Ordin de protecţie. Sentința nr. 3139/2015. Judecătoria BÂRLAD

Sentința nr. 3139/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 09-12-2015 în dosarul nr. 3139/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BÂRLAD

JUDB

Sentința civilă Nr. 3139

Ședința din camera de consiliu de la 09 Decembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE G. E.

Grefier V. A.

Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria Bârlad

a fost reprezentat de procuror I. G.

Pe rol judecarea cauzei minori și familie privind pe reclamanta P. E. și pe pârâtul D. C., având ca obiect ,, ordin de protecție”.

La apelul nominal, făcut în ședința din camera de consiliu, răspunde reclamanta personal și asistată de avocat C. I., pârâtul personal și asistat de avocat S. G. și martorii I. O., D. P. și C. B., lipsă fiind martora L. R..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că:

- reprezentantul convențional al reclamantei, avocat C. I., a înaintat la dosar prin compartimentul registratură, la data de 02.12.2015 un set de înscrisuri, reprezentând delegație pentru asistență juridică obligatorie cu nr. 70 emisă pentru avocat D. A., delegație de substituire emisă pentru avocat C. I., factura fiscală cu nr._/04.06.2014emisă pe numele reclamantei P. E. de societatea comercială S.C. Plantinit V. S.R.L., contract de vânzare –cumpărare încheiat între D. P. și D. G., autentificat la BNP Ioniti M. prin încheierea de autentificare nr. 1579/14.09.2006, certificat de deces emis pentru defunctul D. G., încheierea nr. 8147/19.09.2006 emisă de OCPI V., certificat de atestare fiscală pentru persoanele fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local emis de . externare emis de către Spitalul Județean de Urgență V. eliberat pe numele D. E., în copii, după care:

Pârâtul D. C., prin avocat S. G., depune la dosar punctele de interogatoriu ce urmează a fi luate reclamantei P. E..

Instanța procedează la administrarea probei cu interogatoriul reclamantei.

Pârâtul, prin avocat S., solicită înlocuirea martorei L. R. cu numita Lambagiu E. prezentă în instanță la acest termen de judecată.

Cu privire la cererea de înlocuire a martorei L. R. cu numita Lambagiu V., reclamanta, prin avocat C., arată că se opune, întrucât numita Lambagiu i-a aplicat lovituri reclamantei, este sora soției pârâtului, și deci se află în grad prohibid.

Reprezentatul convențional al pârâtului, avocat S., solicită admiterea cererii de înlocuire a martorei L. R. cu martora Lambagiu V., având în vedere că nu există înregistrată o plângere penală în ceea ce o privește pe numita Lambagiu V., și față de situația că este în grad prohibid, arată că în procesele privitoare la filiație, divorț și alte raporturi de familie pot fi ascultate și rudele.

Reprezentantul Ministerului Public, solicită admiterea cererii de înlocuire a martorului formulată de către pârât, având în vedere natura cauzei și faptul că nu s-a făcut dovada că pe numele numitei Lambagiu V. nu s-a formulat plângere penală.

Instanța având în vedere obiectul cauzei, respectiv ,, ordin de protecție”, raportat la disp. art. 316 Cod procedură civilă care prevede că în procesele privitoare la filiație, divorț și alte raporturi de familie se vor putea asculta rudele și afinii, coroborate cu celelalte probe, apreciază că cererea de înlocuire a martorului lipsă L. R., este întemeiată, și urmează a o admite.

Instanța procedează la identificarea martorilor Lambagiu V. care se legitimează cu carte de identitate . nr._ CNP:_, I. O. care prezintă buletin de identitate ..A. nr._ CNP:_, D. P. care se legitimează cu carte de identitate . nr._ CNP:_, C. B. care se legitimează cu carte de identitate . nr._ CNP:_, după care procedează la audierea, pe rând, în mod separat, a acestora, sub prestare de jurământ religios, depozițiile martorilor fiind consemnate în scris și atașate la dosar, după semnare.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în baza dispozițiilor art. 244 Cod de procedură civilă, instanța constată terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamanta, prin avocat C., solicită admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată la termenul anterior, cu cheltuieli de judecată și depune la dosar referat pentru plata onorariilor din fondurile Ministerului de Justiție emis de Baroul V.-Biroul Bârlad.

De asemenea, solicită înlăturarea depozițiilor martorilor pârâtului, deoarece din situația de fapt rezultă în mod cert faptul că, reclamanta este proprietara imobilului, iar în anul 2013 a fost agresată.

Pârâtul D. C., prin avocat S., solicită respingerea acțiunii, ca nefondată, întrucât imobilul casă de locuit este o construcție din lut începută de pârât în anul 1997, iar anexa denumită ,, grajd” a fost construită tot de către pârât pentru a locui tatăl acestuia.

Precizează că, reclamanta a achiziționat o suprafață de teren de 11.000 m.p. situată în extravilanul localității Rateșu-C. și nu are nici o dovadă că ar deține acte de proprietate. Cartea de identitate i-a fost eliberată reclamantei pentru domiciliul situat în Rateșu –C., deoarece a fost luată în spațiu de către pârâtul D. C., în baza autorizației de construire pe care o deține acesta.

De asemenea, arată că din depozițiile martorilor audiați la acest termen de judecată nu rezultă faptul că reclamanta ar fi fost agresată. Se face vorbire despre o agresiune asupra reclamantei din partea nurorii și a nepoților. Așa cum au susținut și martorii, reclamanta nu a fost de acord niciodată cu relația pe care o are fiului său, respectiv pârâtul din prezenta cauză cu soția sa, respectiv nora reclamantei, deși aceștia și-au oficializat relația din anul 2005 și au trei copii.

Totodată, arată că, deși copii sunt ai pârâtului, reclamanta a susținut tot timpul că aceștia nu sunt ai pârâtului, întrucât primul copil s-a născut înainte de încheierea căsătoriei.

Avocat S., precizează că a depus la dosar o declarație dată de defunctul soț din care rezultă că numeroasele plângeri formulate de către reclamantă nu au nici un suport real. Reclamanta a părăsit imobilul de bună voie din anul 2013 când și-a luat bagajul și a plecat la sora sa, apoi s-a mutat în municipiul Bârlad, unde s-a căsătorit cu un domn mai în vârstă.

Precizează pârâtul, prin avocat S., că reclamanta a apelat serviciul de urgență 112 de foarte multe ori, dar în urma acestor apeluri a fost întocmit doar un proces-verbal prin care a fost sancționată doar reclamanta pentru consum de băuturi alcoolice. Mai arată că părțile din prezentul dosar nu s-au mai întâlnit din anul 2013, iar prezența pârâtului nu este un pericol public. Dacă s-ar dispune evacuarea pârâtului din imobilul casă de locuit situat în localitatea Rateșu – C., ar rămâne în imobil nora acesteia împreună cu copii.

Solicită respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată și depune la dosar referat pentru plata onorariilor din fondurile Ministerului Justiției eliberat de Baroul V.-Biroul Bârlad.

Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea cererii de chemare în judecată având ca obiect ,, ordin de protecție”, ca neîntemeiată, având în vedere că nu sunt întrunite condițiile cumulative prevăzute de dispozițiile Legii nr. 217/2013, violențele să fie săvârșite de un membru al familiei ( art. 5 ); dovedirea existenței violențelor manifestate fizic sau verbal care ar provoca ori pot cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.

În prezenta cauză a fost administrat un probatoriu amplu constând în înscrisuri și audierea a patru martori, câte doi martori pentru fiecare parte. Apreciază că acțiunea nu este întemeiată, deoarece nu au fost dovedite violențele exercitate asupra reclamantei. Martorii, audiați la acest termen de judecată, au declarat că doar au auzit faptul că asupra reclamantei au fost exercitate violențe fizice și verbale.

Reprezentantul Ministerului Public, arată că nu a fost îndeplinită condiția prevăzută la art. 23 din Legea 217/2003 cu privire la existența pericolului public, având în vedere că situația relatată în acțiune se referă la anul 2013, pericolul trebuie să existe la data formulării cererii de chemare în judecată. Consideră că viata, integritate fizică sau psihică ori libertatea reclamantei nu este pusă în pericol prin nici un act de violenta din partea pârâtului. Această situație de fapt nu se subscrie condițiilor prevăzute de Legea nr. 217/2003. Mai precizează, reprezentantul Ministerului Public, că părțile au mai avut un dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei Bârlad având ca obiect ,, ordonanță președințială - evacuare” dosar în care s-a pronunțat o soluție de respingere.

Solicită respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În temeiul dispozițiilor art. 394 Cod de procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față ;

Cu nr. _ /19.11.2015 s-a înregistrat cererea prin care Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului V. - Complex de Servicii Comunitare nr. 2 Bârlad - Centrul de Urgență pentru Victimele Violenței în Familie a arătat că P. E. este victima violenței în familie, violențe exercitate de fiul acesteia pârâtul D. C...

Prezenta în fața instanței la termenul din data de 25.11.2015 victima P. E. a arătat că cererea este semnată de ea , insă a fost formulată de consilierul juridic de la Complex de Servicii Comunitare nr. 2 Bârlad - Centrul de Urgență pentru Victimele Violenței în Familie si ea nu prea stie ce a scris acesta.

La solicitarea instanței reclamanta a depus la termenul din data de 02.12.2015 cererea privind emiterea ordinului de protecție în contradictoriu cu pârâtul D. C., cerere pe care a precizat-o oral în fața instanței, prin care a solicitat să se dispună evacuarea acestuia din imobilul proprietatea ei din .. Rebricea, obligarea acestuia la păstrarea unei distanțe de 100 m față de reclamantă, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu victima.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că datorită neînțelegerilor și a comportamentului violent al fiului care provoacă scandaluri si este violent cu ea, fiind maltratată în nenumărate rânduri, a fost nevoită să părăsească domiciliul. Au fost exercitate asupra ei acte de violență fizică și psihică repetate, fiind într-o permanentă stare de pericol. A suferit leziuni fizice si a fost maltratată psihologic, dar nu a primit îngrijiri în vreun centru medical și nu deține certificat medico-lega sau alte documente medicale.

La termenul din data de 25.11.2015 prezent în fața instanței pârâtul a arătat că are domiciliul în satul R. C., . locuinței. În anul 2000 și ceva părinții au vândut apartamentul deținut în municipiul Bârlad, iar mama, respectiv reclamanta din prezenta cauză și-a luat partea sa de bani și a plecat să locuiască la o soră de-a ei în municipiul C.. Arată că tatăl său a locuit împreună cu el și cu familia sa.

De asemenea, precizează că nu a agresat-o pe reclamantă, nu este violent cu dânsa și este obișnuit cu asemenea comportament deoarece a mai fost chemat în nenumărate rânduri de acesta la poliție și cererile au fost soluționate prin aplicarea sancțiunii amenzii față de reclamantă. Mai arată că ea locuiește în localitatea satul R. C., în grajdul cailor.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei si proba testimonială.

Analizând probele existente la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:

Potrivit art.2 din Legea nr. 217/2003, republicată, protecția și promovarea drepturilor victimelor violenței în familie se realizează în conformitate cu următoarele principii:

a) principiul legalității;

b) principiul respectării demnității umane;

c) principiul prevenirii săvârșirii actelor de violență în familie;

d) principiul celerității;

e) principiul parteneriatului;

f) principiul egalității de șanse și de tratament."

În scopul realizării acestor principii judecarea cauzei are loc de urgență potrivit regulilor ordonanței președințiale cu asigurarea asistenței juridice pentru pârât. Totodată această procedură specială presupune existența unei situații faptice cu un grad sporit de pericol pentru victimă, astfel încât ordonanța de protecție prin ea însăși să aibă menirea de a înlătura starea de pericol. În art. 23 al Legii nr. 217/2003 se prevede că “persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții:

a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;

c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;

e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;

f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;

h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.”

Prin răspunsul la interogatoriul administrat în cauză reclamanta a arătat ca locuința din . locuința ei și ca a fost nevoită să plece din această locuință, după decesul soțului ei fiind bătută și alungată, nu a mai revenit în acea locuință din anul 2013 pentru ca i-au fost încuiate porțile si au amenințat-o. Ultima dată a fost agresată de nora si de pârât în luna mai 2013, cand i-au fost fracturate oasele nazale, i-au dat cu pumnii în cap, picioarele în ficat si au amenințat-o cu moartea. Nu s-a mai întâlnit cu pârâtul decât la procese.

Prin declarația dată în fața instanței martora I. O., audiată la propunerea reclamantei, a arătat că reclamanta nu a putut să locuiască în aceeași curte cu pârâtul deoarece copii pârâtului aruncau cu pietre în geamuri și ușile casei încurajați de părinții lor. Când reclamnata îl ruga pe pârât să ia atitudine față de copii acesta îi răspundea că dacă nu i convine să plece. Reclamanta era nevoită să doarmă și prin lanurile de porumb deoarece era alungată de familia pârâtului. Ultima agresiune a fost în anul 2013 când reclamanta s -a mutat la sora ei în . Scânteia. A observat o pe reclamnată cu urme de vânătăi pe mâini și pe picioare. Nu știe dacă pârâtul era acasă atunci. Martora nu a văzut niciodată ca pârâtul să fie agresiv cu reclamanta.

Prin declarația dată în fața instanței martora Lambagiu V., audiată la propunerea reclamantei, a arătat că părțile locuiau în aceeași curte în case diferite, copii pârâtului aruncau cu pietre în geamurile reclamantei, îndrumați și de soția acestuia furau mâncarea din casa reclamantei. Pârâtul lucra pe parcursul zilei, reclamnata îi povestea la telefon că este agresată de pârât. A văzut-o pe reclamnată cu urme de vânătăi la ochi, cu picioarele lovite, povestindu-i că a fost agresată de soția pârâtului și de el. Reclamanta era nevoită să doarmă și prin lanurile de răsărită. Acestea acte de violentă au avut loc în perioada când martora lucra la reclamantă, în urmă cu mai bine de 1 an. De atunci reclamanta nu s-a mai întâlnit cu pârâtul.

Prin declarația dată în fața instanței de martorul C. B., audiat la propunerea pârâtului a arătat că este consătean cu părțile, iar pe pârâtul D. C. atât el, cât și înreaga comunitate din . cunoaște ca și o persoană liniștită care își vede de treaba sa. Reclamanta nu mai locuiește în imobil din mai 2013 după decesul soțului său când prin . ar fi plecat în satul Sasova unde s-ar fi recăsătorit. Despre relația reclamantei cu pârâtul a arătat martorul că aceasta nu a fost una bună deorece reclamanta a avut ceva împotriva lui și a soției acestuia, nu a fost de acord cu această relație. Nu a asistat la scene de agresiune fizică sau verbală între pârât și reclamantă. Din imobilul lor se mai auzeau scandaluri, dar nu se auzea vocea pârâtului sau soției acestuia, ci doar vocea reclamantei. Știe că a fost chemată și poliția tot de către reclamanată. Nu a văzut-o pe reclamnată cu urme de violență. Reclamnata nu este văzută tocmai bine în comunitate deoarece din cauza ei a fost dat afară preotul paroh C. B.. Știe martorul că în urma apelurilor la 112 tot reclamanta era cea sancționată deoarece motivele nu erau întemeiate.

Prin declarația dată în fața instanței martora D. P., cumnata pârâtului a arătat că relația dintre părți nu este una bună deoarece reclamanta s-a opus din totdeauna relației dintre sora ei și pârât deși aceștia au trei copii împrună, cel mai mare fiind elev în clasa a IX a . Reclamanta obișnuiește să consume alcool și pe acest fond declanșează diferite scandaluri și tot ea este cea care sună la nr. de urgență 112 spunând că este lovită. Pârâtul încearcă de fiecare dată să aplaneze conflictul cu vorbă bună. În anul 2013 reclamanta a venit cu o căruță împreună cu martora Lambagiu și încă două fete tinere și a încărcat tot din camera în care locuia aceasta spunând că vrea să plece. Reclamanta a plecat în satul L. R. la sora ei. Reclamanta chiar a lovit- o pe soția pârâtului când primul copil era de câteva luni. Reclamanta locuia perioade scurte de timp în casa de la deal deoarece aceasta pleca și locuia la diferiți bărbați. Înainte de a pleca în 2013 au fost scandaluri între pârât și reclamantă. Cei doi nu s-au mai întâlnit din ziua în care reclamanta a plecat. Pârâtul nu a mai căutat-o de atunci.

În prezenta cauză reclamanta nu făcut dovada stării de pericol iminent în care s-ar afla, astfel încât, instanța apreciază că solicitarea reclamantei nu îndeplinește condițiile impuse de Legea nr. 213/2003, întrucât nu există probe din care să rezulte că se impune luarea vreunei măsuri dintre cele solicitate pe motiv că integritatea fizică sau psihică îi este pusă în pericol. Este adevărat că între cele două părți nu este o relație armonioasa, așa cum impune relația de familie, mama-fiu. Însă această situație încordată nu este de natură să impună emiterea unui ordin de protecție, partile nu s-au mai întâlnit încă din anul 2013, nu și-au vorbit nu au păstrat legătura în nici un fel.

Pentru aceste considerente cererea urmează să fie respinsă .

În cauză ambele părți au beneficiat de asistența juridică, potrivit dispozițiilor art. 27 alin 3 și 4 din Legea nr. 217/2013.

Astfel Baroul V. a emis la data de 23.11.2015 Delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr. 783 privind pe d-na avocat S. G., pentru a asistat pe pârât, iar la data de 27.11.2015 Delegația nr. 790, privind pe d-na avocat D. A., pentru a o asista pe reclamantă.

Consecință a respingerii cererii, reclamanta va fi obligată să plătească suma de 520 lei cheltuieli de judecată către stat pentru asistență juridică acordată din oficiu de Baroul de avocați V., din care 260 lei potrivit delegației 790 din 27.11.2015- avocat D. A., pentru asistența reclamantei și 260 lei potrivit delegației 783 din 23.11.2015- avocat S. G., pentru asistența pârâtului D. C., sumă ce va fi suportată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTARASTE:

Respinge cererea de emitere a unui ordin de protecție, astfel cum a fost precizată, formulată de formulată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului V. - Complex de Servicii Comunitare nr. 2 Bârlad - Centrul de Urgență pentru Victimele Violenței în Familie, cu sediul în Bârlad, .. 4, jud. V., însușită de reclamanta P. E., CNP_, domiciliată în .. Rebricea, jud. V., în contradictoriu cu pârâtul D. C., CNP_, domiciliat în .. Rebricea, jud. V., fiul lui G. și al E..

Obligă pe reclamanta P. E. să plătească suma de 520 lei cheltuieli de judecată către stat pentru asistență juridică acordată din oficiu de Baroul de avocați V., din care 260 lei potrivit delegației 790 din 27.11.2015- avocat D. A., pentru asistența reclamantei și 260 lei potrivit delegației 783 din 23.11.2015- avocat S. G., pentru asistența pârâtului D. C., sumă ce va fi suportată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunțare, ce se va depune la Judecătoria Bârlad.

Pronunțată în ședința publică din 09 Decembrie 2015.

Președinte, Grefier,

G. E. V. A.

Red. / Tehnored E.G./11.12.2015

V.A./ 5 ex./ 11.12.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordin de protecţie. Sentința nr. 3139/2015. Judecătoria BÂRLAD