Fond funciar. Sentința nr. 1845/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1845/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 25-08-2015 în dosarul nr. 1278/189/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 1845/2015
Ședința publică de la 25 August 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Grefier V. M. B.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamantul B. G., domiciliat în .. V. și pe pârâții C. L. A. V. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, C. JUDEȚEANĂ DE STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR V. și C. F., domiciliată în domiciliată în ., jud. V. citată în Bârlad, ., jud. V., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul B. G., asistat de av. P. R., lipsă fiind pârâții C. L. A. V. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, C. JUDEȚEANĂ DE STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR V. și C. F..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la data de 30.07.2015 pârâta C. F. a depus la dosar întâmpinare, cu duplicate, după care:
Instanța comunică apărătoarei reclamantului un exemplar de pe întâmpinarea formulată de pârâta C. F..
Av. P. R. arată că nu solicită termen pentru studiul întâmpinării, depune la dosar interogatoriu pentru pârâta C. F. și chitanța nr. 52/22.05.2015 reprezentând onorariu avocat.
Arată că nu are alte cereri de formulat.
În temeiul art. 244 al. 1 Cod procedură civilă declară închisă cercetarea judecătorească și întrucât cercetarea judecătorească a avut loc în ședința publică instanța apreciază că publicitatea dezbaterilor este asigurată în ședința publică de astăzi, motiv pentru care declară deschise dezbaterile atât asupra fondului cât și asupra excepției lipsei calității procesuale active, invocată de pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate V., acordând cuvântul.
Av. P. R., pentru reclamant, având cuvântul, solicită respingerea lipsei calității procesuale active, pentru următoarele considerente: Se susține că reclamantul nu ar avea calitate procesuală activă de a solicita completarea unui titlu de proprietate însă solicită să se aibă în vedere temeiul juridic al acțiunii reclamantului, cerere întemeiată pe disp. art. 1560 Cod civil, temei juridic care susține interesul reclamantului de a formula o astfel de cerere. Din raportul juridic existent între reclamantul B. G. și pârâta C. F. rezultă interesul reclamantului de a formula o astfel de cerere.
Solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active.
În concret, situația de fapt este aceea că între reclamant și C. F. a intervenit un act de vânzare-cumpărare sub semnătură privată prin care pârâta a vândut reclamantului o suprafață de teren de 0,47 ha, teren situat în .. Pleșești, între vecinii indicați în acțiune. Ulterior, urma ca părțile să se prezinte la notar pentru întocmirea actului în forma autentică, părțile cunoscând faptul că doar pe baza titlului de proprietate se putea întocmit actul în formă autentică. În întâmpinare, pârâta C. F. a arătat că este de acord cu acțiunea reclamantului, însă adeverința de care face vorbire nu reprezintă act de proprietate. Pârâta C. F. nu este de bună credință pentru că știa că nu se poate face actul autentic în lipsa unui titlu de proprietate. A cunoscut faptul că această suprafață de teren nu se află înscrisă în titlul de proprietate însă nu a făcut nici un demers pentru a finaliza actul de vânzare-cumpărare. Reclamantul a notificat-o pe pârâtă prin intermediul executorului judecătoresc, dovada fiind notificările depuse la dosarul cauzei, prima notificare fiind emisă la data de 27.11.2014 iar cea de-a doua la data de 5.12.2014, notificări comunicate la adresele cunoscute ale pârâtei din Bârlad și din . cum rezultă și din fișa de evidență a pârâtei, aflată la fila 82 dosar din care rezultă că în clipa de față pârâta locuiește în Bârlad, ., că a locuit și în . pârâtei cum că nu ar fi primit notificările este o afirmație falsă și nereală, pârâta a cunoscut foarte bine despre ce este vorba și a refuzat să se prezinte. De altfel și din nota telefonică aflată la dosar rezultă că pârâta locuiește la adresa respectivă.
Cu privire la fondul cauzei, rezultă din adresa aflată la fila 17, că pârâta C. locală a comunei A. V. a confirmat că terenul se află în evidența primăriei, că este trecut în rolul reclamantului și că se plătește impozit pentru acest teren. Mai arată că după eliberarea adeverinței s-a omis a fi trecut această suprafață de teren în titlul de proprietate, fiind vorba de o eroare, însă modificarea titlului de proprietate nu mai poate fi făcută de către comisia locală ci doar pe calea unei acțiuni în justiție.
Întrucât pârâta C. F. nu a depus diligențe pentru completarea titlului de proprietate în vederea finalizării actului de vânzare cumpărare la notariat, solicită admiterea acțiunii formulată de reclamant, să se dispună completarea titlului de proprietate nr. 2203/30.06.2006 emis pe numele C. F., titlu după care s-a eliberat și un duplicat, cu suprafața de teren de 0,47 ha, teren intravilan situat în .. Pleșești, între vecinii indicați în acțiune.
Solicită obligarea pârâtei C. F. la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că nu a făcut demersurile necesare pentru completarea titlului de proprietate.
În temeiul art. 394 C.pr.civ. instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:
I. Procedura de judecată
A. Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 12.03.2015 sub număr de dosar_ repartizat în mod aleatoriu prezentului complet civil (C. civil 2), reclamantul B. G. a chemat în judecată pârâtele C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietatea Privată asupra Terenurilor A. V., C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate V. și C. F. solicitând completarea titlului de proprietate nr. 2203/30.03.2006 emis pe numele C. Gh. F. cu suprafața de 0,47 ha teren situat în . pct. Pleșești, între vecinii B. M., M. C., șoseaua Bârlad Florești, U. C. și Geles C..
În fapt, reclamantul a arătat că la data de 29.06.1994 a cumpărat de la numita C. Gh. F. cu act sub semnătură privată intitulat Act de vânzare cumpărare suprafața de 0,47 ha teren situat în . pct. Pleșești. La data întocmirii înscrisului a predat suma de bani stabilind ca, după ce va obține titlul de proprietate să întocmească titlul de proprietate. La acea dată, C. F. deținea adeverință de proprietate în care era evidențiată suprafața de teren. De acea dată a înscris suprafața de teren în rolul său, achitând impozit în fiecare an. Solicitând relații de primărie a aflat că a fost emis titlul de proprietate 2203/2006, dar din eroare comisia nu a trecut în titlul de proprietate acest teren, astfel că el nu poate să întocmească acte la notariat.
În drept, a invocat art. 1560 C. civ, Legea 18/1991 republicată.
Acțiunea este scutită de taxa judiciară de timbru în temeiul art. 42 din Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii 169/1997. Conform art. 1 alin. 2 din O.G. 32/1995, nu s-a aplicat timbru judiciar.
B. Apărările formulate
1. Pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate A. V. a depus întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu modificarea parțială a Titlului de proprietate privind includerea suprafeței de teren de 0,47 ha teren intravilan din pct. Pleșeși. Susține că suprafața de teren de 0,47 ha este evidențiat în Adeverința nr. 757/31.05.1994 eliberată de primăria Al. V. numitei C. F., suprafață rezervă evidențiată în planul parcelar și în actul de măsurători pe numele defunctului. Suprafața de teren a fost vândută reclamantului, înainte de întocmirea titlului de proprietate. În mod eronat C. locală la întocmirea pretitlului a omis includerea suprafeței de teren de 0,47 ha vândută cu act sub semnătură privată, atribuind suprafața de teren de 0,47 ha în alt amplasament conform Titlului de proprietate nr. 2203/31.3.2006.
C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a depus întâmpinare prin acre a arătat că, în mod eronat C. locală al. V., la întocmirea titlului de proprietate a omis includerea suprafeței de teren de 0,47 ha intravilan. Titlul de proprietate a fost emis în baza propunerii Comisiei locale Al. V., fiind emis titlul de proprietate, iar suprafața de teren fiind vândută înainte de întocmirea actului de proprietate.
Pârâta invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, susținând că titularul titlului de proprietate poate introduce acțiune pentru modificarea titlului de proprietate.
Pârâta C. F. a depus întâmpinare prin care a recunoscut că tatăl său a avut o înțelegere cu reclamantul referitor la vânzarea terenului intravilan în localitatea A. V.. Pentru a întocmi acte reclamantului, a scos de la primăria A. V. o adeverință care să-i servească la notariat, însă reclamantul nu i-a solicitat să întocmească actele de proprietate. Recunoaște înțelegerea intervenită și este de acord să meargă la notariat pentru întocmirea actelor.
C. Probe
Reclamantul a depus la dosar copii de pe înscrisuri: acte de stare civilă, Titlul de proprietate nr. 2203 din data de 30.03.2006, adresa nr. 2950 din data de 01.09.2014, înscrisul sub semnătură privată intitulat Act de vânzare cumpărare din data de 29.06.1994, notificare.
Pârâta C. L. a depus la dosar copii de pe actele acre au stat la baza emiterii titlului și titlului de proprietate.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar. Deși a fost citată cu mențiunea să se prezinte la interogatoriu, pârâta C. F. nu s-a prezentat.
II. În fapt:
Pârâta C. F. este fiica lui C. C. G. și I. (fila 82).
Din relațiile comunicate de C. locală a Comunei A. V., rezultă că, P. M., C. G. și C. C. I. sunt frați, copii lui C. Gh. C..
Din registrul agricol (fila 60) rezultă că C. C. a deținut în anul 1948 suprafața de 5,33 ha, în anul 1949 suprafața de teren de 4,75 ha, iar în anii 1950-1951 suprafața de teren de 4,40 ha.
Conform registrului agricol din 1959, C. G. figurează cu suprafața de teren de 5,50 ha.
Prin cererea formulată la data de 12.03.1991 ( fila 57), C. C. G. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,50 ha cu care a intrat în CAP.
Prin Hotărârea nr. 131 din 17.09.1991 privind validarea măsurilor stabilite de C. Comunală A. V. în aplicarea Legii 18/1991 C. Județeană V. pentru aplicarea Legii fondului funciar a validat măsurile stabilite de C. Comunală A. V., conform Anexelor parte integrantă, în cuprinsul căreia C. C. G. a fost validat cu suprafața de 3,25 ha, iar C. C. I. a fost înscris cu suprafața de 2,25 ha, în total, suprafața de 4,95 ha.
În cuprinsul anexei s-a inserat mențiunea că, s-a eliberat două adeverințe, pentru C. C. G. cu 3,25 ha și C. I. cu 2,25 ha.
La data de 29.06.1994 pârâta C. F. a declarat că, vinde reclamantului B. G. suprafața de teren de 0,47 ha în Pleșești, având următoarele vecinătăți: Nord- B. M., sud-M. C., Est- șoseaua Bîrlad-Florești, vest-U. C., B. G., Geles C., potrivit înscrisului sub semnătură privată intitulat Act de vânzare cumpărare din data de 29.06.1994. Conform Adeverinței nr. 757 din data de 31.05.1994, emisă de Consiliul Local Al V., s-a menționat că, numitul C. C. G. figurează înscris în evidențe cu suprafața de 0,47 ha teren aflată în intravilan în satul Al. Vlahiță, jud. V..
Ulterior, în baza Legii 18/1991, au fost emise două Titluri de proprietate, respectiv Titlul de proprietate nr. 2070/_ din data de 09.09.2004 pe numele C. C. I. pentru suprafața de 2,24 ha, precum și Titlul de proprietate contestat nr. 2203 pe numele C. F., de pe autorul C. G. la data de 30.03.2006 pentru suprafața de 3,45 ha.
De asemenea, în baza Legii 247/2005 P. M. a solicitat suprafața de teren de 5,71 ha de la tatăl ei, C. Gh. C., fiind emis titlul de proprietate_/2008 pentru suprafața de 12 ha 5400 m.p. în care este inclusă și suprafața de 5,71 ha teren de pe urma autorului C. C., potrivit anexei.
Pârâta C. locală a susținut că, în urma celor două legi ale fondului funciar, s-a validat de două ori suprafața de 5,50 ha de la C. Gh. C..
De asemenea, a comunicat instanței, că suprafața de teren este evidențiată în planul parcelar și caietul de măsurători pe numele defunctului C. G., vândută de C. F. cu act sub semnătură privată reclamantului B. G..
Prin prezenta acțiune, reclamanțul B. G. solicită completarea Titlului de proprietate nr. 2203 din data de 30.03.2006 cu suprafața de 0,47 ha, motivat de faptul că această suprafață de teren a fost vândută de pârâta C. Gh. F..
- Asupra excepției lipsei calității procesuale active
Art. 36 C.proc. civ. stabilește că, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum este dedus judecății.
Pârâta C. Județeană V. invocă faptul că, reclamantul nu are calitate procesuală activă, întrucât nu este titularul Titlului de proprietate nr. 2203/30.03.2006.
Instanța reține dispozițiile art. 1560 C. civ. care prevede că, creditorul a cărui creanță este certă, lichidă și exigibilă poate să exercite drepturile și acțiunile debitorului atunci când acesta, în prejudiciul creditorului refuză sau neglijează să le exercite.
La data de 29.06.1994, înainte de finalizarea procedurii de reconstituire, titularul titlului de proprietate C. F. a încheiat un act sub semnătură privată cu privire la suprafață de teren de 0,47 ha teren.
Rezultă că părțile au încheiat o promisiune bilaterală de încheiere a unei vânzări-cumpărări asupra imobilului teren cu suprafața de 0,47 ha cu respectarea formei autentice, așa cum rezultă din adeverința 575 din data de 31.05.1994. În urma încheierii acestui antecontract, în patrimoniul părților contractante a luat naștere câte un drept, respectiv câte o obligație de a face corelativă, de a încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică, prin prezentarea în fața autorității statului ce are în atribuții instrumentarea actelor autentice. Pentru aducerea la îndeplinire a acestei obligații, pârâta avea obligația de a prezenta actul de proprietate.
Cum creanța reprezintă dreptul creditorului de a pretinde de la debitor să facă, să nu facă sau să dea ceva, constatând că, pârâta C. F. nu a întreprins nici un demers pentru a dovedi proprietatea asupra suprafeței de teren de 0,47 m.p., instanța apreciază că, în calitate de creditor al titularului înscris în titlul de proprietate, C. F., reclamantul B. G. are calitate procesuală activă să solicite completarea titlului de proprietate cu suprafața de 0,47 m.p., pentru care deține un înscris sub semnătură privată.
IV. Asupra fondului
A. În drept: Potrivit art. 8 alin. 3 din Legea 18/1991, republicată, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere. Cererea de reconstituire are conținutul stabilit prin dispozițiile art. 9 alin. 4 din legea și se depune la Consiliul local în a cărui rază teritorială este situat terenul - potrivit art. 11 alin. 6 din Regulament.
În conformitate cu art. 28 din Hotărârea nr. 131 din 27.02.1991 pentru aprobarea regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, (în vigoare la data formulării cererii de către C. G.) după definitivarea tabelelor anexă nr. 2-20 și aprobarea lor prin proces-verbal de către comisiile comunale, orășenești sau municipale, acestea vor fi afișate la sediul primăriei pentru luarea la cunoștință de cei interesați. Fiecare tabel va fi semnat de membrii comisiei, cu mențiunea datei afișării (alin. 1).
Persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 5 zile de la comunicare, contestație adresată Comisiei județene, pe care o depun la secretariatul Comisiei comunale care este obligat să o înregistreze și să o înainteze, prin delegat, la secretariatul Comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat să o înregistreze și să o înainteze, prin delegat, la secretarul comisiei județene, în termen de 3 zile.
Comisiile comunale, orășenești sau municipale, imediat după expirarea termenelor prevăzute mai sus, vor înainta documentația comisiilor județene.
C. județeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orășenești sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum și contestațiile celor care s-au considerat nemulțumiți de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, orășenească sau municipală.
După analizare, comisia județeană, prin hotărâre, va soluționa contestațiile și va valida sau invalida propunerile și le va transmite, prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor subordonate, care le vor afișa imediat la sediul consiliului local și vor comunica, sub semnătură, persoanelor care au formulat contestații, hotărârea comisiei județene.
De la data comunicării sub semnătură, persoanele nemulțumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei județene la judecătorie în termen de 30 de zile.
Sunt incidente dispozițiile art. 11 alin. 1 din Legea 18/1991, suprafața adusă în cooperative agricolă de producție este cea care rezultată din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.
B. Soluția instanței
Raportând situația de fapt la textele de lege mai sus invocate instanța apreciază neîntemeiată acțiunea cu care este învestită.
C. F., titularul menționat în titlul de proprietate 2203/30.03.2006 este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 3 ha 4500 m.p. din .. V..
Titlul de proprietatea fost emis ca urmare a formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate de către autorul pârâtei, respectiv C. G., în baza legii 18/1991, cererea sa fiind validată, prin Hotărârea Comisiei Județene V. nr.131 /17.09.1991 pentru suprafața de teren de teren de 3,25 ha, conform anexei atașată hotărârii.
Prin urmare, dreptul de proprietate la care este îndreptățit C. G. a fost stabilit de autoritatea administrativ jurisdicțională - C. Județeană V., iar solicitantul cererii nu a contestat măsurile stabilite, potrivit procedurii prevăzută la art. 28 din Hotărârea nr. 131 din 27.02.1991, în vigoare la acea dată.
Deși suprafața de teren de 0,47 m.p. figurează în pe planul parcelar și în caietul de măsurători pe numele defunctului C. G., pârâta C. L. A. V., la stabilirea amplasamentului suprafeței de teren 3,25 ha, la care este îndreptățit C. G., nu a avut în vedere amplasamentul suprafeței de teren 0,47 m.p. din punctul Pleșești.
Cu toate acestea, această situație nu dă dreptul la completarea titlului de proprietate cu suprafața de 0,47 m.p., întrucât deși a fost atribuit terenul pe alt amplasament, întinderea dreptului de proprietate a fost stabilită pentru C. G. de către C. Județeană V., atât cât s-a prevăzut în anexa Hotărârii Comisiei Județene V. nr.131 /17.09.1991 de validare a dreptului de proprietate.
Instanța reține că, potrivit principiului lex specialis generalibus derogant, regimul juridic al terenurilor al circulației terenurilor care au făcut obiectului dreptului de proprietate a CAP nu poate fi reglementat de dispozițiile Codului civil, care reprezintă dreptul comun, ci de legea specială.
Astfel, persoana care are vocația la reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate acestor terenuri va trebui să parcurgă întreaga procedură stabilită de Legea 18/1991 și Regulamentul de punere în aplicare, în vederea obținerii titlului de proprietate, care o repune în drepturi, conferindu-i acesteia toate atributele dreptului de proprietate.
Astfel, în nici una din etapele administrative intermediare cuprinse între momentul introducerii cererii pentru stabilirea dreptului de proprietate și momentul emiterii și înmânării titlului de proprietate nu conferă persoanei dreptul de a dispune, în mod legal, a terenului asupra căruia a solicitat stabilirea dreptului de proprietate.
Numai de la data obținerii Titlului de proprietate, terenul intră în circuitul civil general, putând fi înstrăinat și dobândit în mod valabil, potrivit dreptului comun.
În cauză, la data încheierii înscrisului sub semnătură privată nu era finalizată procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, iar terenul nu se afla în circuitul civil general. Neincluderea terenului cu suprafața de 0,47 ha în titlul de proprietate nu reprezintă o eroare a Comisiei locale de fond funciar, iar pârâta C. F. a fost pusă în posesie cu toată suprafața de teren cu care a fost validată.
Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus invocate, instanța urmează să respingă cererea privind completarea titlului de proprietate nr. 2203 din data de 30.03.2006 formulată de reclamantul B. G., ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța, față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, în temeiul art. 453 C.proc.civ., instanța urmează să respingă cererea reclamantului privind plata cheltuielilor de judecată. Se reține că fundamentul acordării cheltuielilor de judecată este culpa celui care pierde procesul, respectiv a reclamantului din prezenta cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
JUDECĂTORIA
HOTĂRĂȘTE:
1. Respinge excepția lipsei calității procesuale active, invocată de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate V., ca neîntemeiată.
2. Respinge cererea privind completarea titlului de proprietate nr. 2203 din data de 30.03.2006 formulată de reclamantul B. G. CNP:_ domiciliat în .. A. V., jud. V. în contradictoriu cu pârâtele C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietatea Privată asupra Terenurilor A. V., prin reprezentat legal, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate V. și C. F. CNP:_ domiciliată în .. V. citată în Bârlad, ., jud. V. ca neîntemeiată.
3. Respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
4. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, potrivit art. 5 Titlul XIII din Legea 247/2005 rap. la art.468 C.proc. civ . Cererea de apel se depune la Judecătoria Bârlad.
5. Pronunțată în ședință publică azi, 25.08.2015.
Președinte, G. B. | ||
Grefier, V. M. B. |
Red. B.G.
Tehnored. V.B. 26 August 2015/ 6 ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2140/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2092/2015.... → |
|---|
