Partaj judiciar. Sentința nr. 1521/2015. Judecătoria BÂRLAD

Comentarii

0

Sentința nr. 1521/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 5836/189/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BÂRLAD

JUDB

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1521/2015

Ședința publică de la 16 Iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. B.

Grefier C. M.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant E. V. și reclamant E. I. domiciliați în Bârlad, ..70, jud.V. și pe pârât D. REVIȚA, pârât D. I. domiciliați în Bârlad, ..62, ., având ca obiect partaj judiciar .

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsind: - pârât - D. I., - pârât - D. REVIȚA, - reclamant - E. I., - reclamant - E. V..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile prezentei cauze au avut loc în ședința publică din 2.06.2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărîre, cînd din lipsă de timp s-a dispus amînarea pronunțării pentru termenul de astăzi

INSTANȚA

După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., instanța a dat următoarea hotărâre:

I. Procedura de judecată

A. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 20.11.2014 sub număr de dosar_, repartizat în mod aleatoriu prezentului complet (civil nr. 2), reclamanții E. V. și E. I. au chemat în judecată pe pârâții D. Revița și D. I., solicitând ieșirea din indiviziune cu privire la următoarele imobile:

- imobil in suprafața de_ m.p. (conform măsurătorilor cadastrale), teren intravilan si extravilan situat în satul Sîrbi, ., amplasat in tarlaua 5, . "MOARA", având următoarele vecinătăți: la nord- Hultoana A., la sud- intravilan Sirbi, la est- HC Bârlad 95, iar la vest DE, asa cum se prezintă in planul de amplasament si fisa imobilului cu număr cadastral 73 l/Banca, întocmita de Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara V., intabulat in Cartea Funciara cu numărul_ a Comunei Banca, jud. V., având categoria de folosința arabil si curti-constructii.

- imobil in suprafața de_ m.p. (conform măsurătorilor cadastrale), teren intravilan si extravilan situat in satul Sirbi, ., amplasat in tarlaua 5, . "MOARA", având următoarele vecinătăți: la nord-Hultoana A., la sud- intravilan Sirbi, la est- DE, iar la vest - HCA, asa cum se prezintă in planul de amplasament si fisa imobilului cu număr cadastral 730/Banca, întocmita de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara V., intabulat in Cartea Funciara cu numărul_ a Comunei Banca, având categoria de folosința arabil si curti-constructii,

- cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, reclamanții au arătat că la data de 25.10.1993 Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate V. a emis pe numele lui S. R. si S. I. V., Titlul de proprietate nr. 3/1073, prin reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața totala de 10 ha teren arabil situat in extravilanul satului Sirbi, ..

În urma măsurătorilor cadastrale efectuate de către un expert topograf a rezultat suprafața totală de 100.200 m.p care a fost intabulată la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobilară V. în doua imobile distincte, după cum urmează:

- prin încheierea de Intabulare 9391/2007 îndreptată prin încheierea nr. 1340/2008 a fost intabulat_ m.p teren pentru care s-a deschis Carte Funciara la numărul_(525 CF vechi) și fișa imobilului cu număr cadastral 73 l/Banca;

- prin încheierea de Intabulare 9391/2007 îndreptată cu încheierea nr.1340/2008 a fost intabulat_ m.p teren pentru care s-a deschis Carte Funciara la numărul_(524 CF vechi) și fișa imobilului cu număr cadastral 730/Banca.

Prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 768/31.03.2008 S. R. a vândut în cote indivize egale de ½ pentru fiecare, lui E. L. V. si lui D. Revita, cota indiviză ce o deținea potrivit Titlului de proprietate nr. 3/1073, respectiv cota de ½ din cele doua imobile intabulate la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara V., respectiv cota indiviza de ½ din terenul in suprafața de_ m.p, ..cadastral 730, intabulat in C.F.nr._ (CF veche 524), având următoarele vecinătăți: la Nord - Hultoana A., la Est - rest proprietate, la Sud -intravilan . – HCA și cota indiviza de 1/2 din terenul in suprafața de_ m.p, .. cu nr. cadastral 731, intabulat in CF. nr._(C.F. veche 525), având următoarele vecinătăți: la Nord - Hultoana A., la Est - H.C. Bârlad 95, la Sud - intravilan . - rest proprietate.

Prin Contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 358/08.04.2014, S. V. I. a vândut lui E. L. V., căsătorit cu E. Gh. I., cota parte indiviza de ¾ din cota sa parte indiviza de ½ ce o deținea potrivit Titlului de proprietate nr. 3/1073, respectiv cota de 3/8 din întregul drept de proprietate asupra suprafeței de_ m.p., teren arabil amplasat în tarlaua 5, . "MOARA", situat în extravilanul comunei BANCA, județul V., având următoarele vecinătăți: la nord- Hultoana A., la sud- intravilan Sîrbi, la est-HC Bârlad 95, iar la vest -DE, așa cum se prezintă în planul de amplasament și fișa imobilului cu număr cadastral 73 l/Banca întocmită de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V., intabulat în Cartea Funciară cu numărul_ a Comunei Banca.

Prin Contractul de donație imobiliară autentificat sub nr. 599/20.06.2014, S. V. I. a donat lui E. V., căsătorit cu E. Gh.I., sub regimul comunității legale de bunuri, fără a avea încheiată convenție matrimonială, următoarele imobile:

-cota parte indiviza de 1/8, ce o deținea potrivit Titlului de proprietate nr. 3/1073, din întregul drept de proprietate asupra suprafeței totale de_ m.p., teren arabil extravilan, amplasat în tarlaua 5, . "MOARA", situat în extravilanul comunei BANCA, județul V., având următoarele vecinătăți: la nord-Hultoana A., la sud-intravilan Sîrbi, la est-HC Bârlad 95, iar la vest- DE, așa cum se prezintă în planul de amplasament și fișa imobilului cu număr cadastral 731/Banca, întocmită de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V., intabulat în Cartea Funciară cu numărul_ a Comunei Banca.

-cota parte indiviza de 3/8 din cota sa parte indiviza de ¼, ce o deținea potrivit Titlului de proprietate nr. 3/1073, respectiv cota de 3/16 din întregul drept de proprietate asupra suprafeței totale de_ m.p, teren arabil extravilan, amplasat în tarlaua 5, . "MOARA", situat în extravilanul comunei BANCA, județul V., având următoarele vecinătăți: la nord-Hultoana A., la sud-intravilan Sîrbi, la est-DE, iar la vest -HCA, asa cum se prezintă în planul de amplasament și fișa imobilului cu număr cadastral 730/Banca, întocmită de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V., intabulat în Cartea Funciara cu numărul_ a Comunei Banca.

Prin Contractul de donație imobiliara autentificat sub nr.961/29.09.2014 S. V. I. a donat lui E. L. V., căsătorit cu E. Gh.I., sub regimul comunității legale de bunuri, fără a avea încheiată convenție matrimonială, bunul propriu reprezentând cota parte indiviza de 5/16 din întregul drept de proprietate, asupra suprafeței totale de_ m.p. (conform măsurătorilor cadastrale), teren arabil extravilan, amplasat în tarlaua 5, . "MOARA", situat în extravilanul comunei BANCA, județul V., având următoarele vecinătăți: la nord-H. A., la sud-intravilan S., la est-DE, iar la vest -HCA, așa cum se prezintă în planul de amplasament și fișa imobilului cu număr cadastral 730/Banca întocmită de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliara V., intabulat în Cartea Funciara cu numărul_ a Comunei Banca.

Potrivit contractelor de donație menționate anterior, cotele dobândite asupra bunurilor imobile au devenit bunuri comune devălmașe ale soților E. V. și E. I..

Desi inițial, potrivit Titlului de Proprietate nr.3/1073 din 1993, întreaga suprafața de teren se afla în extravilanul comunei Banca, în prezent, conform Planului Urbanistic General al comunei Banca și a datelor înregistrate la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara V., din suprafața totala de_ m.p. de teren, intabulat în Cartea Funciara cu numărul_/. tarlaua 5, . "MOARA" având vecinătăți: la nord-Hultoana A., la sud-intravilan Sirbi, la est-HC Bârlad 95, iar la vest DE, o suprafața de_ m.p. de teren este trecuta in intravilanul satului Sirbi, . class="Style20"> Deși inițial potrivit Titlului de Proprietate nr.3/1073 din 1993, întreaga suprafața de teren se afla în extravilanul comunei Banca, în prezent, conform Planului Urbanistic General al comunei Banca si a datelor înregistrate la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara V., din suprafața totala de 32.278 m.p. de teren intabulat in Cartea Funciara cu numărul_/. tarlaua 5, . "MOARA" având vecinătăți: la nord - H. A., la sud-intravilan Sîrbi, la est-DE, iar la vest -HCA, suprafața de 2960 m.p. teren, este trecuta in intravilanul satului Sîrbi, . class="Style30"> Susțin că, dețin cota parte indiviza de ¾ din imobile, respectiv cota parte indiviza de ¾ din imobilul in suprafața de_ m.p. (conform măsurătorilor cadastrale), teren extravilan si intravilan având categoria de folosința arabil respectiv curți-construcții, amplasat în tarlaua 5, . "MOARA", situat în extravilanul comunei BANCA, județul V. și în intravilanul satului Sîrbi, precum și cota parte indiviza de 3/4 din imobilul în suprafața de_ m.p. (conform măsurătorilor cadastrale), teren extravilan si intravilan având categoria de folosința arabil respectiv construibil, amplasat în tarlaua 5, . "MOARA", situat în extravilanul comunei BANCA, județul V. și în intravilanul satului Sîrbi, . class="Style30"> În ceea ce privește posesia terenurilor, reclamanții susțin că, sunt în posesia terenurilor încă din anul 1995, când în urma unei înțelegeri cu foștii proprietari au primit dreptul de posesie și folosință până în anul 2006, alături de alte două persoane N. și N. C.. Încă din anii 1995 au avut în posesie suprafața de teren aflată la hotarul cu satul S., în prezent terenul fiind intravilan. În urma discuțiilor pe care le-a avut cu proprietarii, aceștia au acceptat ca începând cu anul 2006, dreptul de folosință asupra terenului să revină și pârâților D. Revița și D. I.. Stăpânirea s-a făcut începând cu anul 2006, an în care pârâții au primit acest drept s-a făcut în cote egale, prin bună înțelegere și ținând cont de calitatea diferită a solului, urmând ca în fiecare an să se facă schimb între coposesori, pentru ca fiecare dintre ei să se bucure pe rând de roade. În anii următori pârâșii nu au respectat această înțelegere în ceea ce privește suprafața de teren limitrofă satului Sîrbi. Pârâții au încercat fără acordul lor să pună stăpânire pe diferite suprafețe de teren. Au încercat să soluționeze acest litigiu prin bună învoială. În anul 2012, în urma unor discuții în care se părea că s-a ajuns la un acord, susțin cp s-au retras de pe suprafața de teren pe care o foloseau încă din anul 1995 urmând ca și pârâții să elibereze o altă suprafață de teren, însă aceștia s-au răzgândit, îngrădind fără acordul lor suprafață de teren și interzicându-le accesul. Încercând să acapareze suprafața de teren intravilană, pârâții au apelat la serviciile unui expert topometru în încercarea de a dezlipi și dezmembra suprafața de teren de 10.248 m.p. teren și a intabula suprafața de teren pe numele lor. Susțin că au edificate pe această suprafață de teren construcții. Precizează că nu a existat acordul lor, cu privire la intenția pârâților. Au solicitat ca această instituție să nu elibereze decât cu acordul lor, autorizații de construire, transmițându-le pârâților că nu pot construi pe terenul în coproprietate decât cu acordul lor. Susțin că pârâții ocupă o suprafață mai mare decât cota indiviză de ¼ din ceea ce li se cuvine legal. Imobilul cu suprafața de_ m.p. teren din care suprafața de 10.247 m.p. teren intravilan și_ m.p. teren extravilan este ocupat astfel: pârâții ocupă suprafața de teren de 7045 m.p. teren intravilan și suprafața de_ m.p. teren intravilan, în timp ce ei, reclamanții, ocupă suprafața de 2892 m.p. din intravilan și_ m.p. teren extravilan. Suprafața de 310 m.p. intravilan reprezintă calea de acces comună. Imobilul cu suprafața totală de_ m.p. teren este ocupat astfel: pârâții ocupă suprafața de_ m.p., iar ei, reclamanții ocupă suprafața de 2960 m.p. teren din intravilanul satului S. și suprafața de 9739 m.p. Au solicitat ieșirea din indiviziune potrivit cotelor părți, ținând cont de categoria de folosință a terenului, intravilan /extravilan, arabil, curți construcții, precum și pe cât posibil de posesia în timp a imobilelor.

În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 669 C.civ., art. 670 C.civ., art. 979 si următoarele C. proc.

Cererea de chemare în judecată a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 2.487 lei, potrivit art. 4 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

B. Punctul de vedere al pârâților

Pârâții D. Revița și D. I. au formulat întâmpinare și cerere reconvențională (fila 107).

În fapt, au arătat că, sunt coproprietari cu reclamanții în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat la BNP S. C. D., sub numărul 768/31.03.2008. În baza acestui contract au cumpărat de la S. R. ½ din cota indiviză a acesteia de ½ din următoarele suprafețe de teren arabil situate in extravilanul Comunei Banca, jud, V.:

- suprafața de 32 278 mp, tarlaua 5, . cadastral 730 intabulat in CF nr. 524 cu încheierea de intabulare de 9391/2007 îndreptata cu încheierea numărul 1340/2008 având ca vecinătăți: la Nord-H. A., la EST- rest proprietate, la SUD – intravilan .-HCA.

- suprafața de 67 922 mp, tarlaua 5, . cadastral 731 intabulat în CF 525 cu încheierea de intabulare 9390/2007 îndreptată cu încheierea numărul 1339/2008 având vecinătățile: la NORD- Hultoana A., la EST- HC Bârlad 95, la SUD-intravilan .- rest proprietate.

Pârâții au susținut că, suprafața totală achiziționată în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 768/31.03.2008 a fost de 50.100 m.p., fiecare parte dobândind o suprafață de 25 050 mp.

Arată că, din punct de vedere juridic părțile din litigiu cumpărând o cota indiviză nu pot susține un lot efectiv cumpărat. În baza practicii judiciare, pentru litigii similare la formarea de loturi efective pentru ieșirea din indiviziune, instanțele au în vedere ca acestea sa fie egale nu doar ca suprafețe, ci și ca valoare economică. Din perspectiva argumentului de text trebuie avut în vedere art. 983 alin. 2 C.pr.civ.

În ce privește proveniența terenului, S. R., era coproprietară cu S. I. V., în baza titlului de proprietate nr. 3/1073 din data de 25.10.1993. Cei doi din perspectiva gradului de rudenie erau veri și, prin urmare, fiecare deținea în baza titlului amintit o cota indiviza de ½ din suprafața de 10 ha (1 00 000 mp), adică_ mp fiecare. La data la care S. R. a făcut tranzacția cu părțile în litigiu, ea nu știa efectiv nefăcând ieșirea din indiviziune, fața de S. I. V., care este lotul ei efectiv. Faptul că, reclamanții, dețin fizic un anumit lot, nu justifică nici într-un caz și atribuirea acestuia pe amplasamentul pe care aceștia efectiv îl folosesc. Este foarte adevărat că, în anul 2006, au convenit de comun acord un partaj de folosința a suprafețelor cumpărate în indiviziune.

Mai mult decât atât, aceștia nu au învederat instanței ca . 5, este traversata pe mijlocul ei de un drum pentru ca, proprietarii din parcelele din zonele învecinate sa ajungă la suprafețele lor. Nu tot terenul din . are aceeași calitate a solului.

Au apreciat că, reclamanții cu rea - credință susțin că terenul supus partajării ar fi intravilan, în contextul în care atât titlul de proprietate al vânzătoarei cât și contractul de vânzare-cumpărare al acesteia arată că terenul este extravilan.

Solicită ca la formarea loturilor instanța să aibă în vedere criteriile art. 987 C.proc. civ, în contextul în care sunt agricultori legumicultori, iar întreaga existență materială se bazează pe exploatarea loturilor lor și implicit pe exploatarea construcțiilor provizorii sub forma de solare care necesită investiții anuale care pot fi recuperate la finele anului agricol. Solicită ca lotul lor de_ m.p. să se compună din suprafețe de teren pe care în parte sunt edificate construcții în baza autorizației de construire nr. 14/14.10.2013, cât și ca suprafețe care prin calitatea terenului agricol să reflecte o valoarea egală cu el care va fi atribuit reclamanților.

În drept, a invocat art. Titlul V art. 978 și urm. C.proc. civ., art. 205 C.proc. civ., art. 209 C.proc. civ.

C. Răspuns la întâmpinare

Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare, prin care au arătat că cererea formulată de pârâți nu are valoarea unei cereri reconvenționale. Majoritatea susținerilor referitoare la proveniența terenului și modalitatea de dobândire au fost arătate pe larg în cererea de chemare în judecată. Recunosc că . este traversată de un drum de exploatare. Susțin că o parte din terenul din cele două suprafețe se află în intravilanul satului Sîrbi, . construit pe terenul în litigiu casa de locuit și ale anexe gospodărești aspect care a condus la schimbarea destinației terenului. Din analiza certificatului de urbanism depus de pârâți rezultă că suprafața de teren pe care aceștia și-au construit locuința are destinația intravilană. Susțin că motivul pentru care au introdus acțiune a fost generat de comportamentul abuziv la pârâților care au ocupat fără acordul lor suprafețe de teren mai mari decât cota ce li se cuvine și au încercat dezmembrarea unei suprafețe de teren și intabularea acesteia, au început să construiască solarii fără consimțământ și fără acordul lor. Construcția celor 3 solarii s-a făcut de la data introducerii acțiunii. Solicită ca la atribuire să nu fie avute în vedere aceste din urmă solarii, construcțiile fiind efectuate pro cauza în vederea atribuirii. Primăria Banca a luat măsurile necesare în vedere sistării și demolării acestor construcții edificate fără respectarea dispozițiilor legale. Susține că și ei și-au construit o locuință pe o parte din terenul în litigiu cu anexe gospodărești și, la fel ca și pârâții, se ocupă cu agricultura. Mai arată că, în decursul timpului, au propus pârâților de mai multe ori stingerea litigiului prin încheierea unei tranzacții, ultima dată fiind în decembrie 2014 când au propus mai multe variante de lotizare. Pârâții nu au fost de acord nefiind de acord nici cu propriile lor propuneri de tranzacție.

D. Probe

Reclamanții au depus la dosar următoarele înscrisuri: acte de stare civilă,Titlul de proprietate 3/1073 de la data de 25.10.1993, extras de carte funciară, Contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 768 de la data de 31.03.2008, Contract de vânzare cumpărarea imobiliară autentificat sub nr. 358 de la data de 08.04.2014, Încheiere nr._ din data de 16.04.2014 a OCPI, Contract de donație imobiliară autentificat sub nr. 599 din data de 20.06.2014, încheiere nr._ de la data de 30.06.2014, Încheiere nr._ de la data de 27.06.2014, extras de carte funciară, adresa nr. 6146 de la data de 27.10.2014, Adeverința nr. 7245 din data de 11.11.2014 a Primăriei Banca, plan de situație certificat de atestare fiscală, adresa nr. 8063 de la data de 09.-12.2014, Adresa nr. 64 din data de 22.12.2014, adresa nr. 8782 din data de 23.12.2014, adresa nr. 8788 din data de 29.12.2014, autorizație de construire nr.8 din data de 20.06.2013, certificat de urbanism nr. 15 din 14.06.2013, adresa nr. 643 din data de 06.02.2015, adresa nr._ din 11.03.2015, adresa nr. 7 din data de 05.03.2015, Sentința civilă nr. 3098/2014 de la data de 04.12.2014 a Judecătoriei Bârlad, acte de stare civilă, proces verbal de contravenții, Decizia civilă nr. 435/A/2015 de la data de 14.04.2015.

Pârâții au depus la dosar următoarele înscrisuri: Autorizație de construire nr. 14 din data de 14.10.2013 emisă de Primăria Comunei Banca, proces verbal de recepție, certificat de urbanism nr. 16 din data de 02.07.2013, adresa nr.1519 de la data de 30.03.2015, certificat producător agricol, acte de studii,, adresa nr._ de la data de 11.12.2014.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâților D. Revița și D. I. (filele 168-172), , răspunsurile la interogatoriu fiind depuse la dosar la filele indicate, proba cu interogatoriul reclamanților, răspunsurile la interogatoriu fiind depuse la dosar la fila_-179, proba testimonială cu martorii C. M. C. (fila 180), C. I. M. (fila 225) - pentru reclamanți și martorii P. V. (fila 181) și B. M. D. (fila 226) –pentru pârâți, proba cu expertiză în specialitatea topografie, raportul de expertiză fiind depus la dosar la filele 189-213 vol.I, raportul expertului consilier P. A. pentru pârâți, la filele 214-224, completare la raportul expertului consilier (fila 14 Vol.II), raport de expertiză extrajudiciar L. Ș..

E. Aspecte procesuale

Prin Încheierea de ședință de la data de 17.02.2015, instanța a calificat, cererea reconvențională ca fiind apărări de fond.

II. În fapt:

După analizarea înscrisurilor din dosar, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

ReclamanțiiE. V. și E. I. sunt soți. De asemenea, și pârâții D. Revița și D. I. sunt soți. Cele două familii sunt în relații de rudenie.

Conform titlului de proprietate nr. 3/1073/25.10.1993 s-a reconstituit titularilor S. R. și S. I. V., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 10 ha teren arabil situată în extravilanul satului Sîrbi, ., în tarlaua 5, .: N- H. A.; E- HC Bârlad 95; S- satul Sîrbi; V- HCA.

Princontractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 768/31.03.2008 la Biroul notarului public S. C. D. din București, S. R. a vândut reclamantului E. V. căsătorit cu E. I., precum și pârâtei D. Revița căsătorită cu D. I., cota de câte ½ pentru fiecare din cota indiviză de ½ pe care vânzătoarea o deținea din următoarele suprafețe de teren:

- cota de ½ din suprafața de 32.278 m.p. teren din tarlaua 5, .. cadastral 730, întabulat în cartea funciară nr. 524 a comunei Banca, conform încheierii de întabulare 9391/2007, îndreptată prin încheierea 1340/2008, cu vecinătățile: N- H. A.; E- rest proprietate; S- intravilan .;

- cota de ½ din suprafața de 67.922 m.p. teren, din tarlaua 5, .. cadastral 731, întabulat în cartea funciară nr.525 prin încheierea de întabulare 9390/2007, îndreptată prin încheierea nr.1339/2008, cu vecinătățile: N- H. A.; E- HC Bârlad 95; S- Intravilan . proprietate.

Prin Contractul de vânzare-cumpărare imobiliară autentificat cu nr. 358/8.04.2014 la Biroul individual notarial B. Tony M. din Bârlad, S. V. I. a vândut către reclamantul E. V. căsătorit cu E. Gh. I., cota de ¾ din cota indiviză a vânzătorului de ½ (3/8 din întreg dreptul de proprietate) din suprafața de 67.922 m.p. teren arabil din extravilanul satului Sîrbi, . 5, .. „M.”, având vecinătățile: N- H. A.; S- intravilan Sîrbi; E- HC Bârlad 95; V- DE, cu nr. cadastral 731/Banca.

Prin încheierea nr._/16.04.2014 emisă de Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bârlad s-a dispus întabularea dreptului de proprietate dobândit prin convenție în cotă de 3/8 în favoarea reclamanților E. V. și E. I.

Prin Contractul de donație imobiliară autentificat cu nr. 599/20.06.2014 la Biroul individual notarial B. Tony M. din Bârlad, S. V. I. a donat reclamantului E. V. următoarele:

- cota de 1/8 din întreaga suprafață de 67.922 m.p. teren din extravilanul satului Sîrbi, . 5, .. „M.”, cu nr. cadastral 731/Banca, având vecinătățile: N- H. A.; S- intravilan Sîrbi; E- HC Bârlad; V-DE;

- cota de 3/8 din cota de ½ din întregul drept de proprietate din suprafața de 32.278 m.p. teren arabil din extravilanul satului Sîrbi, . 5, .. „M.”, cu nr. cadastral 730/Banca, având vecinătățile: N- H. A.; S- intravilan Sîrbi; E- DE; V- HCA.

Prin Contractul de donație imobiliară autentificat cu nr. 961/29.09.2014 la Biroul individual notarial B. Tony M. din Bârlad, S. V. I. a donat reclamantului E. V. cota de 5/16 din întreaga suprafață de 32.278 m.p. teren din extravilanul satului Sîrbi, . 5, .. „M.”, cu nr. cadastral 730/Banca, având vecinătățile: N- H. A.; S- intravilan Sîrbi; E- DE; V- HCA.

Din încheierile nr._/30.06.2014, nr._/30.06.2014, nr._/27.10.2014, emise de Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bârlad, din extrasul de carte funciară pentru informare (cartea funciară nr._ a comunei Banca), din planul de amplasament și delimitare a imobilului cu nr. cadastral 731, din extrasul de carte funciară pentru informare (cartea funciară nr._ a comunei Banca), din planul de amplasament și delimitare a imobilului cu nr. cadastral 730, rezultă următoarele:

- suprafața de 67.922 m.p. teren (din totalul suprafeței de 100.000 m.p. teren) cu nr. cadastral 731, a fost înscrisă în cartea funciară nr._ a comunei Banca (nr. vechi 525), în care s-a întabulat dreptul de proprietate al soților E. V. și E. I. pentru cota de 2/8 + 3/8 + 1/8 și al soților D. Revița și D. I., pentru cota de 2/8;

- suprafața de 32.278 m.p. teren, cu nr. cadastral 730, a fost înscrisă în cartea funciară nr._ a comunei Banca (nr. vechi 524), în care s-a întabulat dreptul de proprietate al soților E. V. și E. I. pentru cota de 4/16 + 3/16 + 5/16 și al soților D. Revița și D. I. pentru cota de 4/16.

Din actele de transmitere a proprietății rezultă că, reclamanții E. V. și E. I. și pârâții D. I. și D. Revița sunt în indiviziune asupra suprafeței de 10 ha teren arabil din extravilanul satului Sîrbi, . 5, ., reclamanții E. V. și E. I. dețin cota indiviză de ¾ (cota de ¼ dobândită de la vânzătoarea S. R. + cota de ½ înstrăinată de titularul S. I. V.), iar pârâții D. I. și D. Revița dețin cota indiviză de ¼ (dobândită de la vânzătoarea S. R.).

Ambele părți au edificat construcții pe aceste suprafețe de teren.

Astfel, conform certificatului de urbanism nr. 15 din data de 14.06.2013, Autorizației de construire nr. 8 din data de 20.06.2013 întocmite de Primăria Banca rezultă că reclamanții E. V. și E. I. au construit o construcție beci + magazine pe terenul în suprafața de 1000 m.p. din intravilanul satului S., .. Conform certificatului de urbanism destinația terenului prin PUG este curți construcții.

Pe de altă parte, conform certificatului de urbanism nr.16/2.07.2013, autorizației de construire nr.14/14.10.2013 și procesului-verbal de recepție nr. 7401/9.12.2013, întocmite de Primăria . pârâții D. I. și D. Revița au construit o casă de locuit și anexe gospodărești, situate în intravilanul satului Sîrbi, . o suprafață de 1.000 m.p. teren cu destinația curți-construcții.

Prin cererea formulată înregistrată cu nr. 8063 din data de 09.12.2014 rezultă că, reclamantul a solicitat Primăriei comunei Banca sancționarea pârâților D. I. și D. Revița pentru faptul că, în luna noiembrie 2014, au început construcția a 3 solarii pe un teren intravilan asupra căruia sunt în indiviziune.

Pârâții au fost somați să sisteze executarea lucrărilor de construire a celor 3 solarii aflate pe terenul al cărui cotitular este și reclamantul E. V. ( adresa 8782 din data de 23.12.2014), iar prin procesul verbal . nr._ din data de 26.01.2015, pârâtul D. I. a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 1.000 lei pentru că a executat 3 solarii, fără a deține autorizație de construire.

Împotriva procesului verbal, pârâtul D. I. a promovat plângere contravențională, înregistrată cu nr._ pe rolul Judecătoriei Bârlad, iar prin Sentința civilă nr. 1149/2015 de la data de 05 mai 2015 a fost respinsă plângerea contravențională, motivat de faptul că, la data întocmirii procesului-verbal atacat (26.01.2015) numitul H. M. L. avea calitatea de agent constatator și competența de a aplica sancțiuni în baza Legii nr. 50/1991, întrucât își desfășura activitatea într-o structură de specialitate organizată potrivit art. 45 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, iar aplicarea sancțiunilor intra în atribuțiile sale de serviciu, conform fișei postului.

Deși inițial petentului i s-a comunicat că solariile sunt construcții temporare și situate în extravilan, autorizația nu era necesară, iar ulterior responsabilul cu urbanismul din cadrul Primăriei Comunei Banca, numitul H. M. L. a adus la cunoștința petentului faptul că pentru solariile construite era necesară eliberarea unei autorizații de construire, petentul a continuat executarea solariilor.

Părțile sunt în stare de indiviziune cu privire la terenurile cu suprafața de_ m.p. cu nr. cadastral 731/ Banca și cu suprafața de_ m.p. cu nr. cadastral 730/Banca .

III. În drept:

Potrivit art. 66 alin. 2 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după . Codului civil.

Potrivit art. 669 C. civ. încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul este suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.

Art. 670 C. civ. decretează că, partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condițiile legii.

Conform art. 676 C. civ. partajul se va face în natură, proporțional cu cota parte a fiecărui proprietar (alin. 1). Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri: prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia sau mai multor coproprietari, la cererea acestora; prin vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota parte a fiecăruia dintre ei.

Potrivit art. 987 C.proc. civ. la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia din masa de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unui dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala au făcut construcții și îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau alte asemenea.

IV. Soluția instanței:

Raportând textele de lege de mai sus la situația de fapt reținută, instanța apreciază cererea introductivă ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:

Pentru soluționarea cauzei, așa cum s-a reținut la secțiunea în drept, instanța are în vedere aplicarea dispozițiilor art. 983-987 C.proc. civ.

Părțile au fost de acord cu cotele pe care le dețin din dreptul de proprietate, precum și cu sistarea indiviziunii.

Pornind de la ipoteza reținută în capitolul rezervat situației de fapt – starea de indiviziune în care părțile litigante se găsesc cu privire la terenuri, întrucât nimeni nu poate fi obligat să rămână în stare de indiviziune, instanța va dispune sistarea stării de indiviziune a părților, reținând că reclamanții dețin o cotă de ¾, iar pârâții o cotă de ¼ din terenuri.

Părțile nu s-au înțeles cu privire la modalitatea de împărțire a terenurilor și atribuirea loturilor.

În cauză, a fost efectuată expertiza tehnică în specialitatea topometrie de către expertul tehnic judiciar O. F., raportul de expertiză efectuat de acesta fiind semnat și de expertul consilier încuviințat pentru reclamanți L. L.. Expertul consilier încuviințat pentru pârât, P. A. a depus raport de expertiză separat.

La împărțirea și atribuirea bunurilor, instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 987 C.proc. civ., respectiv acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia din masa de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărțeala au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.

Criteriile nu sunt limitative, ci exemplificative, astfel că instanța poate să rețină și alte criterii de atribuire relevante, în raport de situația concretă a cauzei.

În ceea ce privește acordul părților, instanța constată că, în ciuda eforturilor întreprinse în cursul judecății, părțile nu au ajuns la nici un acord cu privire la modalitatea de împărțire, respectiv la alegerea unei variante de lotizare convenabile pentru ambele părți.

Reclamanții au solicitat atribuirea loturilor conform variantelor 1 sau 2 din raportul de expertiză O. F., în timp ce pârâții au solicitat varianta 3 a expertului consilier P. A..

Tot astfel, din răspunsurile la interogatorii rezultă că între părți au existat discuții cu privire la partajarea pe cale amiabilă a proprietății. Pârâții au susținut prin răspunsul la interogatoriu că, au existat o propunere doar o singură dată, când reclamanții au ridicat pretenții absurde.

În ceea ce privește mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia dintre cele două părți, este de necontestat că reclamanții dețin cota de ¾ în timp ce pârâții dețin cota de ¼ din dreptul de proprietate asupra terenurilor in indiviziune.

Ceea ce observă instanța este faptul că suprafața totală de 10 ha ( 100.000 m.p.) din satul S., . înscrisă în Titlul de proprietate 3/1073 de la data de 25.10.1993 emis pe numele S. R. și S. I. V. și transmisă ulterior familiilor E. și D. în cote de proprietate, real măsurat de 100.200 m.p. este traversată de un drum de exploatare care împarte proprietatea în două imobile, înscrise separat în cartea funciară, respectiv:

- imobilul cu suprafața real măsurată de 67.922 m.p. din extravilanul satului Sîrbi, . 5, .. „M.”, cu nr. cadastral 731/Banca, întabulat în catre funciară nr. 525, având vecinătățile: N- H. A.; S- intravilan Sîrbi; E- HC Bârlad; V-DE;

- imobilul cu suprafața real măsurată de 32.278 m.p. teren arabil din extravilanul satului Sîrbi, . 5, .. „M.”, cu nr. cadastral 730/Banca, întabulat în catre funciară nr. 524 având vecinătățile: N- H. A.; S- intravilan Sîrbi; E- DE; V- HCA.

Din actele de transmitere a proprietății, respectiv contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 768/31.03.2008, Contractul de vânzare-cumpărare imobiliară autentificat cu nr. 358/8.04.2014, Contractul de donație imobiliară autentificat cu nr. 599/20.06.2014, Contractul de donație imobiliară autentificat cu nr. 961/29.09.2014, rezultă că proprietarii inițiali au transmis părților cote de proprietate din fiecare imobil, astfel cum acestea au fost întabulate, și nu din întregul imobil.

Rezultă că, reclamanții dețin o cotă de ¾ din suprafața real măsurată de 67.922 m.p., cât și cota de ¾ din suprafața real măsurată de 32.278 m.p., în timp ce pârâții dețin cota de ¼ din suprafața real măsurată de 67.922 m.p. cât și cota de ¼ din suprafața real măsurată de 32.278 m.p.

Astfel, referitor la suprafața de teren real măsurată 67.922 m.p., reclamanții au dreptul la o suprafață de 50.941,50 m.p., pârâții 16.980,50 m.p.

iar referitor la suprafața de 32.278 m.p. reclamanții au dreptul la 24.208,50 m.p., iar pârâții la o suprafață de 8.069,50 m.p.

Instanța mai constată că, potrivit titlului de proprietate terenul cu suprafața de 10 ha este situat în extravilan, punctul M.. În urma edificării de construcții de către cele două părți, o parte din suprafața de teren extravilană a fost trecută în intravilan.

Din raportul de expertiză efectuat în cauză, rezultă că, din totalul suprafeței de teren de 67.922 m.p. suprafața măsurată de_ m.p. este situată în intravilanul satului S., ., iar suprafața de teren de_ m.p. este amplasată în extravilanul comunei Banca.

Ar rezulta că, din suprafața intravilan de 10.151 m.p. reclamanții ar trebui să dețină 7613,25 m.p., iar pârâții 2537,75 m.p., iar din suprafața de_ m.p. extravilan, reclamanții ar trebui să dețină suprafața de 43.328,25 m.p., iar pârâții 14.442,75 m.p.

Din totalul suprafeței de 32.278 m.p. suprafața măsurată de 2955 m.p. este amplasată în intravilanul satului S., ., iar suprafața de 29.323 m.p. este amplasată în extravilanul comunei Banca jud. V..

Din suprafața de teren intravilan de 2955 m.p. reclamanții ar trebui să dețină 2.216,25 m.p., iar pârâții 738,75 m.p.

Din suprafața de teren extravilan de_ m.p. reclamanții ar trebui să dețină suprafața de teren de_,25 m.p. iar pârâții de 7330,75 m.p.

Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză și a planului de situație, anexa nr. 1 la raportul de expertiză rezultă că reclamanții E. dețin o suprafață de teren de 47.231 m.p., astfel:

1.- în intravilan suprafața de 8.127 m.p. din care:

- suprafața de 2.955 m.p. intravilan (din suprafața de 2955 m.p./_ m.p.), deși ar trebuie să dețină suprafața de 2.216,25 m.p.

- suprafața de teren 5173 m.p. intravilan ( din suprafața de 10.151 m.p./ 67.922 m.p), deși ar trebui să dețină 7613,25 m.p.

2. în extravilan reclamanții dețin suprafața de totală de_ m.p. din care:

- suprafața de 9368 m.p. + 799 m.p.=10.167 m.p. extravilan ( din suprafața de_ m.p./ 32.278 m.p), deși ar trebuie să dețină suprafața de 21.992,25 m.p.

- suprafața de_ m.p. extravilan (din suprafața de_ m.p./ 67.922 m.p), deși ar trebui să dețină 43.328,25 m.p.

În ceea ce îi privește pe pârâții D. I. și D. Revița, aceștia dețin o suprafață de teren totală de_ m.p., astfel:

1. în intravilan, suprafața de teren de 4.646 m.p. ( din suprafața de teren de 10.151 m.p./ 67.922 m.p), deși ar trebui să dețină 2537,75 m.p.

2. în extravilan, suprafața de teren de 47.991 m.p., din care:

- suprafața de 4318 m.p.+_ m.p.= 19.157 m.p. ) din suprafața de teren de_ m.p./ 32.278 m.p), deși ar trebuie să dețină suprafața de 738,75 m.p.

- suprafața de 20268m.p.+ 8566 m.p. = 28.834 m.p. ( din suprafața de teren de de_ m.p./ 67.922 m.p), deși ar trebui să dețină 14.442,75 m.p.

Concluzionând, conform cotelor de proprietate, referitor la imobilul_ m.p reclamanții posedă o suprafață de teren intravilan mai mare decât cota de proprietate și o suprafață de teren mai mică extravilan decât cota de proprietate, în timp ce pârâții nu dețin teren intravilan în acest imobil, și o suprafață mai mare extravilan.

În ceea ce privește imobilul 67.922 m.p, rezultă că reclamanții posedă suprafețe de teren intravilan și extravilan mai mici decât cota de proprietate, în timp ce pârâții ocupă suprafețe mai mari atât intravilan, cât și extravilan în raport de cotele de proprietate.

Instanța constată că disputa judiciară dintre părți s-a referit la suprafața de teren situată în intravilan ce face parte din imobilul cu suprafața de_ m.p.

Analizând variantele propuse prin raportul de expertiză se constată următoarele:

Variantele 2 și 3 din raportul de expertiză respectă aproximativ cotele de proprietate.

Varianta 3 din raportul de expertiză tehnică judiciară nu respectă cotele de proprietate în ceea ce privește terenurile intravilane. Astfel, cu referire la suprafața de teren de_ m.p. reclamantul ar trebui să primească suprafața de 5339 m.p. deși ar trebui să dețină suprafața de 7613,25 m.p., în timp ce pârâții ar trebui să primească suprafață aproximativ dublă în intravilan, respectiv de 4812 m.p., deși ar trebui să dețină 2537,75 m.p. Cu referire la imobilul_ m.p., varianta de lotizare atribuie teren în intravilan numai reclamanților.

Varianta 4 din raportul de expertiză este asemănătoare cu varianta 3 din raportul de expertiză, în sensul că reclamanții ar trebui să primească suprafață mai mică în intravilan decât cota lor, îm timp ce pârâții o suprafață mai mare. Ceea ce diferă este amplasamentul suprafeței de 3603 m.p. ce se propune a fi atribuită pârâților D..

Prin varianta 5 de lotizare din raportul de expertiză, reclamanții primesc din imobilul_ m.p., suprafața de teren de 5340 m.p. intravilan, pârâții primesc suprafața de 4812 m.p., în timp ce numai reclamanții primesc teren in intravilan din imobilul 32.278 m.p.

Varianta nu respectă cote din cele două imobile.

Varianta 6 este similară variantei 5 de lotizare, în ceea ce privește terenul intravilan, diferă numai amplasamentul terenului extravilan propus a fi atribuit pârâților.

Prin raportul de expertiză P. A., expert consilier al pârâților, s-au stabilit 3 variante de lotizare:

Varianta 1 de lotizare este asemănătoare variantei 4 a raportului de expertiză judiciar, terenul intravilan pe care urmează să îl primească reclamanții este de 5.339 m.p., respectiv mai mică decât cota lor, în timp ce pârâții urmează să primească suprafața de 4812 m.p.. Reclamanții, de asemenea ar urma să primească teren intravilan de 2954 m.p. din cel de-al doilea imobil.

Varianta 2 din raport este similară, în ceea ce privește terenul intravilan, aflat în disputa părților, cu varianta 1 de lotizare, diferența fiind la amplasamentul terenului extravilan de 3603 m.p. propus pârâților.

Varianta 3 de lotizare (completarea la raportul de expertiză-fila 15 vol II), solicitată de pârâți, propune ca din imobilul_ m.p., reclamanților să le fie atribuită suprafața de teren 4944 m.p. în intravilan care este mult mai redusă decât în celelalte variante de lotizare, mărind suprafața de teren atribuită pârâților, respectiv 5207 m.p., în timp ce din imobilul 32.278 m.p, numai reclamanții ar primi teren în intravilan.

Conform raportului de expertiză extrajudiciar L. Ș. se propune ca reclamanții să primească suprafața de teren intravilan, mai mică decât cota de 5152 m.p. în imobilul_ m.p., în timp ce pârâții o suprafață mai mare respectiv 4932 m.p., iar reclamanții să primească teren intravilan din imobilul 32.278 m.p.

Rezultă că, numai variantele 1 și 2 respectă cotele părților de proprietate pentru fiecare categorie de folosință și fiecare din cele două imobile.

În ceea ce privește natura bunurilor, instanța reține că bunurile supuse împărțirii sunt terenuri, care deși în totalitate sunt situate în extravilan, conform Titlului de proprietate, ulterior, o parte au fost incluse în intravilan.

Așa cum s-a reținut, potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, din imobilul cu suprafața de_ m.p., suprafața de_ m.p. este în intravilan, iar din imobilul cu suprafața de 32.278 m.p. suprafața de teren de 2955 m.p. este situată în intravilan.

Potrivit planului de situație care prezintă situația din teren și considerentele raportului de expertiză, reclamanții dețin din imobilul_ m.p., suprafața de 2882 m.p. parte din imobilul NC 731, suprafața de 2291 m.p. situată în intravilan pe care sunt amplasate solarii, cât și suprafața de teren_ m.p. din extravilan în continuarea terenului intravilan pe care sunt amplasate solariile.

Pârâții dețin din același imobil suprafața de 4646 m.p. parte din imobilul NC 731, suprafața de 8566 m.p. situată în extravilanul comunei Banca pe care sunt amplasate solariile, în continuarea suprafeței de teren intravilan, cât și suprafața de teren de_ m.p., teren extravilan.

Relativ la imobilul cu 32.278 m.p. reclamanții dețin în intravilan suprafața de teren de 2955 m.p., cât și extravilan în suprafață de 9368 m.p., în timp ce pârâții dețin două suprafețe de teren în extravilan, iar pe suprafața de teren de_ m.p. pârâții D. dețin foraje pentru irigații.

Referitor la construcțiile amplasate pe suprafețele de teren se reține, că pe suprafața de 2882 m.p. reclamanții au edificat următoarele construcții:

- magazie identificată cu C1, cu destinația casă de locuit, construcție permanentă, construită în anul 2009, cu autorizație de construcție nr. 8 din 20.06.2013,

- foișor- C2, construcție temporară, un foraj de adâncime, construit fără autorizație;

- magazine- C3, construcție permanentă, fără autorizație;

- beci –C4, construit de pârâții D. Revița și D. I., care se află în folosința exclusivă a reclamanților;

-S16, S17 construcții temporare construite din lemn acoperite cu folie de plastic cu destinația de solarii. Pentru aceste construcții reclamanții au precizat că nu dețin autorizație de construire.

Pe suprafața de 2291 m.p. teren intravilan, sunt edificate construcții, relativ solarii, având suprafața ocupată de 2291 m.p. pentru care aceștia nu dețin autorizație de construcții.

Potrivit variantelor de lotizare propuse de experți nu se impune demolarea niciunei construcții care să aparțină reclamanților.

În ceea ce îi privește pe pârâți, pe suprafața de teren de 4646 m.p. parte din imobilul NC 731 ( suprafața de_ m.p.) pârâții au edificat următoarele construcții:

- C5- foraj de adâncime sursă de apă;

- C6 casa de locuit, construcție permanentă construită în anul 2013, în baza autorizației de construire nr. 14 din 14.10.2013 eliberată de Primăria Comunei Banca;

- C7 fosa septică din beton, construcție permanentă pentru acre pârâții nu dețin autorizații de construire;

- C8 Beci din beton armat, care a fost construit de către reclamanții E. V.;

- C9+C10 grup de construcții permanente și temporare cu destinația de anexe gospodărești pentru care pârâții nu dețin autorizație de construire;

- C12, foraj de adîncime, cu destinația de sursă de apă, pentru irigații,

- S1, S2, S3, construcții temporare construite din lemn acoperite cu folie de plastic cu destinația de solarii

Pe suprafața de teren 8566 m.p., parte din imobilul NC 731 situată în extravilan, pârâții au amenajat un foraj de adîncime, iar pe o parte din această suprafață de teren sunt edificate de către pârâți construcțiile S5, S6, S7,S8, S9, S10, S11 din lemn acoperite cu folie din plastic cu destinația de solarii, pentru care pârâții nu dețin autorizații de construire.

Prin varianta 3 propusă de expertul consilier P. A. și varianta 3 a raportului de expertiză judiciară, și agreată de pârâți, deși nu se respecrtă cotele din fiecare imobil în parte, conform categoriei de folosință, varianta respectă construcțiile amplasate, astfel încât nicio construcție nu urmează să fie demolată.

Potrivit variantei 1 din raportul de expertiză judiciar și expertul consilier L. L., pârâții urmează să demoleze sau să restrângă solariile S1, S2, S3, cât și solariile S5, S6, S7,S8, S9, S10, S11.

Conform variantei 2 din raportul de expertiză judiciar și a expertul consilier L. L., pârâții urmează să demoleze sau să restrângă solariile S1, S2, S3,S5, S6.

De asemenea, conform acestor variante, o porțiune din livada care aparține familiei E. din terenul N730 va reveni familiei D.. În concluziile pe fondul cauzei, reclamanții nu au adus critici variantei de lotizare, achiesând în acest fel, la atribuirea către pârâți a unei părți din livadă care este situată pe terenul intravilan din imobil .

Rezultă din probe și din recunoașterile părților că numai pentru imobilele folosite cu destinația de locuință cele două părți dețin autorizație de construire. Astfel, atât reclamanții, cât și pârâții au edificat construcții și solarii fără autorizație de construire

În ceea ce privește acordul coproprietarilor la construirea imobilelor, este evident că, referitor la solariile identificate în raportul de expertiză O. S9, S10, S11, situate pe terenul extravilan aflat în continuarea terenului intravilan disputat de către părți, reclamanții s-au opus la ridicarea acestora, la sfârșitul anului 2014. Astfel, reclamanții au sesizat Primăria Banca cu privire la edificarea construcțiilor, dar au promovat și acțiune pe cale de ordonanță președințială pentru ridicarea construcțiilor.

Cu privire la o eventuală înțelegere între părți, la răspunsul la interogatoriu, pârâta D. a arătat că au construit un solar, iar reclamanții au construit în streașina solarului, astfel încât au convenit să demoleze jumătate din solar, cedând reclamanților terenul. Pârâta a mai recunoscut că, reclamanții au efectuat un gard, astfel încât au trebuit să prelungească și ei gardul. Pe de altă parte, pârâtul a relevant că, la momentul când au împărțit curtea, jumătate de gard a fost construit de ei, iar jumătate de reclamanți.( întrebarea nr. 18)

Pârâtul a recunoscut prin răspunsul la interogatoriu că, atât ei, cât și reclamanții au construit fiecare, fără acordul celuilalt. În decursul anilor au construit mai multe solarii, susținând că așa s-au înțeles la început.

Aceeași împrejurare a fost recunoscută și de reclamantul E. V., prin răspunsul la interogatoriu nr.2.

Reclamanții au invocat împrejurare că a existat o înțelegere între părți referitor la posesia anuală, prin rotație, a terenurilor în litigiu.

Prin răspunsurile la interogatoriu, reclamanții au relatat că, înainte de a veni pârâții, s-a înțeles cu ceilalți frați cu privire la folosirea terenului, au tras la sorți, iar lotul i-a căzut pe locul unde se află casa. Din această suprafață de teren a fost de acord ca pârâta să folosească suprafața de 1 ha de teren, în anul 2006, teren ce urma să fie restituit. Reclamantul nu a recunoscut că ar fi existat o înțelegere.

Martorul audiat în cauză, C. M. C. a conformat susținerile reclamanților, relatând că, deși le-a fost împrumutat terenul din spatele casei, pârâții nu l-au restituit. De asemenea, martorul a relatat că între părți au existat discuții, neînțelegeri, cu privire la folosința terenurilor, însă din cuprinsul declarației rezultă că discuțiile au apărut recent. Martorul nu cunoaște dacă la momentul când pârâții au construit primele solarii au cerut acordul reclamanților. A relatat conflictul referitor la construcția celor trei solarii, din anul 2014.

Martorul C. I. M., a relatat că neînțelegerile dintre cele două părți au apărut din cauza parcelei din marginea satului care aparține familiei E., neînțelegere care datează din anii 2007. Înainte de a fi folosită de familia D., suprafața de teren a fost folosită de reclamanți, martorul relatând că aceasta a fost dată în folosință de reclamanți pârâților, doar pentru un an. Neînțelegerile au apărut de la momentul în care pârâții au construit solarii și au culminat, în anul 2014, reclamanții nefiind de acord ca pârâții să construiască pe terenul lor.

Pe de altă parte, martorul P. V. a relatat că, de când a venit familia D., în anul 2006, părțile și-au împărțit terenul. În urmă cu 2 ani părțile s-au înțeles, iar familia D. a lăsat familiei E. locul unde era beciul și bucata de teren unde era solariul, cel de la drum, precum și cel din spatele casei familiei E.. Terenul și beciul au fost date de pârâți, iar familia E. a dat pârâților un teren pe care aceștia își țineau păsările. Martorul a precizat că atâta timp cât au lucrat terenurile, probabil au existat înțelegeri între părți, însă nu au participat la nicio discuție cu privire la împărțirea terenurilor. Martorul nu cunoaște dacă terenul din spatele casei reclamanților trebuia să fie restituit. La acel moment părțile nu erau proprietari, ci arendași.

Tot astfel, martorul B. M. D. a relatat că a participat la construirea solariilor, cât și la curățirea terenului în litigiu și fertilizarea acestuia de către pârâți. Din anul 2006, posesia terenurilor nu s-a modificat. În anul 2007, familia D. a demolat niște construcții pentru a se înțelege cu reclamanții. Certurile au început în urmă cu 2 ani, însă martorul nu cunoaște dacă părțile s-au înțeles cu privire la folosința terenurilor.

Rezultă că, deși martorii nu au asistat la încheierea vreunei înțelegeri cu privire la folosința terenurilor, această înțelegere a existat la un moment dat, cu certitudine, având în vedere că beciul construit de către pârâți este folosit de reclamanți și se află pe suprafața de teren posedată de aceștia, iar beciul construit de reclamanți este folosit și posedat de pârâții D., aspect relevant și de martori. De asemenea, mai observă instanța că, înțelegerea referitoare la imobilul intravilan în litigiu cu privire la restituirea acestuia s-a petrecut în anul 2006, înainte ca părțile să devină proprietare asupra unei cote părți din teren, în anul 2008.

Notează că, prin primul act de proprietate (contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 768 din data de 31.03.2008) părțile au dobândit drepturi egale, respectiv o cotă indiviză de ½ din cele două suprafețe de teren din cota de ½ deținută de S. R.. Părțile au construit și-au cedat una alteia părți din folosință, au lucrat terenurile, conform situației reale din teren, împrejurare care conduce la concluzia că a existat o înțelegere tacită între părți.

Așa cum martorii au relatat, neînlegerile dintre cele două familii au apărut recent și s-au accentuat în anul 2014, când pârâții au construit trei solarii, care au format obiectul litigiului de ordonanță președințială.

Observă că, actele ulterioare de transmitere a proprietății prin care reclamanții au dobândit o cotă mai mare față de pârâți, datează din anul 2014 ( contractul de donație imobiliară autentificat sub nr. 358 din data de 08.04.2014, respective contractul de donație imobiliară autentificat sub nr. 599 de la data de 20.06.2014), iar de la această dată, reclamanții nu au mai fost de acord ca pârâții să mai construiască.

Rezultă că posibilă înțelegere dintre părți cu privire la folosința terenurilor s-a realizat în perioada cât părțile au deținut cote egale de ¼ fiecare din terenuri, în proprietate, restul terenurilor fiind posedate în baza altor raporturi juridice.

Din probele administrate rezultă cu certitudine că, după ce reclamanții au dobândit o cotă mai mare decât pârâții din dreptul de proprietate, înțelegerea dintre părți nu a mai existat, au apărut discuții, reclamanții au pretins acordul lor pentru ca pârâții să construiască și au propus încheierea unui partaj voluntar care nu a fost finalizat.

Așadar, apreciază instanța că înțelegerea referitoare la folosința terenurilor nu prezintă relevanță în cauză, întrucât a fost încheiată înainte ca una din părți să dețină o cotă mai mare de proprietate din imobil.

Pentru soluționarea cauzei, instanța reține că, practica judecătorească a stabilit că, ori de câte ori este posibilă atribuirea în natură a bunurilor, prin formarea mai multor loturi, folosirea acestei modalități de partajare este obligatorie pentru instanță. În acest sens, instanța trebuie să împartă bunurile indivize, astfel încât toți coindivizarii să primească bunuri de acceași natură, dacă acest lucru este posibil, iar loturile formate să fie egale din punct de vedere valoric, pentru a se evita împovărarea unui coindivizar.

Se reține că, aceeași practică judecătorească a stabilit că, la formarea și compunerea loturilor trebuie să se dea, în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de bunuri, de aceeași natură și valoare, evitându-se pe cât posibil îmbucătățirea imobilelor. Pentru aplicarea corectă a textului se analizează și se urmărește asigurarea unei egalități între copărtași, în sensul ca aceștia să primească în natură, partea de bunuri la care sunt îndreptățiți.

În concluzie, în urma analizării criteriilor prevăzute de lege, în raport de situația concretă a părților, modul cum a fost dobândită cota proprietate și succesiunea actelor, precum și faptul că, părțile dețin cote ideale și abstracte de proprietate și nu cote în materialitatea lor, cât și împrejurarea că părțile au solicitat atribuirea de loturi în natură, instanța apreciază ca fiind pertinentă atribuirea loturilor conform categoriei de folosință actuală respectiv, extravilan /intravilan, arabil și curți construcții, precum, și conform mărimii cotelor de proprietate.

Reluând, la formarea concluziei, instanța a avut în vedere că, ambele părți se ocupă cu agricultura și dobândesc venituri din exploatarea terenurilor în coproprietate, ambele părți au edificat construcții fără autorizații (mai puțin pentru construirea casei), nu și-au solicitat reciproc acordul pentru edificare. Pretinsa înțelegere între părți a existat când părțile dețineau cote egale de proprietate, precum și alte drepturi din teren, până când una dintre cele două, respectiv reclamantul a dobândit o cotă mai mare de proprietate, împrejurare care în mod firesc a generat noi pretenții cu privire la posesia terenurilor.

Observă instanța că, prin actul inițial de dobândire a cotelor de proprietate, respectiv contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 768 de la data de 31.03.2008, părțile au dobândit drepturi asupra a două imobile, respectiv asupra terenului cu suprafața de 32.278 m.p., precum și asupra terenului cu suprafața de 67.922 m.p., astfel că se impune ca fiecare parte să dobândească loturi în ambele imobile.

De asemenea, se observă că o parte din teren a fost inclus în intravilan, ca urmare a activității celor două părți prin edificare de construcții și livezi, astfel că schimbarea categoriei de folosință a terenurilor trebuie să profite și să dăuneze în măsura cotelor fiecărei părți.

Așadar, în raport de criteriile mai sus enunțate, având în vedere faptul că părțile au cote ideale și abstracte din drept, reține că varianta propusă de pârâți ( varianta 3 a raportului de expertiză P. A.), nu respectă mărimea cotelor fiecărei părți și atribuirea de loturi pe cât posibil de acceași natură, astfel că nu va fi reținută de instanță.

Din variantele propuse prin expertiză, instanța constată că varianța 1 și varianta 2 din raportul de expertiză respectă cotele părților din terenurile dobândite în coproprietate, variante solicitate și de către reclamant, cât și atribuirea de loturi pe cât posibil de aceeași natură și calitate.

Susținerea pârâților referitoare la faptul că variantele solicitate de reclamant ar fărâmița terenurile nu va fi reținută întrucât nu este vorba de o fărâmițare excesivă a acestora, ci o împărțire determinată de natura bunurilor.

Criteriul atribuții în funcțiile de solariile edificate pe terenuri nu reprezintă un criteriu necesar a fi avut în vedere, având în vedere că aceste construcții sunt provizorii, iar părțile au construit fără să ceară acordul celuilalt coproprietar.

Instanța va reține varianta 2 de lotizare ca fiind o variantă echitabilă care să satisfacă interese reclamanților, dar și al pârâților.

În varianta nr. 1 de lotizare, deși terenurile sunt împărțite proporțional cu cotele părți ale celor două părți, terenurile propuse a fi atribuite reclamanților intravilan și extravilan din cele două imobile formează un corp compact, în timp ce terenurile pârâților sunt situate la distanțe diferite.

În varianta nr.2, referitor la imobilul cu suprafața de_ m.p. terenul extravilan atribuit pârâților este amplasat într-un singur loc, la fel și terenul atribuit reclamanților, ceea ce permite o mai bună exploatare a terenului de către pârâți. Instanța a mai avut în vedere la reținerea acestei variante faptul că asupra terenului intravilan/ extravilan disputat de către cele două părți, pârâții au efectuat lucrări cu curățare, întreținere și fertilizare a solului. Astfel, martorul B. M. D. a relatat eforturile efectuate de pârâți și lucrările la care acesta a participat pentru curățarea terenului.

Pentru aceste considerente, instanța urmează să atribuie reclamanților E. V. și E. I. în proprietate următoarele:

1. suprafața de teren de_ m.p. în valoare de_ lei, parte din imobilul cu nr. Cadastral 731 înscris în cartea funciară_(CF veche 525) în suprafață totală din acte_ m.p. real măsurat_ m.p. format din:

- teren intravilan cu suprafața de 6574 m.p. ( 4117+2291 m.p. +166 m.p. ½ cale de acces comună) cu valoarea de_ lei din satul Sîrbi, .;

- teren extravilan în suprafața de_ m.p. cu valoare de_ lei din ..

1. suprafața de_ m.p. în valoare de totală de_ lei, parte din imobilul cu nr. Cadastral 730 înscris în cartea funciară nr._ ( CF veche 524=, cu suprafața totală din acte de_ m.p., real măsurat_ m.p. formată din:

- teren intravilan în suprafață de 2216 m.p. în valoare de 6648 lei din satul Sîrbi, .;

- teren extravilan în suprafață de_ m.p. în valoarea de 8797 m.p. din ..

Instanța urmează să atribuie pârâților D. Revița și D. I. în proprietate următoarele:

1. suprafața de teren totală de_ m.p. cu valoarea de_ lei parte din imobilul cu nr. Cadastral 731 înscris în cartea funciară_ (CF veche 525) în suprafață totală din acte_ m.p. real măsurat_ m.p. format din:

- teren intravilan cu suprafața de 3577 m.p. ( 3411m.p. +166 m.p. ½ cale de acces comună) cu valoarea de_ lei din satul Sîrbi, .;

- teren extravilan în suprafața de 8776 m.p. cu valoare de 4827 lei din ..

1. suprafața de 8070 m.p. în valoare de totală de 5149 lei, parte din imobilul cu nr. Cadastral 730 înscris în cartea funciară nr._ ( CF veche 524), cu suprafața totală din acte de_ m.p., real măsurat_ m.p. formată din:

- teren intravilan în suprafață de 739 m.p. în valoare de 2217 lei din satul Sîrbi, .;

- teren extravilan în suprafață de 7331 m.p. în valoarea de 2932 m.p. din ..

Cu privire la cheltuielile de judecată:

Pentru soluționarea acestui capăt de cerere instanța are în vedere și dispozițiile art. 455 C.proc. civ. care prevăd că, în situația în care sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei vor fi obligați să plătească cheltuieli de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit interesului ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei.

Reclamanții au efectuat cheltuieli de judecată în total de 5387 lei:

- suma de 2.487 lei reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă acțiunii;

- suma de 1.800 lei reprezentând onorariu expertiza judiciară+ 500 lei expert consultant;

- suma de 1.100 lei reprezentând onorariu avocat.

Pârâții au efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 lei reprezentând onorariu expertiza judiciară .

După închiderea dezbaterilor și rămânerea în pronunțare, pârâții au depus la dosar copie de pe chitanța din data de 05.06.2015 care atestă plata a onorariului de avocat în cuantum de 3.867 lei.

Conform art. 194 lit. e, teza II C.pr.civ., când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător dispozițiile art. 150 C.proc. civ. Conform art. 452 C.proc. civ. partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Din acest text de lege reiese că documentele justificative ale cheltuielilor de judecată pretinse a fi fost efectuate în timpul și pentru procesul ce se judecă trebuie atașate înainte de închiderea dezbaterilor.

Or, în condițiile în care instanța a declarat dezbaterile închise, a reținut cauza spre soluționare, a soluționa o cerere în baza unor înscrisuri depuse la dosar care nu sunt cunoscute de partea adversă, echivalează cu încălcarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, principiilor oralității, contradictorialității procesului civil.

Pentru aceste motive, instanța nu va lua în considerare chitanța depusă la dosar după închiderea dezbaterilor, pârâții urmând să promoveze o altă cerere care în condiții de oralitate și contradictorialitate va fi analizată temeinicia ei.

Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 453 și art. 455 C.pr.civ. întrucât părțile sunt obligate să suporte cheltuielile de judecată proporțional cu cota parte care li se cuvine, instanța urmează să, oblige pârâții să ramburseze reclamanților suma de 216,75 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

JUDECĂTORIA

HOTĂRĂȘTE:

1. Admite acțiunea formulată de reclamanții E. V. CNP:_ și E. I. CNP:_ ambii domiciliați în Bârlad, .. 70, jud. V. în contradictoriu cu pârâții D. Revița CNP:_ și D. I. CNP:_ ambii domiciliați în Bârlad, . 62, ., ., jud. V. cu reședința în ., jud. V..

2. Dispune ieșirea din indiviziune a părților E. V., E. I., D. Revița și D. I. cu privire la imobilul cu suprafața de_ m.p., teren situat în intravilan și extravilan situat în satul Sîrbi, . amplasat în tarlaua 5, . Moara, precum și cu privire la imobilul cu suprafața de_ m.p. teren intravilan și extravilan situat în satul Sîrbi, . amplasat în tarlaua 5, . Moara.

3. Atribuie reclamanților E. V. și E. I., direct în proprietate următoarele:

a). suprafața de teren de_ m.p. în valoare de_ lei, parte din imobilul cu nr. Cadastral 731 înscris în cartea funciară_(CF veche 525) în suprafață totală din acte_ m.p., real măsurat_ m.p. format din:

-teren intravilan cu suprafața de 6574 m.p. ( 4117+2291 m.p. +166 m.p. ½ cale de acces comună) cu valoarea de_ lei din satul Sîrbi, .;

- teren extravilan în suprafața de_ m.p. cu valoare de_ lei din ..

b). suprafța de_ m.p. în valoare de totală de_ lei, parte din imobilul cu nr. Cadastral 730 înscris în cartea funciară nr._ ( CF veche 524), cu suprafața totală din acte de_ m.p., real măsurat_ m.p. formată din:

- teren intravilan în suprafață de 2216 m.p. în valoare de 6648 lei din satul Sîrbi, .;

- teren extravilan în suprafață de_ m.p. în valoarea de 8797 m.p. din ..

4. Atribuie pârâților D. Revița și D. I. în direct în proprietate următoarele:

a). suprafața de teren totală de_ m.p. cu valoarea de_ lei parte din imobilul cu nr. Cadastral 731 înscris în cartea funciară_(CF veche 525) în suprafață totală din acte_ m.p. real măsurat_ m.p. format din:

- teren intravilan cu suprafața de 3577 m.p. ( 3411m.p. +166 m.p. ½ cale de acces comună) cu valoarea de_ lei din satul Sîrbi, .;

- teren extravilan în suprafața de 8776 m.p. cu valoare de 4827 lei din ..

b). suprafața de 8070 m.p. în valoare de totală de 5149 lei, parte din imobilul cu nr. Cadastral 730 înscris în cartea funciară nr._ ( CF veche 524), cu suprafața totală din acte de_ m.p., real măsurat_ m.p. formată din:

- teren intravilan în suprafață de 739 m.p. în valoare de 2217 lei din satul Sîrbi, .;

- teren extravilan în suprafață de 7331 m.p. în valoare de 2932 m.p. din ..

5. Obligă pârâții D. Revița și D. I. să ramburseze reclamanților suma de 216,75 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

6. Numai cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, conform art. 468 C.pr.civ. Cererea de apel se depune la Judecătoria Bârlad.

7 Prezenta hotărâre se va comunica părților, în copie, iar la rămânerea definitivă și irevocabilă, Biroului de Carte Funciară, conform art. 29 alin. 5 din Legea nr. 7/1996 și organului fiscal competent, conform art. 77¹ alin. 6 C.fisc.

8 . Pronunțată în ședință publică astăzi, 16. 06.2015.

	Președinte, G. B.
	Grefier, C. M.

Red.jude.G.B. 08 Iulie 2015

Gref.C.M. 08.07.2015/6 ex

← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.....		Contestaţie la executare. Sentința nr. 1516/2015. Judecătoria... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1603/2015. Judecătoria BÂRLAD Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1485/2015. Judecătoria BÂRLAD Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 1515/2015. Judecătoria BÂRLAD Contestaţie la executare. Sentința nr. 1516/2015. Judecătoria BÂRLAD