) –fila 190, vol.II, reclamanta a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 40 lei.

Reclamanta nu a mai precizat acțiunea și nici nu a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 80 lei stabilită de instanță, în ipoteza în care ar fi înțeles să majoreze obiectul cererii privind aplicarea sancțiunii prevăzută de art. 703 C. civ. cu suma de 1.000 lei, deși prin încheierea de ședință, apărătorul reclamantei a declarat că va achita taxa judiciară de timbru.

Având în vedere că reclamanta nu a precizat în mod expres că își majorează câtimea obiectului cererii cu valoarea de 1000 lei a cererii privind aplicarea sancțiunii, instanța va judeca cererea astfel cum a fost formulată inițial și timbrată corespunzător.

Prin urmare, apreciază instanța că excepția insuficientei timbrări este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge.

Cu privire la fondul cererii, instanța are în vedere că, potrivit dreptului succesoral român ( art. 703 și art. 712 C. civ.), acceptarea moștenirii poate fi și forțată în cazul în care moștenitorul a dat la o parte ( a sustras) sau a tăinuit ( ascuns, dosit) bunuri ale moștenirii cu intenția frauduloasă de a le însuși în exclusivitate și de a păgubi pe comoștenitori.

Pentru a fi în prezența acceptării forțate trebuie să fie îndeplinite mai multe condiții: a).să existe o acțiune de dare la o parte sau de ascundere, tăinuire; b). să existe intenție frauduloasă a moștenitorului destinată a înlătura aplicarea între moștenitori a regulilor devoluțiunii succesorale legale; c), autorul faptei trebuie să aibă calitatea de moștenitor cu vocația concretă la moștenire; d). bunurile sau lucrurile dosite să facă parte din masa succesorală.

În această ipoteză, când moștenitorul săvârșește această faptă ilicită, legea prevede o dublă decădere:a). decăderea din dreptul de opțiune succesorală – moștenitorul fiind acceptant pur și simplu neavând posibilitatea să renunțe sau să accepte moștenirea sub beneficiu de inventar; b). decăderea din drepturile succesorale asupra bunurilor sustrase sau ascunse, moștenitorul neavând nici un drept asupra bunurilor sustrase sau ascunse.

În raport de probele administrate în cauză, instanța apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile acceptării forțate a moștenirii, și prin urmare, nici efectele speciale ale acestea nu s-au produs.

Nu s-a făcut dovada acțiunii de dosire a bunurilor, reprezentând cota de ½ din terenurilor înscrise în Titlul de proprietate 1360/_ din data de 25.09.1996 emis pe numele P. E. și S. V., în condițiile în care, părțile au cunoscut că pârâtul stăpânește terenurile din Titlul de proprietate nr. 1360/_ din data de 25.09.1996 (răspunsul la întrebarea nr. 6 la interogatoriul pârâtei R. C. și declarațiile martorilor audiați în cauză). Nici faptul că pârâtul a încheiat contractul de arendare cu privire la aceste terenuri și contractul de constituire drept de superficie, chiar în ipoteza în care reclamanta nu a cunoscut aceste împrejurări, nu constituie dosire, atât timp cât, cu privire la aceste acte juridice au fost îndeplinite formalitățile de publicitate, respectiv contractul de închiriere cu drept de superficie nr. 9331/30.07.2009 a fost înscris în cartea funciară, iar contractul de arendare nr. 4 din data de 01.03.2005 a fost înregistrat la Consiliul Local al Comunei Dodești. Nici intenția de fraudare nu a fost dovedită, având în vedere că potrivit răspunsurilor la interogatoriu și declarațiilor martorilor rezultă că a existat o înțelegere între părți ca pârâtul să primească terenurile din Titlul de proprietate 1360/_ din data de 25.09.1996, iar celelalte părți să primească terenurile din Titlul de proprietate nr. 1378/_ din data de 25.09.1996.

Prin urmare, instanța apreciază că cererea nu este întemeiată, motiv pentru care urmează să o respingă.

F.Cu privire la cererile privind constatare drept de creanță

Reclamanta a invocat că a efectuat îmbunătățiri la construcție cu suprafața de 87 m.p. situată pe suprafața de teren de 402 m.p., cum sunt:- a turnat centura de beton la bucătăria de iarnă, bucătăria de vară și marchiza; - a înălțat cu cca. 40 cm. pereții de la bucătăria de vară și marchiza, după care a executat din nou acoperișul din scândură și tablă; - a executat și montat o ușă dublă la bucătăria de vară, în locul celei vechi; - a pus geam nou la bucătăria de vară, în locul celei vechi; - a executat de la temelie un perete de la partea laterală a casei pe care în exterior a cimentuit-o; - a executat o sobă din cărămidă la una din camere și hornul de la bucătăria de iarnă; - a montat patru stâlpi din lemn pentru susținerea grinzilor de la casă împiedicând dărâmarea casei; - a executat gardul din plasă și porțile de la stradă; - a executat o magazie și un șopron în spatele casei.

Îmbunătățirile nu au fost contestate de celelalte părți, au fost identificate prin expertiza tehnică în construcții G. V. ca fiind efectuate în perioada 2008-2012 și evaluate la suma de 4.500 lei, valoare care a fost însușită de reclamantă.

Pârâta R. C. a susținut că a efectuat lucrări de îmbunătățire la imobilul casă de locuit situată pe terenul cu suprafața de 397 m.p. din ., județul V., ce au fost recunoscute de părți, dovedite cu declarațiile martorilor audiați în cauză. Lucrările au fost identificate prin expertiza tehnică în construcții G. V., au fost efectuate în anul 2009 și evaluate la suma de 8000 lei, valoare care a fost însușită de pârâtă și necontestată de către celelalte părți.

Prin urmare instanța apreciază că cererea adițională privind îmbunătățirile formulată de reclamantă și cererea reconvențională formulată de pârâta R. C. sunt întemeiate, motiv pentru care instanța urmează să le admită.

G. Cu privire la cererea de ieșire din indiviziune și cererea reconvențională privind ieșirea din indiviziune

Instanța constată că reclamanta a solicitat prin acțiunea introductivă, ieșirea din indiviziune cu privire la totalitatea masei de împărțit.

Prin cererea reconvențională, pârâtul S. V. a solicitat ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de 5 ha cuprinsă în Titlul de proprietate nr. 1360/_ din data de 25.09.1996 emis pe numele P. E. și S. V. și atribuirea întregii suprafețe de teren, în proprietate.

În soluționarea cererii, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 728 C.civ. și art. 673^1-14 C.pr.civ.

Pornind de la ipoteza reținută în capitolul rezervat situației de fapt – starea de indiviziune în care părțile litigante se găsesc cu privire la bunurile din masa succesorală, în temeiul art. 728 C. civ. și art. 673^1-14 C.pr.civ., instanța va admite cererea principală de ieșire din indiviziune și cererea reconvențională, urmând să dispună sistarea stării de indiviziune a părților.

Având în vedere valorile stabilite prin rapoartele de expertiză, instanța va constata că valoarea imobilelor cuprinse în masele succesorale rămase de pe urma defuncților este de 50. 131 lei, iar valoarea cotei fiecărei părți din imobilele construcții și terenuri este de 12.532,75 lei.

La împărțirea și atribuirea bunurilor, instanța va avea în vedere cota de succesorală, opțiunile părților, domiciliul acestora, natura bunurilor și faptul că partajul se efectuează de regulă, în natură, criterii prevăzute de legiuitor în art. 673⁹ C.proc.civ.

Instanța va avea în vedere opțiunile părților exprimate la efectuarea expertizei și în fața instanței, astfel că, va dispune atribuirea loturilor conform raportului de expertiză L. L., refăcut, având în vedere valorile stabilite prin expertiza G. V., refăcut.

Prin urmare, instanța urmează să atribuie direct, în proprietate, reclamantei Neguriță A. următoarele:

a). suprafața de teren de 19.900 m.p., din lotul nr. 1 din raportul de expertiză L. L., în valoare de 9. 710 lei format din:

- suprafața de 2.400 m.p., extravilan situată în ., tarlua 47, . în anexa nr. 10 a raportului de expertiză,

- suprafața de 17.500 m.p., extravilan situată în ., ./1, detaliată în Anexa 11 a raportului de expertiză, refăcut,

b). imobilul situat în satul Urdești . între vecinii la nord și la vest –imobil cu număr cadastral provizoriu 242, la est- imobil cu număr cadastral provizoriu 242 și drum . T., compus din casa de locuit, construită din vălătuci, acoperită cu țiglă cu o suprafață construită real măsurată de 87 m.p. și din terenul aferent construcției în suprafață de 402 m.p., real măsurat, cu număr cadastral provizoriu 239, în valoare de 2706 lei (1500 lei construcția fără îmbunătățiri+ 1206 lei teren), lot în valoare de 12.416 lei,

Tot astfel, instanța urmează să atribuie, în proprietate, pârâtului S. V., următoarele:

a). întreaga suprafață de teren de 50.000 m.p. din Titlul de proprietate 1360/_ din data de 25.09.1996 emis pe numele P. E. și S. V., astfel:.

- suprafața de 1.200 mp. Teren arabil intravilan și curți construcții, ., tarlaua 56, parcelele 56, 56/1, 56/2, 56/3, 56/4, 56/5, din care ½ din această suprafață, respectiv 6000 m.p, detaliată în Anexa 1 a raportului de expertiză L. L., în valoare de 7649 lei, reprezintă moștenire de la S. A., iar ½ din suprafață, respective 6000 m.p. reprezintă cota de proprietate;

- suprafața de 2600 m.p. teren arabil, extravilan, ., tarlaua 40, ., din care ½ din această suprafață, respectiv 1300 m.p, detaliată în Anexa 2 a raportului de expertiză L. L., în valoare de 520 reprezintă moștenire de la S. A., iar ½ din suprafață, respectiv 1300 m.p. reprezintă cota sa de proprietate;

- suprafața de 3500 m.p., teren arabil, extravilan, din ., tarlaua 42, ., din care ½ din această suprafață, respectiv 1750 m.p, detaliată în Anexa 3 a raportului de expertiză L. L., în valoare de 700 lei reprezintă moștenire de la S. A., iar ½ din suprafață, respectiv 1750 m.p. reprezintă cota sa de proprietate;

- suprafața de 2400 m.p. teren arabil, extravilan, din ., tarlaua 47, . din care ½ din această suprafață, respectiv 1200 m.p, detaliată în Anexa 4 a raportului de expertiză L. L., în valoare de 480 lei reprezintă moștenire de la S. A., iar ½ din suprafață, respectiv 1200 m.p. reprezintă cota sa de proprietate;

- suprafața de 10.000 m.p., teren arabil, extravilan, din ., tarlaua 42, . din care ½ din această suprafață, respectiv 5000 m.p, detaliată în Anexa 5 a raportului de expertiză L. L., în valoare de 2000 lei reprezintă moștenire de la S. A., iar ½ din suprafață, respectiv 5000 m.p. reprezintă cota sa de proprietate;

- suprafața de_ m.p. teren arabil, extravilan, din ., ., din care, ½ din această suprafață, respectiv 9750m.p, detaliată în Anexa 6 a raportului de expertiză L. L., în valoare de 4875 lei reprezintă moștenire de la S. A., iar ½ din suprafață, respectiv 5000 m.p. reprezintă cota sa de proprietate;

Lotul reprezentând moștenire de la defuncta S. A. este de în valoare totală de 16.224 lei (7649 lei + 520 lei+ 700 lei+ 480 lei+ 2.000 lei+ 4875 lei);

Instanța va atribui direct, în proprietate, pârâtei R. C. următoarele:

a). suprafața de teren totală de 19.900 m.p., în valoare de 8950 lei reprezentând Lotul nr. 3 din raportul de expertiză L. L., formată din:

- suprafața de teren de 10.000 m.p. extravilan situată în ., . detaliată în anexa nr. 8 a raportului de expertiză;

- suprafața de teren de 9900 m.p. extravilan situată în ., ./2 detaliată în Anexa nr. 11 a raportului de expertiză, refăcut.

b). imobilul situat în satul Urdești . între vecinii la nord- P. T., la est –imobil cu număr cadastral provizoriu 242, la est- imobil cu număr cadastral provizoriu 241, la sud și la vest- imobil cu număr cadastral provizoriu 241, compus din casa de locuit, construită din vălătuci, acoperită cu țiglă cu o suprafață construită real măsurată de 119 m.p. și din terenul aferent construcției în suprafață de 397 m.p., real măsurat, cu număr cadastral provizoriu 240, în valoare de 3191 lei (2000 lei casa fără îmbunătățiri+ 1191 lei teren),

lot în valoare de 12.141 lei.

Instanța are în vedere și opțiunea pârâtului S. C. G., exprimată prin înscrisul trimis prin fax și atașat la fila 154 din dosar, vol.I, ca ,,partea" care i-ar reveni din moștenire să fie atribuită fratelui său, respectiv pârâtul S. A. R..

Prin urmare, instanța va atribui direct, în proprietate, pârâtului S. A. R. următoarele:

a). suprafața totală de teren de 19.800 m.p., în valoare de 9350 lei lotul nr. 4 din raportul de expertiză L. L., format din:

- suprafața de 2600 m.p. teren extravilan situată în ., . detaliată în anexa 7 a raportului de expertiză;

- suprafața de teren de 2900 m.p. extravilan situată în ., . în Anexa nr. 9 a raportului de expertiză;

- suprafața de teren de 14.300 m.p. extravilan situată în ., ./ 3 detaliată în Anexa 11 a raportului de expertiză, refăcut, lot în valoare de 9.350 lei.

În ceea ce privește cantitatea de grâu și orzoaică care face parte din masa succesorală, instanța constată că, în cadrul concluziilor scrise, reclamanta și pârâtul S. V. au avut opinii diferite cu privire la valoarea acestora, reclamanta invocând că grâul are o valoare de 1 leu/kg, iar pârâtul S. V. a susținut că are o valoare de 0,50 lei/kg. Întrucât, părțile asistate de avocat, nu au produs probe, din care să rezulte valoarea actuală și reală a cantității de cereale și nu s-au pus de acord cu privire la valoarea acestora, instanța, respectând regula, instituită de legiuitor, potrivit căreia, partajul se efectuează de regulă, în natură, instanța va împărți cantitatea de grâu și orzoaică ce face parte din masa succesorală, în mod egal tuturor părților. Instanța va avea în vedere și opțiunea pârâtei R. C., exprimată în ședința publică de a nu primi nicio cotă din cereale.

Prin urmare, instanța va atribui, reclamantei Neguriță A., pârâtului S. V. și pârâtului S. A. R., câte 415,33 grâu și câte 29 kg orzoaică, fiecare.

Întrucât cantitatea de cereale ce face parte din masa succesorală a fost încasată de pârâtul S. V., instanța îl va obliga pe acesta să aducă la masa succesorală cantitatea de 1246 kg, grâu și 89 kg orzoaică reprezentând arendă pentru anii 2011, 2012, în baza contractului de arendare nr. 4 din data de 01.03.2005 înregistrat la Consiliulul Local al Comunei Dodești sub nr. 131/01.03.2005

De asemenea, va împărți fiecărui moștenitor, respectiv reclamantei Neguriță A., pârâților S. V., S. A. R., R. C. suma de 250 lei fiecare, reprezentând creanță depusă la CEC Bank în baza contractului de Contractul de închiriere cu drept de superficie nr. 9331/30.07.2009 autentificat sub nr.1929 din data de 30.07.2009, conform chitanței CEC Bank nr._/1.

Având în vedere drepturile valorice ale părților referitoare la bunurile imobile construcții și terenuri, valoarea acestora și valoarea bunurilor imobile atribuite în proprietate, instanța va obliga pe pârâtul S. V. să plătească reclamantei Neguriță A. suma de 116 lei, pârâtei R. C. suma de 391,75 lei, pârâtului S. C. G. suma de 1591, 37 lei cu titlu de sultă stabilind în temeiul dispozițiilor art. 673¹⁰ alin. 4 C.proc.civ., termen de plată de până la 6 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.

H.Cu privire la cheltuielile de judecată:

Pentru soluționarea acestui capăt de cerere instanța are în vedere și dispozițiile art. 277 C.proc. civ. care prevăd că, în situația în care sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei vor fi obligați să plătească cheltuieli de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit interesului ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei.

Reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum total de 13. 425 lei+ 7,10 lei valoarea timbrului judiciar, astfel:

a). taxa judiciară de timbru în cuantum total de 3.625 lei, astfel:

1. pentru cererea principală :suma de 2.630 lei reprezentând taxa judiciară de timbru + 5 lei timbru judiciar, conform chitanței . nr._ ( 64), chitanța . nr._ (65)-filele 4,5, chitanța . nr._ (110)-fila 36 ;

2. pentru cererea adițională privind completare masă succesorală, timbrul judiciar de 0,60 lei, suma de 558 lei (chitanța . nr._ (105)-fila 163 și parte din chitanța . nr._ (22)-fila 141; pentru cererea privind îmbunătățirile –suma de 83 lei achitată cu chitanța . nr._ (21)-fila 21; cererea privind constatarea decăderii din dreptul de a retracta renunțarea la moștenire - 8 lei, parte din chitanța . nr._ (22)-fila 141),

3. pentru cererea adițională privind completarea masei succesorale cu fructe civile și sume de bani- timbrul judiciar în cuantum de 1,50 lei + suma de 113 lei (53 lei+ 20 lei + 40 lei), chitanța . nr._ (46)-fila -193, chitanța . nr._ (107) - fila 12, vol. II, chitanța . nr._ (116); pentru cererea privind aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 703 C. civil din 1864 - suma de 233 lei (8 lei + 225 lei), chitanța . nr._ (47), chitanța . nr._ (18);

b). - suma de 2.800 lei reprezentând onorarii expertize, conform chitanței nr._/1-fila 177, chitanței_/1 –fila 178, chitanța nr._/1 –fila 23, chitanța nr._/1-fila 24;

- suma de 3.500 lei reprezentând onorariu avocat I. L., conform chitanței . nr._ din data de 05.09.2012, chitanței . nr._ din data de 13.09.2012, chitanței . nr._ din data de 02.11.2012 + suma de 3.500 lei reprezentând onorariu avocat Gheorgjhiu V., conform chitanței VS GVV nr._ din data de 12.04.2013;

Pârâtul S. V. a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 4.113,30 lei, astfel:

- suma de 1.113 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și 0,30 lei timbrul judiciar, conform chitanței . nr._ (83), chitanța . nr._ (82)-filele 81,82, chitanța . nr._ (30)-fila 124;

- suma de 1.500 lei reprezentând onorariu expertize, conform chitanței nr._/1-fila 163, chitanței nr._/2-fila 7, vol III;

- suma de 1.500 lei, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței . SND nr._.

Pârâta R. C. a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 1830 lei, astfel:

- taxa judiciară de timbru în cuantum de 925 lei reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă cererii reconvenționale și timbrul judiciar mobil în valoare de 5 lei;

- onorariu expertiză în construcții în cuantum de 900 lei, conform chitanței nr._/1-fila 166-fila 166, chitanța nr._/1;

Instanța constată că în timpul procesului, reclamanta a beneficiat de asistența juridică de la doi avocați, Av. I. L. până la data de 18.06.2013 și Av. G.. Instanța va reține dispozițiile art. 274 alin. 2 C.proc. civ. care prevăd că judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită de avocat.

În speța de față, se constată că reclamanta a solicitat plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul celor doi avocați, depunând în acest sens, chitanța . nr._ din data de 05.09.2012, chitanța . nr._ din data de 13.09.2012, chitanța . nr._ din data de 02.11.2012 –pentru avocat I. și chitanța VS GVV nr._ din data de 12.04.2013 – pentru avocat G., prin care reclamanta dovedește că a achitat suma de 3.500 lei avocatului I. și 3500 lei avocatului G..

Așa cum a reținut și Curtea Europeană a drepturilor Omului (în cauza C. împotriva României - Hotărârea din 26.05.2005, cauza Johanna Huber împotriva României - Hotărârea din 21.02.2008), cheltuielile efectuate trebuie să fie necesare și efectuate real în limita unui cuantum rezonabil.

Din dovezile existente la dosar se constată că munca apărătorul ales a constat în consultanță juridică, redactarea cererii de chemare în judecată și precizărilor ulterioare și reprezentarea la șapte termene de judecată. Instanța mai are în vedere împrejurarea că, la cele șapte termene de judecată la care avocatul s-a prezentat cauza s-a amânat pentru lipsă de procedură cu pârâții S. A. R. și S. C. G. și comunicare de precizări la cererea de chemare în judecată. Nu s-au purtat discuții substanțiale la aceste termene de judecată, iar încuviințarea și administrarea probatoriului s-a desfășurat după ce Av I. a comunicat instanței că nu o mai reprezintă pe reclamantă.

În raport cu munca efectivă depusă de apărător până la momentul procesual, când mandatul acestuia a încetat, instanța apreciază că, numai suma de 1.000 lei reprezentând onorariu avocat I. L. poate fi considerată o cheltuială rezonabilă, care poate fi pusă în sarcina celorlalte părți.

Instanța va reține că în ceea ce privește dezbaterea succesiunilor succesive și a cererilor intim legate de acestea cum ar fi cererile privind îmbunătățirile, cererile prin care se solicită includerea în masa succesorală a unor bunuri și ieșirea din indiviziune succesorală, precum și ieșirea din indiviziune cu privire la Titlul de proprietatae 1360/_ din data de 25.09.1996, părțile sunt obligate să suporte cheltuielile de proporțional cu cota parte care li se cuvine.

Se reține că, suma de 558 lei reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă cererii adiționale privind completarea masei succesorale cu cota de ½ din suprafața de 5 ha din Titlul de proprietate 1360/_ din data de 25.09.1996, în condițiile în care pârâtul S. V. formulase cererea reconvențională având același obiect, față de soluția la care instanța a ajuns cu privire la calitatea de moștenitor al pârâtului S. V., apreciază că suma reprezintă o cheltuială neutilă care va rămâne în sarcina reclamantei.

Pe cale de consecință, instanța va obliga pârâta R. C. să ramburseze reclamantei Neguriță A. suma de 2189,1 lei reprezentând cheltuieli de judecată, pe pârâtul S. A. R. să ramburseze pârâtului S. V. suma de 94,2 lei și reclamantei suma de 4019,1 lei reprezentând cheltuieli de judecată (din totalul 16.076, 4 lei, cota fiecăruia este de 4019,10 lei).

Având în vedere soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, cu privire la cererea formulată de reclamantă referitoare constatarea decăderii din dreptul de a retracta renunțarea la moștenire și pentru cererea privind aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 703 C. civil din 1864, reclamanta va suporta cheltuielile aferente acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

JUDECĂTORIA

HOTĂRĂȘTE:

1. Admite în parte acțiunea formulată, precizată și completată de reclamanta Neguriță A. domiciliată în Hunedoara, ., ., . în contradictoriu cu pârâții S. V. domiciliat în ., jud. V., R. C. domiciliată în ., S. I. domiciliat în . B., jud. G., S. A. R. domiciliat în G., ., ., ., jud. G., cu reședința în Provincia Bergamo, Bolgare (bg), LODI, nr.24, cod poștal_, Italia și S. C. G. domiciliat în G., ., . și reședința în Luzzana (bg), Piazza Castelo, nr.19, cod poștal_, Italia.

2. Admite cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant S. V. în contradictoriu cu Neguriță A., R. C., S. I., S. A. R. și S. C. G..

3. Admite cererea reconvențională formulată de pârâta R. C. în contradictoriu cu Neguriță A., S. I., S. A. R. și S. C. G..

4. Constată deschisă succesiunea defunctului S. I. la data de 18.02.1983 cu ultimul domiciliu în Urdești, ..

5. Constată că de pe urma defunctului S. I. au rămas următorii moștenitori legali:

• S. A., în calitate de soț supraviețuitor, căreia îi revine o cotă de ¼ din masa succesorală, la acest moment decedată;
• Neguriță A., R. C., S. V. și S. M. (în prezent decedat), în calitate de descendenți de grad I, cu o cotă de ¾ din masa succesorală (câte 3/16 din masa succesorală, fiecare), pârâtul S. I. fiind străin de moștenire prin neexercitarea dreptului de opțiune succesorală în termenul de prescripție.

6. Stabilește că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului S. I. se compune din:

- ½ din casa de locuit parter amplasată pe suprafața de teren intravilan 402 m.p. (lotul nr. 1 din Actul de dezmembrarea 5418/07.10.2008), din ., județul V., construită anul 1958;

- ½ din casa de locuit parter cu anexă amplasată pe suprafața de teren intravilan de 397 m.p. (lotul nr. 2) din ., județul V., conform actului de dezmembrarea nr. 5418/07.10.2008, construită în anul 1954.

7. Constată deschisă succesiunea defunctei S. A. la data de 23.03.2011 cu ultimul domiciliu în Urdești, ..

8. Respinge excepția inadmisibilității cererii privind constatarea decăderii din dreptul de a retracta renunțarea la moștenire, ca neîntemeiată

9. Respinge cererea prin care se solicită să se constate că pârâtul S. V. este decăzut din dreptul de a retacta renunțarea la moștenire, ca lipsită de obiect.

10. Constată că de pe urma defunctei S. A. au rămas următorii moștenitori legali:

- Neguriță A., R. C., S. V., în calitate de descendenți de grad I, cu câte o cotă de ¼ din moștenire și S. A. R. și S. C. G., în calitate de descendenți de grad II, prin reprezentare, cu o cotă de ¼ din moștenire, împreună, pârâtul S. I. fiind străin de moștenire prin neexercitarea dreptului de opțiune succesorală în termenul de prescripție.

11. Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei S. A. este compusă din următoarele:

a). 5/8 din casa de locuit parter amplasată pe suprafața de teren intravilan 402 m.p. (lotul nr. 1 din Actul de dezmembrare 5418/07.10.2008), din ., județul V., construită anul 1958;

b). 5/8 din casa de locuit parter cu anexă amplasată pe suprafața de teren intravilan de 397 m.p. (lotul nr. 2) din ., județul V., conform actului de dezmembrare nr. 5418/07.10.2008, construită în anul 1954;

c). suprafața de teren de 402 m.p., situat în satul Urdești . între vecinii la nord și la vest –imobil cu număr cadastral provizoriu 242, la est- imobil cu număr cadastral provizoriu 242 și drum . T., cu număr cadastral provizoriu 239;

d). suprafață de teren de 397 m.p., real măsurat, cu număr cadastral provizoriu 240, situat în în satul Urdești . între vecinii la nord- P. T., la est –imobil cu număr cadastral provizoriu 242, la est- imobil cu număr cadastral provizoriu 241, la sud și la vest- imobil cu număr cadastral provizoriu 241;

e). suprafața de teren de 5 ha 9600 m.p. teren extravilan, înscris în Titlul de proprietate nr. 1378/_ din data de 25.09.1996 emis pe numele S. A. ce cuprinde:

- suprafața de teren de 2.600 m.p. situată în tarlaua 40, ., cu următoarele vecinătăți: Nord- P. P., Est- pr.1927, Sud- C. A., Vest- De 1921, punctul Broscărie;

- suprafața de teren de 1 ha situată în tarlaua 42, . cu următoarele vecinătăți: Nord- C. D., Est-Ps 1994, Sud- G. G., Vest- De 675, punctul Pelmesana II;

- suprafața de teren de 2.900 m.p. situată în tarlaua 42, . următoarele vecinătăți: Nord-G. D., Est- ps 1994 rez, Sud- A. Ghe.I, Vest- De 675, punctul Pelmesana II;

- suprafața de teren 2400 m.p. situată în tarlaua 47, . următoarele vecinătăți: Nord- C. H I., Est- DC 2041, Sud- S. V., Vest- Ps 2043, punctul IAS Grădin;

- suprafața de teren de 4 ha 1700 m.p. situată în tarlaua 43, . cu următoarele vecinătăți: Nord- S. Cută, Est- De 666, Sud- S. V., Vest- Ps 1995 rez, punctul H.;

f). cota de ½ din suprafața totală de 5 ha teren situat în satul Urdești, ., teren extravilan și intravilan, ce cuprinde următoarele terenuri:

- suprafața de teren de 2.600 m.p. situată în tarlaua 40, . următoarele vecinătăți: Nord-G. G., Est- pr.1927, Sud-A. M.; Vest- De 1921, punctul Broscărie;

- suprafața de teren de 3.500 m.p. din tarlaua 42, . următoarele vecinătăți. Nord- C. P., Est-ps 1994 rez, Sud- G. Mitrița, Vest- De 674, ps 2043, punctul Pelmesana II;

- suprafața de teren de 2400 m.p. situată în tarlaua 47, . cu următoarele vecinătăți: Nord-S. A., Est DC 2041, Sud- S. N., Vest-rez Grădinărie, punctul Pelmesana II;

- suprafața de teren de 1 ha din tarlaua 42, ., cu următoarele vecinătăți: Nord- C. P., Est- De 675, Sud- I. V. C., Vest- DC 1991, punctul Pelmesana II;

- suprafața de teren de 1 ha 9500 m.p. din tarlaua 43, ., cu următoarele vecinătăți: Nord- S. A., Est- De 666, Sud- P. C. I., Vest-Ps 1995 rez, punctul As G. H.;

- suprafața de teren de 1 ha 2000 m.p. din tarlaua 56, parcelele 56,1; 56,2; 56,3; 56,4, 56; 56,5, categoriile de folosință arabil, vii, pășuni, curți construcții, neproductiv, cu următoarele vecinătăți: Nord- S. R., Est- Drum ., Vest- pășune extravilan,

restul de cotă de ½ din terenuri reprezintă cota de proprietate a pârâtului S. V..

g). suma de 1.000 lei reprezentând creanță încasată și depusă la CEC Bank în baza contractului de Contractul de închiriere cu drept de superficie nr. 9331/30.07.2009 autentificat sub nr.1929 din data de 30.07.2009, conform chitanței CEC Bank nr._/1.

h). cantitatea de 1246 kg, grâu și 89 kg orzoaică.

12. Obligă pârâtul S. V. să aducă la masa succesorală catitatea de 1246 kg grâu și 89 kg orzoaică reprezentând arendă încasată pentru anii 2011, 2012, în baza contractului de arendare nr. 4 din data de 01.03.2005 înregistrat la Consiliulul Local al Comunei Dodești sub nr. 131/01.03.2005.

13. Constată că reclamanta Neguriță A. a efectuat lucrări și îmbunătățiri la imobilul casă de locuit situată pe suprafața de teren de 402 m.p. -lotul nr. 1 din actul de dezmembrare nr. 5418/07.10.2008, în valoare de 4.500 lei.

14. Constată că pârâta R. C. a efectuat lucrări și îmbunătățiri la imobilul casă de locuit situată pe suprafața de teren de 397 m.p.- lotul nr. 2 din Actul de dezmembrare, situat în satul Urdești ., în valoare de 8.000 lei.

15. Dispune ieșirea din indiviziune a părților cu privire la bunurile ce fac parte din masele succesorale ale defuncților S. I. și S. A. și ieșirea din indiviziune cu privire la terenurile cuprinse în Titlul de proprietate nr. 1360/_ din data de 25.09.1996 emis pe numele lui S. V. și P. E. .

16. Stabilește că valoarea imobilelor construcții și terenuri rămase de pe urma defuncților S. I. și S. A. este de 50. 131 lei, valoarea cotei din aceste imobile a reclamantei Neguriță A., a pârâților R. C., S. V., a pârâților S. A. R. și S. C. G., împreună, este de câte 12.532,75 lei.

17. Respinge excepția insuficientei timbrări a capătului de cerere prin care reclamanta Neguriță A. a solicitat aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 703 C. civ.

18. Respinge capătul de cerere privind aplicarea pârâtului S. V. a sancțiunii prevăzute de art. 703 C. civ, formulată de reclamanta Neguriță A., ca neîntemeiată.

19. Atribuie direct, în proprietate, reclamantei Neguriță A. următoarele:

a). suprafața de teren de 19.900 m.p., din lotul nr. 1 din raportul de expertiză L. L., în valoare de 9. 710 lei format din:

- suprafața de teren de 2400 m.p. din extravilan, situată în ., . în anexa nr. 10 a raportului de expertiză,

- suprafața de teren de 17.500 m.p. din extravilan situată în ., ./1, detaliată în Anexa 11 a raportului de expertiză, refăcut,

b). imobilul situat în satul Urdești . între vecinii la nord și la vest –imobil cu număr cadastral provizoriu 242, la est- imobil cu număr cadastral provizoriu 242 și drum . T., compus din casa de locuit, construită din vălătuci, acoperită cu țiglă cu o suprafață construită real măsurată de 87 m.p. și din terenul aferent construcției în suprafață de 402 m.p., real măsurat, cu număr cadastral provizoriu 239, în valoare de 2706 lei ( 1500 lei construcția fără îmbunătățiri+ 1206 lei teren),

lot în valoare de 12.416 lei,

c). cantitatea de 415, 33 kg grâu și 29 kg orzoaică;

d). suma de 250 lei reprezentând creanță încasată și depusă la CEC Bank în baza contractului de Contractul de închiriere cu drept de superficie nr. 9331/30.07.2009 autentificat sub nr.1929 din data de 30.07.2009, conform chitanței CEC Bank nr._/1.

20. Atribuie, în proprietate, pârâtului S. V., următoarele:

a). întreaga suprafață de teren de 50.000 m.p. din Titlul de proprietate 1360/_ din data de 25.09.1996 emis pe numele P. E. și S. V., astfel:

- suprafața de teren de 1.200 mp. arabil, din intravilan și curți construcții, ., tarlaua 56, parcelele 56, 56/1, 56/2, 56/3, 56/4, 56/5, din care ½ din această suprafață, respectiv 6000 m.p, detaliată în Anexa 1 a raportului de expertiză L. L., în valoare de 7649 lei reprezintă moștenire de la S. A., iar ½ din suprafață de teren, respectiv 6000 m.p. reprezintă cota sa de proprietate;

- suprafața de teren de 2600 m.p. arabil, din extravilan, ., tarlaua 40, ., din care, ½ din această suprafață, respectiv 1300 m.p, detaliată în Anexa 2 a raportului de expertiză L. L., în valoare de 530 lei reprezintă moștenire de la S. A., iar ½ din suprafață, respectiv 1300 m.p. reprezintă cota sa de proprietate;

- suprafața de teren de 3.500 m.p., arabil, extravilan, din satul Urdești, ., pacela 1993/28.2, din care ½ din această suprafață, respectiv 1750 m.p., detaliată în Anexa 3 a raportului de expertiză L. L., în valoare de 700 lei reprezintă moștenire de la S. A., iar ½ din suprafață, respectiv 1750 m.p. reprezintă cota sa de proprietate;

- suprafața de teren de 2.400 m.p. arabil, extravilan, din ., tarlaua 47, . din care ½ din această suprafață, respectiv 1200 m.p, detaliată în Anexa 4 a raportului de expertiză L. L., în valoare de 480 lei reprezintă moștenire de la S. A., iar ½ din suprafață, respectiv 1200 m.p. reprezintă cota sa de proprietate;

- suprafața de 10.000 m.p., arabil, extravilan, din ., tarlaua 42, . din care, ½ din această suprafață, respectiv 5000 m.p, detaliată în Anexa 5 a raportului de expertiză L. L., în valoare de 2.000 lei reprezintă moștenire de la S. A., iar ½ din suprafață, respectiv 5.000 m.p. reprezintă cota sa de proprietate;

- suprafața de 19.500 m.p. arabil, extravilan, din ., tarlaua 43, ., din care, ½ din această suprafață, respectiv 9750m.p, detaliată în Anexa 6 a raportului de expertiză L. L., în valoare de 4.875 lei reprezintă moștenire de la S. A., iar ½ din suprafață, respectiv 5.000 m.p. reprezintă cota sa de proprietate;

Lotul reprezentând moștenire de la defuncta S. A. este în valoare totală de 16.224 lei (7649 lei + 520 lei+ 700 lei+ 480 lei+ 2.000 lei+ 4875 lei);

b). cantitatea de 415, 33 kg grâu și 29 kg orzoaică;

c). suma de 250 lei reprezentând creanță depusă la CEC Bank în baza contractului de Contractul de închiriere cu drept de superficie nr. 9331/30.07.2009 autentificat sub nr.1929 din data de 30.07.2009, conform chitanței CEC Bank nr._/1, în calitate de moștenitor al defunctei S. A..

21. Atribuie direct, în proprietate, pârâtei R. C. următoarele:

a). suprafața totală de 19.900 m.p., în valoare de 8950 lei reprezentând Lotul nr. 3 din raportul de expertiză L. L., formată din:

- suprafața de teren de 10.000 m.p. din extravilan situată în ., tarlaua 42, . detaliată în anexa nr. 8 a raportului de expertiză;

- suprafața de teren de 9900 m.p. din extravilan situată în ., tarlaua 43, ./2 detaliată în Anexa nr. 11 a raportului de expertiză, refăcut.

b). imobilul situat în satul Urdești . între vecinii la nord- P. T., la est –imobil cu număr cadastral provizoriu 242, la est- imobil cu număr cadastral provizoriu 241, la sud și la vest- imobil cu număr cadastral provizoriu 241, compus din casa de locuit, construită din vălătuci, acoperită cu țiglă cu o suprafață construită real măsurată de 119 m.p. și din terenul aferent construcției în suprafață de 397 m.p., real măsurat, cu număr cadastral provizoriu 240, în valoare de 3191 lei (2000 lei casa fără îmbunătățiri+ 1191 lei teren),

lot în valoare de 12.141 lei.

c). suma de 250 lei reprezentând creanță încasată și depusă la CEC Bank în baza contractului de Contractul de închiriere cu drept de superficie nr. 9331/30.07.2009 autentificat sub nr.1929 din data de 30.07.2009, conform chitanței CEC Bank nr._/1.

22. Ia act că pârâta R. C. nu dorește să-i fie atribuite produse, reprezentând arenda ridicată de pârâtul S. V. de pe terenurile din Titlul de proprietate nr. 1360 /_ din data de 25.09.1996.

23. Atribuie direct, în proprietate, pârâtului S. A. R. următoarele:

a). suprafața totală de teren de 19.800 m.p., în valoare de 9.350 lei lotul nr. 4 din raportul de expertiză L. L., format din:

- suprafața de teren de 2600 m.p. din extravilan situată în ., tarlaua 40, . detaliată în anexa 7 a raportului de expertiză;

- suprafața de teren de 2900 m.p. din extravilan situată în ., tarlaua 42, . în Anexa nr. 9 a raportului de expertiză;

- suprafața de teren de 14.300 m.p. din extravilan situată în ., tarlaua 43, ./ 3 detaliată în Anexa 11 a raportului de expertiză, refăcut,

L. în valoare de 9.350 lei.

b). cantitatea de 415, 33 kg, grâu și 29 kg, orzoaică;

c). suma de 250 lei reprezentând creanță depusă la CEC Bank în baza contractului de Contractul de închiriere cu drept de superficie nr. 9331/30.07.2009 autentificat sub nr.1929 din data de 30.07.2009, conform chitanței CEC Bank nr._/1.

24.Obligă pârâtul S. V. ca într-un termen de până la 6 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii să plătească reclamantei Neguriță A. suma de 116 lei, pârâtei R. C. suma de 391,75 lei, pârâtului S. C. G. suma de 1591, 37 lei cu titlu de sultă.

25. Obligă pârâta R. C. să ramburseze reclamantei Neguriță A. suma de 2189,1 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

26. Obligă pârâtul S. A. R. să ramburseze pârâtului S. V. suma de 94,2 lei și reclamantei Neguriță A. suma de 4.019,1 lei reprezentând cheltuieli de judecată

27. Definitivă, conform art. 377 alin. 1 C.pr.civ.

28. Cu drept de a formula recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, conform art. 282¹, 299 și 301 C.pr.civ.

29. Prezenta hotărâre se va comunica părților, în copie, în temeiul art. 266 alin. 3 C.pr.civ., iar la rămânerea definitivă și irevocabilă, Biroului de Carte Funciară, conform art. 31 alin. 6 din Legea nr. 7/1996 și organului fiscal competent, conform art. 77¹ alin. 6 C.fisc.

30 . Pronunțată în ședință publică astăzi, 14.01.2014.

	Președinte, G. B.
	Grefier, V. M. B.

Red. B.G.

Tehnored.V.B. 24 Ianuarie 2014

← Pretenţii. Sentința nr. 1928/2014. Judecătoria BÂRLAD		Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Pretenţii. Sentința nr. 1928/2014. Judecătoria BÂRLAD Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii. Sentința nr. 589/2014. Judecătoria BÂRLAD Plângere contravenţională. Sentința nr. 1961/2014. Judecătoria BÂRLAD Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii. Sentința nr. 3062/2014. Judecătoria BÂRLAD Pretenţii. Sentința nr. 201/2014. Judecătoria BÂRLAD