Succesiune. Sentința nr. 482/2013. Judecătoria BEIUŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 482/2013 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 19-03-2013 în dosarul nr. 2592/187/2012
ROMÂNIA
JUDEȚUL BIHOR - JUDECĂTORIA BEIUȘ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 482/2013
Ședința publică din 19 martie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. D. M. – judecător
GREFIER: D. S.
Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulată de către reclamantul K. N., împotriva pârâților B. T. și S. R. PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR, . C. C., C. L. AL C. C. și P. C. C., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că atât mersul dezbaterilor cât și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26.02.2013, care face parte integrantă din prezenta, iar în vederea deliberării și pentru depunerea concluziilor scrise, s-a amânat pronunțarea cauzei la data de 05.03.2013, la 12.03.2013 și la 19.03.2013, după care:
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față,
În baza actelor de la dosar, constată următoarele:
1.1. Poziția procesuală a reclamantului:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 23.11.2012, sub dosar nr._, reclamantul K. N. cu domiciliul ales în Timișoara, ., jud. T., a chemat în judecată pe pârâții B. T. domiciliat în Ștei, ., . și S. R. PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR cu sediul în Oradea, ..2 B, jud. Bihor, solicitând ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care:
-în principal:
- să constate deschisă succesiunea defunctului B. G. încetat din viata în anul 1967, având ultimul domiciliu în com. C., ., jud. Bihor,
- să constate calitatea de moștenitori acceptanți a defunctei B. Aurina - în calitate de soție supraviețuitoare și a pârâtului B. T. în calitate de fiu, precum și cota ce li se cuvine fiecăruia,
- să constate deschisă succesiunea defunctei B. AURINA încetată din viață la data de 25.02.2012, având ultimul domiciliu în com. C., ., jud. Bihor,
- să constate calitatea de moștenitor acceptant a pârâtului B. T., precum și cota ce i se cuvine acestuia;
- să dispună efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, cheltuielile care se vor face în acest scop fiind în sarcina moștenirii.
- în subsidiar:
- să constate deschisă succesiunea defunctului B. G. încetat din viata în anul 1967, având ultimul domiciliu în com. C., ., jud. Bihor,
- să constate calitatea de moștenitoare acceptantă a defunctei B. Aurina - în calitate de soție supraviețuitoare, în cazul în care pârâtul de rd. 1 nu are calitatea de moștenitor acceptant al succesiunii după B. G.,
- să constate deschisă succesiunea defunctei B. AURINA încetată din viață la data de 25.02.2012, având ultimul domiciliu în com. C., ., jud. Bihor,
- să constate că moștenirea este vacantă, în cazul în care pârâtul nu are calitatea de moștenitor acceptant al succesiunii după B. Aurina,
- să dispună efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, cheltuielile care se vor face in acest scop fiind in sarcina moștenirii.
În motivarea în fapt a acțiunii se arată că prin sentința civilă nr.176/10.02.2006 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr.624/2005, rămasă definitivă și revocabilă prin respingerea recursului la data de 19.10.2006, s-a admis acțiunea reclamantului K. N., fiind obligată pârâta B. Aurina la plata sumei de 13.057,5 lei reprezentând contravaloarea cotei de1/2 părți din imobilele nr. top. 459 și 460 înscrise în CF 227 Băița, precum și la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți în sumă de 2665,20 lei.
În temeiul sentinței civile nr.176/10.02.2006 pronunțată în dosarul Judecătoriei Beiuș nr.624/2005, rămasă definitivă și irevocabilă, reclamantul arată că a procedat la demararea executării silite și astfel a fost deschis dosarul execuțional cu nr.47/2007 la Biroul Executorului Judecătoresc P. R. L..
La solicitarea din data de 02.10.2012 a Biroului Executorului Judecătoresc P. R. L. adresată Primăriei comunei C., i-a fost comunicat o copie după certificatul de deces al debitoarei B. Aurina. Astfel, prin extrasul din registrul de deces cu nr.6168/11.10.2012 emis de către Primăria C., s-a constat că în fapt debitoarea a decedat la data de 25.02.2012 în loc. C..
Totodată, reclamantul arată că în vederea soluționării dosarului execuțional a formulat o adresă la Camera Notarilor Publici Oradea prin care a solicitat să i se comunice dacă a fost deschisă succesiunea după defuncta B. AURINA, iar în urma acestei solicitări, prin adresa nr.1914/02.11.2012 reclamantului i s-a adus la cunoștința faptul că până în prezent - anume până la data de 02.11.2012 nu s-a solicitat deschiderea procedurii succesorale. Reclamantul precizează faptul că soțul debitoarei - numitul B. G. este decedat încă din anul 1967, lăsând în urmă ca moștenitori pe B. Aurina în calitate de soție supraviețuitoare și pe pârâtul de rd.1, numitul B. T., în calitate de fiu.
Având în vedere faptul că în calitate de creditor, reclamantul deține o creanță certă, lichidă și exigibilă conform sentinței civile nr.176/10.02.2006 pronunțată în dosarul Judecătoriei Beiuș nr.624/2005, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului, anume suma de 13.057,5 lei reprezentând contravaloarea cotei de 1/2 părți din imobilele nr. top 459 și 460 înscrise în CF 227 Baița și a sumei de 2.665,2 lei, acesta apreciază ca întemeiată cererea de deschidere a succesiunii în vederea recuperării debitului restant rezultat din neachitarea sumelor obținute în instanța împotriva debitoarei B. Aurina, în prezent decedată.
În ce privește solicitarea principală a reclamantului, acesta arată că în cazul în care moștenitorii au acceptat tacit sau urmează să accepte moștenirea în mod expres prin însușirea calității de moștenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătura privată, atunci efectul acceptării consolidează transmisiunea moștenirii constând în imobilul cu nr. top 179 înscris în CF 491 Fânațe.
În conformitate cu art.1114 al.2 din Codul Civil, se arată că moștenitorii răspuns pentru datoriile și sarcinile moștenirii cu bunurile din patrimoniul succesoral proporțional cu cota aferentă.
Reclamantul apreciază că există un drept al creditorilor defunctului de a cere partajul bunurilor succesorale sau, pur și simplu, constatarea calității de moștenitor a anumitor persoane și cotele pe care aceștia le dețin din masa succesorală. Într-o asemenea situație, se arată că nu este necesară îndeplinirea tuturor condițiilor care se cer a fi, de regulă, îndeplinite în cazul unei acțiuni oblice clasice, că este evident faptul că într-o asemenea situație interesul creditorilor defunctului este dat de necesitatea deschiderii succesiunii și de a determina împotriva cui să se îndrepte pentru realizarea creanțelor lor, creanțe condiționate uneori și de realizarea lor în interiorul termenului de prescripție, acest interes nefiind condiționat de insolvabilitatea debitorului sau de riscul de insolvabilitate al acestuia.
Astfel, reclamantul apreciază că prin prezenta acțiune se urmărește tocmai deschiderea dezbaterii succesorale și determinarea calității de moștenitori a pârâtului și deci, de debitori ai celui care promovează acțiunea, astfel încât consideră că o astfel de acțiune este admisibilă, întrucât moștenitorii nu sunt debitorii creditorului, aceasta calitate aparținând autorului lor, astfel că odată cu acceptarea moștenirii, drepturile, dar și obligațiile defunctului, se transmit asupra moștenitorilor săi.
Totodată, reclamantul arată că are un interes cu privire la deschiderea succesiunii, având în vedere faptul că nu a recuperat integral suma de bani datorată din dosarul execuțional deschis, din care rezultă suma datorată.
Astfel, se arată că activul succesoral al debitoarei este compus din imobilul cu nr. top. 179 înscris în CF 491 Fânațe, care poate fi valorificat în vederea îndestulării creditorilor din dosarul execuțional.
Reclamantul solicită a se avea în vedere că persoanele care pot cere împărțeala moștenirii sunt: coindivizarii, succesorii în drepturi ai coindivizarilor și creditorii personali ai acestora, dreptul de a cere ieșirea din indiviziune neavând un caracter exclusiv personal.
Dispozițiile Codul civil se aplică și creditorilor ale căror creanțe s-au născut înainte de data intrării în vigoare, dacă scadența se situează după această dată.
Mai apoi, reclamantul arată că deschiderea procedurii succesorale poate fi solicitată de către orice persoană interesată: în primul rând, moștenitorii legali și testamentari, deci cei care primesc efectiv moștenirea. Totodată, procedura poate fi deschisă și de către un creditor sau debitor al defunctului, de către procuror, de secretarul consiliului local.
Conform art.1107 din Codul Civil, reclamantul solicită a se avea în vedere că „creditorii succesibilului pot accepta moștenirea, pe cale oblică, în limita îndestulării creanței lor.”
De asemenea, conform art.1560 din Noul Cod Civil, creditorul a cărei creanță este certă, lichidă și exigibilă poate să exercite drepturile și acțiunile debitorului, atunci când acesta, în prejudiciul creditorului, refuză sau neglijează să le exercite.
Creditorul trebuie să justifice un interes actual și direct. Astfel, se arată că, în speță, creditorul justifică fără putință de tăgadă un drept actual, solicitând instanței a constata că dreptul de a cere deschiderea succesiunii este un drept existent în patrimoniul creditorilor.
Cererea creditorului K. N. este justificată în măsura realizării creanței sale, dezbaterea succesiunii rămasă de pe urma defunctului, implică stabilirea întregii mase succesorale, a cotelor succesorale și a calității de moștenitor acceptant.
Având în vedere faptul că deschiderea procedurii succesorale nu a avut loc, se arată că persoana interesată și anume în speță, creditorul, trebuie să prezinte documentele și să solicite aceasta pe calea unei acțiuni introduse în fața instanței de judecată.
Totodată, reclamantul precizează că acțiunea este imprescriptibilă și poate fi încuviințată doar de către instanța de judecată, dată fiind situația particulară.
Referitor la cererea formulată de reclamant în subsidiar, acesta arată că în cazul în care succesiunea după B. Aurina este vacantă, bunurile situate sau după caz, aflate pe teritoriul României sunt preluate de S. R. în temeiul dispozițiilor legii române privitoare la atribuirea bunurilor unei succesiuni vacante. Astfel, precizează că în speță moștenirea este vacantă și poate fi valorificată spre îndestularea creditorilor succesiunii.
În motivarea în drept a acțiunii reclamantul invocă dispozițiile Legii nr.36/1995, art.1106-1119, art.1560 și următoarele din Codul civil.
În probațiune reclamantul a depus la dosar următoarele înscrisuri: sentința civilă nr.176/2005 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr.624/2005, adresa emisă în dosarul execuțional nr.47/2007 de B. P. R. către Primăria comunei C., extras din registrul de deces, adresa emisă de reclamant prin reprezentant către Camera Notarilor Publici, răspunsul comunicat – adresa nr.1914/30.10.2012, CF 491 Fânațe.
Cererea este timbrata cu suma de 380 lei potrivit chitanței . nr._/19.12.2012 (fila 49) reprezentând taxa judiciara de timbru și timbru judiciar in valoare de 1,50 lei (fila 49).
1.2. Prin precizarea de acțiune depusă la data de 08.01.2013, referitor la capetele 4 și 5 formulate în subsidiar, cu privire la deschiderea procedurii succesorale după def. B. Aurina, reclamantul a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți pe . comunei C., C. L. al comunei C. și P. comunei C..
În ceea ce privește bunurile ce fac parte din masa succesorală, raportat la datele și informațiile pe care le deține, reclamantul a arătat că masa succesorală după defuncții B. G. și B. Aurina se compune din imobilul nr. top. 179 în suprafață de 216 mp înscris în cartea funciară 491 Fânațe, reprezentând grădină în intravilan.
Totodată, reclamantul a precizat că temeiul de drept al petitelor subsidiare privind constatarea vacanței succesorale, îl constituie dispozițiile art.1135 și următoarele Cod civil, art.6 din Hotărârea Guvernului nr.731/2007, art.117 ind.1 din Legea 315/2001.
1.3. Prin concluziile scrise depuse la data de 05.03.2013, reclamantul reiterează petitul cererii.
În fapt, arată că în calitate de creditor, deține o creanță certă, lichidă și exigibilă față de defuncta B. Amina, conform sentinței civile nr.176/10.02.2006 pronunțată în Judecătoriei Beiuș dosarul nr.624/2005, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului, și anume suma de 13.057,5 lei reprezentând contravaloarea cotei de 1/2 părți din imobilul cu nr. top 459 și 460 înscrise în CF 227 Băița și suma de 2.665,2 lei reprezentând cheltuieli de judecată, astfel că, cererea de deschidere a succesiunii în vederea recuperării debitului restant rezultat din neachitarea sumelor obținute în instanță împotriva debitoarei B. Aurina, în prezent decedată, este justificată și întemeiată.
Solicită a se avea în vedere faptul că a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile art.109 al.4 C.pr.civ., sens în care a depus la dosarul cauzei adresa Camerei Notarilor Publici Oradea nr.1914/02.11.2012, prin care i s-a adus la cunoștință faptul că până în acel moment nu s-a solicitat deschiderea procedurii succesorale.
Având în vedere poziția procesuală exprimată în fața instanței de judecată în timpul dezbaterilor de către pârât prin reprezentantul său ales, reclamantul arată că susține petitul subsidiar al cererii formulate.
În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea a fi deschisă succesiunea după defunctul B. G. decedat în anul 1967, respectiv constatarea calității de moștenitori acceptanți după acest defunct a defunctei B. Aurina, postdecedată, în calitate de soție supraviețuitoare și a pârâtului B. T., în calitate de fiu, reclamantul solicită a se avea în vedere faptul că poziția pârâtului B. T. a fost de neopunere, reclamantul solicitând în acest sens admiterea acestor capete de cerere.
În ceea ce privește petitul având ca obiect constatarea ca deschisă a succesiunii după defuncta B. AURLNA decedată la data de 25.02.2012, având ultimul domiciliu în com. C., ., jud. Bihor, reclamantul solicită a se avea în vedere faptul că în conformitate cu art.954 Cod civil, în vigoare la data decesului defunctei B. Aurina, moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia, la ultimul domiciliu al defunctei, poziție la care pârâtul B. T. a achiesat, reclamantul solicitând în acest sens admiterea și acestui capăt de cerere.
Având în vedere faptul că pârâtul B. T., prin apărător a precizat în mod expres în față instanței de judecată că până la data de 26.02.2013 nu a efectuat nici un act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii după defuncta sa mamă B. Aurina, precum și având în vedere dispozițiile exprese ale art.1103 Cod civil, potrivit cărora dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii, iar conform art.954 cod civil moștenirea unei persoane se deschide la momentul decesului acesteia, reclamantul solicită instanței să constate operează prezumția de renunțare instituită de prevederile art.1112 Cod civil, conform cărora este prezumat, până la proba contrară, că a renunțat la moștenire succesibilul care, deși cunoștea deschiderea moștenirii și calitatea lui de succesibil (pârâtul nu a contestat niciodată că nu ar fi cunoscut cele două elemente), ca urmare a citării sale în condițiile legii, nu acceptă moștenirea în termenul prevăzut de art.1103 Cod civil.
De asemenea, reclamantul solicită respingerea excepției prematurității invocată de pârâtul B. T. cu privire la constatarea calității acestuia de moștenitori acceptant al succesiunii după defuncta B. Aurina, având în vedere că s-a împlinit termenul prevăzut de dispozițiile art.1103 Cod civil.
Raportat la această stare de fapt, reclamantul solicită instanței să constate refuzul pârâtului B. T. de a accepta moștenirea.
În ceea ce privește petitele având ca obiect constatarea că moștenirea după defuncta B. Aurina este vacanta, iar aceasta revine unității administrativ teritoriale în a cărei rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii succesiunii, respectiv . și dispunerea efectuării unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, cheltuielile care se vor face în acest scop fiind în sarcina moștenirii, reclamantul solicită a se avea în vedere faptul că pârâtul B. T. nu are calitate procesuală pasivă, aceasta revenind în exclusivitate unității administrativ teritoriale .> Pentru toate aceste considerente, reclamantul solicită înlăturarea susținerilor pârâtului B. T. cu privire la aceste petite, ca fiind formulate de către o persoană care nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Totodată, în situația în care, totuși, instanța va avea în vedere și va analiza susținerile pârâtului B. T. cu privire la aceste petite, reclamantul solicită a se avea în vedere față de susținerile pârâtului privind inadmisibilitatea acțiunii raportat la obligativitatea procedurii notariale, că procedura succesorală notariala este o procedură grațioasă, necontencioasă, iar aceasta nu este obligatorie. Transmisiunea succesiunii de la defunct la moștenitorii săi nu este condiționată în nici un fel de îndeplinirea procedurii succesorale notariale., reclamantul menționând că în același sens sunt atât dispozițiile Codului civil, cât și ale Legii nr.36/1995 privind activitatea notarială, republicată.
Referitor la declararea moștenirii vacante, existența unei succesiuni vacante și a componenței acesteia, reclamantul arată că poate fi constatată și de către instanța judecătorească în mod direct. Hotărârea pronunțată în materie are efect declarativ, și nu constitutiv, iar existența dreptului poate fi consfințită în baza art.111 Cod procedură civilă, nu neapărat în cadrul procedurii notariale, care este facultativă, unitatea administrativ teritorială dobândind moștenirea ope legis, de la deschiderea ei, potrivit regulilor generale.
Reclamantul apreciază că, prin prezenta acțiune se urmărește tocmai deschiderea dezbaterii succesorale și determinarea (calității de moștenitor a pârâtului) moștenitorilor, și deci, de debitori ai celui care promovează acțiunea, astfel încât, consideră că o astfel de acțiune este admisibilă întrucât moștenitorii nu sunt debitorii creditorului, această calitate aparținând autorului lor, astfel că odată cu acceptarea moștenirii, drepturile, dar și obligațiile defunctului, se transmit asupra moștenitorilor săi.
Totodată, reclamantul arată că interesul pe care îl justifică în prezenta cauză, este în a se stabili moștenitorii defunctului sau a faptului că defunctul nu a avut moștenitori, astfel încât succesiunea să poată fi declarată vacantă la cererea sa, în vederea valorificării dreptului său patrimonial pe care îl avea față de persoana defunctului. De asemenea, reiterează faptul că are un interes cu privire la deschiderea succesiunii, având în vedere faptul că nu a recuperat integral suma de bani datorată din dosarul execuțional deschis și din care rezultă suma datorată.
Totodată, reclamantul reiterează susținerile din motivarea acțiunii introductive.
Cum în speța dedusă judecații pârâtul B. T. a refuzat să accepte moștenirea, iar succesiunea după B. Aurina este vacantă, reclamantul arată că bunurile situate sau după caz aflate pe teritoriul României sunt preluate de . rază teritorială se află bunurile, în temeiul dispozițiilor legii române privitoare la atribuirea bunurilor unei succesiuni vacante. În această situație moștenirea este vacantă și poate fi valorificată spre îndestularea creditorilor succesiunii.
În ceea ce privește masa succesorală după defuncții B. G. și B. AURINA, solicită a se avea în vedere faptul că din datele pe care le are până în prezent, aceasta se compune din imobilul înscris în cartea funciară 491 Fânațe, constând în grădină în intravilan, având număr topografic 179 în suprafață de 216 mp.
-/-
2. Poziția procesuală a pârâtului B. T.
Legal citat, la data de 08.01.2013 a depus la dosar întâmpinare.
În motivarea în fapt a întâmpinării, în ceea ce privește capătul principal de cerere privind constatarea a fi deschisă succesiunea def. B. G., decedat în anul 1967, respectiv la constatarea calității de moștenitori acceptanți a def. B. Aurina, în calitate de soție supraviețuitoare și a pârâtului B. T. în calitate de fiu, acesta arată că nu se opune.
Potrivit dispozițiilor art.650 și următoarele fostul Cod civil, care guvernează această dezbatere succesorală, pârâtul arată că succesiunea după def. B. G. s-a deschis la data decesului și anume în anul 1967.
De asemenea, arată că potrivit prevederilor art.954 din noul Cod Civil moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia, la ultimul domiciliu al defunctului.
Astfel, pârâtul arată că nu se poate împotrivi, deoarece deschiderea succesiunii după def. B. Aurina s-a făcut ex lege, odată cu intervenirea decesului acesteia, la data de 25 februarie 2012.
Potrivit prevederilor art.1103 din noul Cod Civil, pârâtul arată că dreptul la opțiune succesorală se exercită în termen de 1 an de la data deschiderii succesiunii, astfel că în prezent ne aflăm în interiorul termenului de opțiune succesorală, care se împlinește în data de 25.02.2013.
Menționează faptul că până în prezent nu a făcut nici un fel de acte de acceptare expresă sau tacită a succesiunii după def. B. Aurina – mama sa. Astfel, se arată că din acest punct de vedere solicitarea reclamantului privind constatarea calității pârâtului de moștenitor acceptant după def. B. Aurina, apare ca fiind prematură.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului privind efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniului succesoral, pârâtul face trimitere la prevederile art.1115 din noul Cod Civil, unde se stipulează: „Succesibilii, creditorii moștenirii și orice persoană pot cere notarului competent să dispună efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral...".
Potrivit al.2 al aceluiași articol, doar dacă succesibilii sau persoanele care dețin bunuri din patrimoniul succesoral se opune, efectuarea inventarului este dispusă de către instanța judecătorească de la locul deschiderii moștenirii.
În acest sens, pârâtul arată că nu s-a atașat prezentei cereri de chemare în judecată nici o dovadă potrivit căreia creditorul s-ar fi adresat notarului public pentru efectuarea acestui inventar, cum nu există nici o dovadă că el sau alte persoane s-ar fi opus efectuării acestui inventar la solicitarea notarului sau a persoanei desemnate de către aceasta. Astfel, pârâtul apreciază că și din acest punct de vedere cererea reclamantului apare ca fiind prematură, excepție pe care arată că înțelege să o invoce.
În legătură cu solicitarea subsidiară a reclamantului, pârâtul arată că parte din susținerile de mai sus rămân valabile, urmând a fi completate în ceea ce privește solicitarea reclamantului privind constatarea ca fiind vacantă a moștenirii lăsate de def. B. Aurina.
Procedura privind moștenirea vacantă este prevăzută de art.1135-1140 din noul Cod Civil, arătând că și în privința acestor proceduri, competența aparține în primă instanță notarului public, care poată să numească un curator special pentru apărarea drepturilor eventualilor moștenitori, urmând ca toate acțiunile împotriva moștenirii să fie îndreptate împotriva acestui curator special, numit de notarul public competent, la cerea reclamantului.
În atare condiții, pe lângă faptul că solicitarea privind vacantarea moștenirii după def. B. Aurina este prematură, în condițiile în care dreptul de opțiune succesorală poate să fie manifestată până la data de 25.02.2013, apare ca fiind și inadmisibilă, în condițiile în care noul Cod Civil instituie o procedură special de urmat pentru a se putea dispune vacantarea unei moșteniri, trebuind să treacă anumite termene prevăzute de art.1137 din noul Cod Civil, abia apoi notarul public putând constata că moștenirea este vacantă.
Totodată, pârâtul arată că mai trebuie amintit faptul că deși în acțiunea introductivă reclamantul menționează că a fost creditorul mamei sale, având o creanță de 13.057,5 lei reprezentând contravaloarea cote de ½ parte din mobilele înscrise în CF 227 Băița, la care se adaugă cheltuieli de judecată în sumă de 2.665,2 lei, este de observat faptul că în titlul executoriu - sentința civilă nr.176/2006 a Judecătoriei Beiuș, obligația a fost stabilită în favoarea a trei creditori, din care la un moment dat, doar doi creditori formulează cerere de execuție silită, iar prezenta acțiune este formulată doar de către un singur creditor, valoarea creanței acestuia fiind doar de 1/3 din valoarea sumelor mai sus menționate.
Mai mult decât atât, pârâtul arată și faptul că în perioada vieții mamei sale, s-au reținut sume de bani prin poprirea instituită pe pensia acesteia, astfel că în ultima somație a executorului judecătoresc apare o datorie de 8.444 lei ce ar reprezenta rest de plată, care de asemenea ar trebui împărțită în 3 părți.
În drept pârâtul invocă prevederile art.115-118 C.pr.civ., art.1103-1119, art.1135-1140 din noul Cod civil.
-/-
1.3. Poziția procesuală a pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor:
Legal citată, la data de 26.02.2013 a depus la dosar întâmpinare, prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând admiterea acesteia și respingerea acțiunii reclamantului față de S. R..
În motivarea în fapt a întâmpinării pârâta invocă lipsa calității procesuale pasive, atât a Direcției Generale a finanțelor Publice Bihor, cât și a Ministerului Finanțelor Publice în reprezentarea Statului R..
În art.25 din Decretul 31/1954 se prevede că „S. R. este persoana juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații. El participă în astfel de raporturi prin Ministerul Finanțelor, afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop”, pârâta arătând în acest sens că terenul din litigiu nu face parte din domeniul public, deoarece nu se încadrează în prevederile art.5 al.1 din Legea 18/1991 și nici în ale art.3 al.4 din Legea 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acestora.
Potrivit art.4 al.1 din Legea 213/1998, domeniul privat al statului sau al unităților administrativ teritoriale este alcătuit din bunurile aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public. Astfel, se arată că ținând seama că imobilul nu este de uz sau interes public local, nefiind declarat ca atare prin hotărâre a consiliului local, el făcând parte din domeniul privat și este supus dispozițiilor de drept comun, conform art.6 din Legea 18/1991 și art.5 al.2 din Legea 213/1998.
Totodată, pârâta arată că terenul în litigiu este supus dispozițiilor art.26 coroborat cu art.36 din Legea 18/1991, care prevede că „Terenurile situate în intravilanul localității, care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moștenitori, trec în proprietatea comunei, orașului sau a municipiului, după caz, și în administrarea primăriilor.”
Față de cele arătat mai sus, pârâta menționează că reprezentarea Statului R. în cauză se face prin Primăria comunei Băița și nicidecum prin Ministerul Finanțelor Publice.
Pârâta a solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa.
-/-
1.4. Ceilalți pârâți, deși legal citați, nu s-au prezentat în fața instanței de judecată și nu au formulat cereri sau întâmpinare prin care să-și precizeze poziția procesuală.
-/-
În ședința publică din data de 08.01.2013 reclamantul a depus la dosar opis al înscrisurilor depuse în probațiune la dosarul cauzei, respectiv adresa nr.1914/0.11.2012 emisă de către Camera Notarilor Publici Oradea; adresa nr.62/03.01.2013 emisă de Camera Notarilor Oradea; adresa formulată către Primăria C. C. cu dovada expedierii și primirii acesteia; practica judiciară cu privire la vacanța succesorală – filele 50-60.
La termenul de judecată din 26.02.2013 reprezentantul pârâtului B. T. a depus la dosar în fotocopii actele de stare civilă filele 69-71, arătând faptul că pârâtul B. T. în calitate de fiu al defunctei B. Aurina nu a făcut nici un act de acceptare expresă a succesiunii după aceasta, în termenul de un an de zile și nici de acceptare tacită. Pârâtul locuiește în loc. Lelești împreună cu familia, iar bunurile din masa succesorală – respectiv cota de ½ parte din 216 mp, sunt situate în loc. C./Fânațe, pârâtul B. T. neexercitând nici un act sau fapt cu privire la aceste bunuri succesorale. Arată că nu acceptă succesiunea după defuncta mamă, pârâtul fiind străin de această moștenire. Totodată, susține excepția prematurității invocată, raportat la capetele de cerere privind succesiunea vacantă și întocmirea inventarului.
De asemenea, la același termen de judecată reclamantul K. N. a declarat personal că renunță la judecată față de pârâții S. R. prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor, . C. C., C. L. al C. C. și P. C. C., urmând ca în prezenta cauză să aibă calitatea de pârâți doar B. T. și . L. al C. C.. Totodată, a solicitat respingerea excepției invocate de pârâtul B. T. și a depus la dosar fotocopii sentința civilă nr.176/2006 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr.624/2005 și sentința civilă nr.102/2005 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr.2129/2004 și practică judiciară – respectiv decizia civilă nr.1483/04.11.2009 a Curții de Apel București – filele 72-83.
-/-
În probațiune instanța a încuviințat pentru reclamant și pentru pârâtul B. T. proba cu înscrisurile depuse la dosar.
-/-
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
I.Referitor la excepția prematurității, invocată de către pârâtul B. T., instanța va face pentru început următoarele observații: :
Pentru a putea fi valorificat pe cale de acțiune, dreptul, trebuie să respecte anumite cerințe:
a). să fie recunoscut și ocrotit de lege, adică să intre în conținutul unui raport juridic ilegal, care să contravină ordinii publice sau bunelor moravuri;
b). să fie exercitat potrivit scopului economic și social pentru care a fost recunoscut de legi;
c). să fie exercitat cu bună-credință;
d). să fie actual, adică să nu fie supus unui termen sau unei condiții suspensive. Termenul este un eveniment viitor și sigur ca realizare, până la care este amânată fie începerea, fie încetarea exercițiului drepturilor subiective și executării obligațiilor civile, iar condiția este un eveniment viitor și nesigur ca realizare, de care depinde existența (nașterea ori desființarea actului juridic civil).
Dacă dreptul nu este actual, lipsa acestei condiții poate fi invocată prin intermediul excepției de prematuritate.
Excepția de prematuritate poate fi caracterizată ca fiind o excepție de fond, pentru că este în legătură cu o condiție de exercițiu a acțiunii, peremptorie/dirimantă, întrucât prin admiterea ei se tinde la respingerea acțiunii și absolută, pentru că normele care reglementează condițiile de exercițiu ale acțiunii au caracter imperativ.
Față de această caracterizare, înseamnă că excepția de prematuritate va putea fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, atunci când dreptul din raportul juridic dedus judecății este afectat de un termen sau de o condiție suspensivă care nu s-au împlinit până la ridicarea excepției.
În acest context, pârâtul prin întîmpinare a ridicat excepția prematurității cererii, constând în aceea că reclamantul nu s-a adresat notarului public pentru efectuarea inventarului bunurilor sucesorale a defunctei B. Aurina, potrivit articolului 1115 din Codul Civil, precum și pentru declararea vacanței succesorale.
Acest text de lege prevede următoarele:
„Intocmirea inventarului
(1) Succesibilii, creditorii mostenirii si orice persoana interesata pot cere notarului competent sa dispuna efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, toate cheltuielile care se vor face in acest scop fiind in sarcina mostenirii.
(2) Daca succesibilii sau persoanele care detin bunuri din patrimoniul succesoral se opun, efectuarea inventarului este dispusa de catre instanta judecatoreasca de la locul deschiderii mostenirii.
(3) Inventarul se efectueaza de catre persoana desemnata prin acordul succesibililor si al creditorilor sau, in lipsa unui asemenea acord, de catre persoana desemnata fie de notar, fie, dupa caz, de instanta de judecata competenta.”
Raportat la aceste observații, instanța constată că dreptul reclamantului nu este afectat nici de un termen sau de vreo condiție suspensivă, astfel încât să se analizeze problema actualității lui, mai mult modul de redactare a articolului 1115 aliniatul 1 din Codul Civil, nu este unul imperativ, textul prevăzând și posibilitatea instanței de judecată de a dispune acest inventar.
Va reține instanța faptul că procedura succesorală notarială este una necontencioasă, nu este obligatorie, transmisiunea succesorală nu este condiționată de îndeplinirea vreunei formalități sau a acestei proceduri notariale, asigurându-se astfel dreptul reclamantului de a se adresa unui tribunal independent și imparțial.
La respingerea acestei excepții se vor avea în vedere și argumentele instanței reținute la dezbaterea moștenirii după defuncta B. Aurina, moștenirea acesteia urmând a fi constatată ca vacantă, pârâtul B. T. fiind străin de această dezbatere succesorală, neavând nici un interes direct, actual și legitim în această privință.
II.În ceea ce privește dezbaterea succesiunilor, instanța reține cu prioritate următoarele:
Reclamantul are calitatea de creditor al defunctei B. Aurina, începând execuția silită prin dosarul nr. 47/2007 al B. P. R. L.. În acest sens sunt aplicabile prevederile articolului 1.560 din Codul Civil:
„(1) Creditorul a carui creanta este certa si exigibila poate sa exercite drepturile si actiunile debitorului atunci cand acesta, in prejudiciul creditorului, refuza sau neglijeaza sa le exercite.
(2) Creditorul nu va putea exercita drepturile si actiunile care sunt strans legate de persoana debitorului.
(3) Cel impotriva caruia se exercita actiunea oblica poate opune creditorului toate mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut opune debitorului.”.
Prin temporizarea punerii în executare a titlului executoriu ( hotărâre judecătorească nr. 176/2006 pronunțată de Judecătoria Beiuș ) deținut de către reclamant, se creează acestuia un prejudiciu suferit prin inacțiunea debitorului.
I. 1. In ceea ce privește moștenirea defunctului B. G., decedat la 13.02.1976:
Potrivit certificatului de deces (fila 71 din dosar), numitul B. G. a decedat la data de 13.02.1976 și a avut ultimul domiciliu în loc. Fânațe, jud. Bihor.
Reținând că, potrivit art.651 din Cod civil de la 1864, moștenirea se deschide prin moarte, se constată deschisă succesiunea defunctului B. G. care a decedat la data de 13.02.1976.
2.Cu privire la masa succesorală rămasă în urma acestui defunct instanța reține din cercetarea cărții funciare 491 Fânațe (fila 17 dosar), că aceasta se compune din cota de ½ parte din imobilul nr. top. 179 în suprafață de 216 mp înscris în CF 491 Fânațe, reprezentând grădină în intravilan.
3. Cu privire la calitatea de moștenitori ai acestui defunct, se reține în temeiul articolului 659 și următoarele din Codul Civil de la 1864 :
Din actele de stare civilă, instanța reține că defunctul a lăsat ca succesibili pe defuncta B. AURINA – în calitate de soție supraviețuitoare și pârâtul B. T. – în calitate de fiu, aceștia având vocație succesorală concretă, soția supraviețuitoare în cotă de 1/8 parte iar descendentul de gradul 1 în cotă de 3/8 părți.
II. 1. In ceea ce privește moștenirea defunctei B. AURINA, decedată la 25.02.2012:
Potrivit certificatului de deces (fila 69 din dosar), numita B. AURINA a decedat la data de 25.02.2012 și a avut ultimul domiciliu în loc. Fânațe, jud. Bihor.
Reține instanța prevederile art. 953 și 954 din Cod civil, potrivit căruia:
„ Mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta.”și
„ Deschiderea mostenirii
(1) Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia.
(2) Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotararea judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva.moștenirea se deschide prin moarte”, se constată deschisă succesiunea defunctei B. AURINA care a decedat la data de 25.02.2012.
3.Cu privire la masa succesorală rămasă în urma acestei defuncte instanța reține din cercetarea cărții funciare 491 Fânațe (fila 17 dosar), că aceasta se compune din cota de 5/8 părți din imobilul nr. top. 179 în suprafață de 216 mp înscris în CF 491 Fânațe, reprezentând grădină în intravilan.
2. Cu privire la calitatea de moștenitori ai acestei defuncte, se reține în temeiul articolului 963 și următoarele din Codul Civil:
Din actele de stare civilă, instanța reține că defuncta a lăsat ca succesibil pe pârâtul B. T. – în calitate de fiu.
Reține instanța faptul că la termenul de judecată din 26.02.2013 reprezentantul pârâtului B. T. a arătat că pârâtul B. T. în calitate de fiu al defunctei B. Aurina nu a făcut nici un act de acceptare expresă a succesiunii după aceasta, în termenul de un an de zile și nici de acceptare tacită; faptul că pârâtul locuiește în loc. Lelești împreună cu familia, iar bunurile din masa succesorală – respectiv cota de ½ parte din 216 mp, sunt situate în loc. C./Fânațe, pârâtul B. T. neexercitând nici un act sau fapt cu privire la aceste bunuri succesorale. Totodată, a arătat că nu acceptă succesiunea după defuncta mamă, pârâtul fiind străin de această moștenire, putând fi prezumat că a renunțat la moștenire potrivit articolului 1120 din Codul Civil, fiind considerat străin de moștenire potrivit prevederilor articolului 1121 din Codul Civil.
Astfel, raportat la cele reținute mai sus, instanța va constata că moștenirea def. B. AURINA este vacantă și revine pârâtei . L. al C. C., județul Bihor, în cotă de 5/8 părți, potrivit articolului 963 aliniatul 3 și articolului 1.135, texte ce prevăd următoarele:
„ Mostenitorii legali
(1) Mostenirea se cuvine, in ordinea si dupa regulile stabilite in prezentul titlu, sotului supravietuitor si rudelor defunctului, si anume descendentilor, ascendentilor si colateralilor acestuia, dupa caz.
(2) Descendentii si ascendentii au vocatie la mostenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai pana la gradul al patrulea inclusiv.
(3) In lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii.” Și
„(1) Daca nu sunt mostenitori legali sau testamentari, mostenirea este vacanta.
(2) Daca prin legat s-a atribuit numai o parte a mostenirii si nu exista mostenitori legali ori vocatia acestora a fost restransa ca efect al testamentului lasat de defunct, partea din mostenire ramasa neatribuita este vacanta.”
Reține instanța de asemenea prevederile următoarelor texte din Codul Civil:
ART. 1.138
Dreptul de a culege mostenirea vacanta
Mostenirile vacante revin comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii si intra in domeniul lor privat. Este considerata nescrisa orice dispozitie testamentara care, fara a stipula transmiterea bunurilor mostenirii, urmareste sa inlature aceasta regula.”
ART. 1.139
. vacante si raspunderea pentru pasiv
(1) . caz, municipiul intra in stapanirea de fapt a mostenirii de indata ce toti succesibilii cunoscuti au renuntat la mostenire ori, la implinirea termenului prevazut la art. 1.137, daca niciun mostenitor nu este cunoscut. Mostenirea se dobandeste retroactiv de la data deschiderii sale.
(2) . caz, municipiul suporta pasivul mostenirii vacante numai in limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral.
ART. 553
Proprietatea privata
(1) Sunt obiect al proprietatii private toate bunurile de uz sau de interes privat apartinand persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcatuiesc domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Mostenirile vacante se constata prin certificat de vacanta succesorala si intra in domeniul privat al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, fara inscriere in cartea funciara. Imobilele cu privire la care s-a renuntat la dreptul de proprietate conform art. 562 alin. (2) se dobandesc, fara inscriere in cartea funciara, de ., dupa caz, si intra in domeniul privat al acestora prin hotararea consiliului local.
Așa cum a reținut instanța, procedura succesorală notarială este una necontencioasă, nu este obligatorie, transmisiunea succesorală nu este condiționată de îndeplinirea vreunei formalități sau de parcurgerea procedurii notariale. Existența unei succesiuni vacante și componența acesteia poate fi constatată și de către instanță, cu atât mai mult cu cât hotărârea pronunțată constată dreptul de moștenire a unității administrativ-teritoriale, drept dobândit ope legis, potrivit textelor mai sus reținute. . caz, municipiul nu trebuie să ceară de la nimeni . fapt. Acest efect se produce de drept, de îndată ce toți succesibilii cunoscuți au renunțat la moștenire ori, la împlinirea termenului de 1 an și 6 luni de la deschiderea succesiunii, dacă nici un moștenitor nu este cunoscut.
Ca și în cazul moștenitorilor legali și a legatarilor universali sau cu titlu universal, unitatea administrativ teritorială suportă pasivul moștenirii vacante numai în limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral și dobândește retroactiv moștenirea de la data deschiderii sale.
III. Cu privire la capătul de cerere privind efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, instanța reține următoarele:
- prin precizarea de acțiune depusă la data de 08.01.2013,, reclamantul a solicitat să se constate că din masa succesorală face parte doar imobilul din litigiu, aspect față de care nu se impune efectuarea unui inventar, în condițiile în care componența masei succesorale este evidentă și necontestată. Va avea în vedere instanța în acest sens și principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, reclamantul prin precizarea de acțiune indicând în mod clar cuprinsul masei succesorale.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, instanța va admite în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul K. N., potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.
Ia act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Ia act de renunțarea la judecată a reclamantului K. N. față de pârâții S. R. prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor, . C. C., C. L. al C. C. și P. C. C..
Respinge excepția prematurității, invocată de pârâtul B. T..
Admite în parte acțiunea civila formulată și precizată de reclamantul K. N. cu domiciliul ales în Timișoara, ., jud. T., împotriva pârâților B. T. domiciliat în Ștei, ., ., . L. AL C. C., și in consecință:
Constată deschisă succesiunea def. B. G., decedat la 13.02.1976, cu ultimul domiciliu în loc. Fânațe.
Stabilește că masa succesorală rămasă în urma def. B. G., decedat la 13.02.1976, cu ultimul domiciliu în loc. Fânațe, se compune din cota de ½ parte din imobilul nr. top. 179 în suprafață de 216 mp înscris în CF 491 Fânațe, reprezentând grădină în intravilan.
Stabilește că vocație succesorală la această masă succesorală o au defuncta B. AURINA, în cotă de 1/8 părți – în calitate de soție supraviețuitoare și pârâtul B. T., în cotă de 3/8 părți – în calitate de fiu.
Constată deschisă succesiunea def. B. AURINA, decedată la 25.02.2012, cu ultimul domiciliu în loc. Fânațe.
Stabilește că masa succesorală rămasă în urma def. B. AURINA, decedată la 25.02.2012, cu ultimul domiciliu în loc. Fânațe, se compune din cota de 5/8 părți din imobilul nr. top. 179 în suprafață de 216 mp înscris în CF 491 Fânațe, reprezentând grădină în intravilan.
Constată că moștenirea def. B. AURINA este vacantă și revine pârâtei . L. al C. C., județul Bihor, în cotă de 5/8 părți.
Respinge capătul de cerere privind efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. D.M. – judecător D. S.
Red.C.M.
Tehnored.S.D., 9ex.
11 aprilie 2013
Emise 7 comunicări:
- reclamantul K. N. cu domiciliul ales în Timișoara, ., jud. T.,
- pârâții B. T. domiciliat în Ștei, ., .,
- . L. AL C. C.
- S. R. PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR,
- . C. C.,
- C. L. AL C. C.,
- P. C. C..
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1373/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 945/2013. Judecătoria BEIUŞ → |
|---|
