Obligaţie de a face. Sentința nr. 630/2015. Judecătoria BEIUŞ

- toate constatările efectuate cu ocazia vizualizării și identificării obiectului în cauză, se referă la acoperișul terasa, situat deasupra apartamentului nr. 27, de la adresa: - . S. V., nr.10, Beiuș, jud. Bihor și nu la alte suprafețe,nici măcar la suprafața din contract, ci strict la cea aferentă apartamentului în cauză;

- în urma vizualizării petelor apărute pe tavane și pereți în apartament, s-a stabilit că infiltrațiile nu s-au produs din cauza existentei coșurilor de fum.

- planșeul acestui acoperiș/terasa este realizat din panouri de beton prefabricate. Peste aceste planșee sunt realizate mai multe straturi, printre care si stratul de izolație termică, în acea vreme din beton ușor din scorie bazaltică cu grosimea minimă de 18 cm, zgura de culoare roșiatică.

- concluzia este că, apa pătrunde sub izolația hidrofugă chiar din zona aticelor si a izolației hidrofuge defectuos executate (în special copertinele din tablă zincata, a se vedea copertinele aticelor vechi și izolația hidrofugă verticală pe atice) pe toata suprafața în cauză. La data constatării, prin apăsare pe hidroizolație, în zona fostelor antene, deasupra apartamentului in cauza, iese apa in zona îmbinărilor membranelor bituminoase,de calitate slabă (poze).

- infiltrațiile de apă sunt datorate:- copertinelor din tablă zincată executate necorespunzător în raport cu detaliile tip din instrucțiunile tehnice; -izolației hidrofuge verticale(dezlipiri de atice);- hidroizolației hidrofuge orizontale(ușor înclinat, panta mica) care este necorespunzătoare. Hidroizolația este defectuos realizată (apa iese prin apăsare in zona îmbinărilor) iar elementele anexe ale acesteia nu funcționează (tabla de pe atice dezlipită, hidroizolația verticală dezlipită). Având în vedere că nu s-au efectuat sondaje, în opinia experților, stratul suport al hidroizolatiei, în aceasta zonă este deteriorat.

- la data constatării nu s-au identificat elemente care să ducă la concluzia că, deteriorările constatate la interior pe tavane și pereți (pete de umezeala, deteriorarea tencuielilor si zugrăvelilor) ar fi datorită faptului că nu mai este locuit de multă vreme. Într-adevăr, în încăperile neîncălzite, pe timp friguros, în condițiile existentei umidității, se formează zone de mucegai de culoare verde până spre negru, însă, în acest caz, nu s-a constatat existența acestui fenomen. Pereții din bucătărie, hol și camere nu sunt afectați de mucegai, în lipsa umidității generată de infiltrațiile de apă, ca la camera din spate, hol și baie. De aici și concluzia că, în apartamentul în cauză nu există umiditate care să provoace acest fenomen de mucegai, dar există infiltrații de apă din cauza hidroizolatiei de pe acoperișul terasă, a copertinelor de la atice executate necorespunzător si a izolației hidrofuge verticale defectuos executate (poze interioare la pereți și tavane).

- referitor la costul materialelor și al manoperei necesare pentru efectuarea eventualelor reparații pentru readucerea apartamentului la starea inițială, experții au arătat faptul că, tencuielile se referă la suprafața deteriorată vizualizată dar poate fi mai mare după desfacere(sunt lucrări ascunse). Zugrăvelile se referă la toata suprafața încăperilor afectate, la fel și celelalte lucrări nominalizate. Valoarea este estimativă la acest moment, dar s-a ținut seama de faptul că unele lucrări se execută pe încăperea afectată. Față de valoarea estimata la această dată, pot sa apară cheltuieli suplimentare de aproximativ 20%, numai și numai după executarea lucrărilor de îndepărtare a tencuielilor afectate. Nu este exclusă afectarea structurii, armăturii metalice, cu necesitatea unor lucrări de protejare a acestora. O analiză mai profundă se poate realiza după începerea executării lucrărilor de reparații și efectuarea constatărilor și măsurătorilor odată cu aceste lucrări.

Concluziile lucrării de contraexpertiză și răspunsurile comisiei de experți constructori la obiecțiunile părților sunt de natură să contrazică susținerile pârâtei Asociația de Proprietari nr. 14 Beiuș din întâmpinarea depusă la fila 22 dosar conform cărora ,,starea lucrărilor de hidroizolație este bună și nu poate duce la daunele arătate de către reclamanți,,.

Totodată aceste concluzii ale lucrării de contraexpertiză combat și afirmațiile pârâtei . întâmpinarea depusă la fila 56 dosar, potrivit cărora, obligația contractuală de a izola terasa imobilului, prevăzută la art. 5.1 din contractul de închiriere a fost îndeplinită corespunzător, așa cum rezultă din procesul verbal de recepție nr.4/28.09.2009.

De altfel, din examinarea coroborată a acestui proces verbal de recepție și a contractului nr. 2/01.09.2009, în baza căruia a fost întocmit-filele 5760 dosar, instanța reține că acestea nu sunt semnate de către reprezentanții Asociației și nu conțin în cuprinsul lor indicii din care să rezulte faptul că lucrările de hidroizolație descrise au fost realizate la blocul U 1, în care este situat apartamentul reclamanților.

Astfel, instanța apreciază că exista posibilitatea ca aceste înscrisuri să aibă ca obiect lucrări de hidroizolare a unui alt imobil, diferit de cel în litigiu, mai ales că pârâta Asociația a susținut faptul că, în anul 2007 au fost realizate lucrări de hidroizolații la acoperișul blocului în care este poziționat apartamentul reclamanților, iar la dosarul cauzei a fost depus un proces verbal de recepție din data de 06.10.2007-fila 78 dosar, care într-adevăr este semnat cu mențiuni din partea beneficiarului Asociația de Proprietari S. V. nr. 14 Beiuș.

De altfel, temeinicia pretențiilor reclamanților rezultă și din celelalte probe administrate în cauză.

Astfel, în depoziția ce i-a fost luată, aflată la fila 167 dosar, martora B. I. a arătat următoarele:

- locuiește în aceeași scară cu reclamanții, dar pe un alt palier, la . de multă vreme pe reclamantă și a fost de mai multe ori în locuința acesteia situată în ..7, în perioada în care aceasta a locuit în Beiuș. Știe că reclamanta s-a stabilit în Beiuș, înainte de Revoluție și a locuit în apartament până în urmă cu aprox.6-7 ani. În acea perioadă, apartamentul avea o stare bună, reclamanții au început să realizeze lucrări de investiții în sensul că au pus gresie, faianță, parchet, întrucât vroiau să doneze apartamentul unuia dintre băieții lor, care s-a căsătorit. Martora a arătat că a fost în acel apartament, în urmă cu 2 zile și a constatat că în prezent cade varul și tencuiala de pe pereți, în special pe unul dintre pereții de rezistență ai blocului poziționat între baie și camera mică, iar de la acel perete s-a extins umezeala și pe tavanul de la camera mare și la colțuri. A susținut faptul că și pe partea palierului în care locuiește au existat montate antene, iar vecina sa de la etajul 7 s-a plâns din cauza acestora, întrucât și la dânsa în apartament a existat umezeală, iar apa a curs și pe palierul acestora până la etajul 2. A susținut că antenele au fost ridicate de pe palierul lor și amplasate deasupra uscătorului, iar de la momentul ridicării antenelor nu au mai existat probleme, întrucât s-au realizat și lucrări de reparații. A susținut că înainte de amplasarea antenelor, în apartamentul reclamanților nu exista umezeală.

În răspunsurile la întrebările din interogatoriile ce le-au fost luate, aflate la filele 168, 169 dosar, reclamanții au arătat în esență că, din anul 2007, la aproximativ o lună de la momentul instalării de către pârâta . instalațiilor tehnice deasupra apartamentului lor au început să apară degradări în apartament și de atunci a făcut sesizări către Asociație și i-au chemat pe reprezentanții Asociației, să constate despre ce este vorba, discutând în acest sens și cu dl. administrator P., dar aceștia nu au venit, ci au afirmat că izolația blocului a fost realizată. Au susținut că la momentul cumpărării apartamentului existau construite coșurile de fum. Reclamantul a susținut că a făcut sesizări scrise și verbale și la firma . la Cluj, cât și la București și a considerat că datorită instalării echipamentelor tehnice s-au produs deteriorările și degradările în apartament( o astfel de sesizare a fost depusă la fila 189 dosar).

De asemenea , în depoziția ce i-a fost luată, aflată la fila 289 dosar martora T. L., propusă de reclamanți a arătat în esență faptul că a intrat în apartamentul reclamanților, atât înainte de refacerea hidroizolației de către . și ulterior executării izolației de către această firmă și a constatat faptul că apartamentul era deteriorat, respectiv pereții aveau igrasie și erau plouați. Martora a susținut că s-a întâlnit în lift cu reclamanta, iar aceasta i-a spus că și după refecarea izolației blocului de către . apartamentul său a plouat. Martora a arătat că a constatat personal acest lucru, iar deteriorările au fost mai evidente după realizarea izolației. A arătat că și ea a avut probleme cauzate de inundații în apartament, însă in ultimul timp nu mai există astfel de probleme, deoarece deasupra apartamentului său a izolat o altă firmă, respectiv ..

Martorul P. A., în depoziția de la fila 290 dosar, a relatat în esență faptul că, în urmă cu mai mulți ani doamna L. a reclamant cu ocazia organizării ședințelor periodice ale Asociației faptul că în apartamentul său plouă, iar la vremea respectivă Asociația trebuia să reînnoiască contractul cu O. SA.. A arătat că reclamanta a făcut și anterior sesizări la nivelul Asociației, deoarece în legătură cu izolația și producerea inundațiilor au existat probleme la nivelul blocului, chiar anterior montării antenelor. A susținut că anterior au existat mai multe nemulțumiri, deoarece la vremea respectivă ploua cam în toate apartamentele, de la ultimul etaj, precum și faptul că personal a constat că izolația a fost mai bine realizată de către . materiale de calitate, comparativ cu izolația veche ce prezenta crăpături,însă nu cunoaște dacă izolația actuală a acoperișului este corespunzătoare sau nu.

Analizând întreaga probațiune administrată în cauză, instanța apreciază că, în ciuda susținerilor pârâtei . prin probele administrate au dovedit îndeplinirea cumulativă a condițiilor necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtelor.

Pentru a reține astfel, instanța are în vedere că, din punct de vedere al regimului juridic, proprietatea comună pe cote-părți se împarte în coproprietate obișnuită și temporară și coproprietate forțată și perpetuă.

Referitor la cazul coproprietății forțate asupra dotărilor și utilităților comune dintr-un imobil cu mai multe locuințe, incident în prezenta speță fiind acoperișul, se constată că, potrivit art. 3 lit. c) din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, obiectul proprietății comune forțate îl constituie toate părțile dintr-un condominiu care nu sunt apartamente sau spații cu altă destinație decât aceea de locuință.

Și prevederile art. 649 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil arată ce părți comune fac obiectul coproprietății forțate din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente.

Astfel, potrivit acestui articol, "(1) Sunt considerate părți comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:

b) fundația, curtea interioară, structura, structura de rezistență, pereții perimetrali și despărțitori dintre proprietăți și/sau spațiile comune, acoperișul, terasele, scările și casa scărilor, holurile, pivnițele și subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apă, centralele termice proprii și ascensoarele;

(2) Coșurile de fum și de aerisire, precum și spațiile pentru spălătorii și uscătorii sunt considerate părți comune exclusiv pentru coproprietarii care utilizează aceste utilități în conformitate cu proiectul clădirii."

Toate aceste părți comune sunt administrate de către asociația de proprietari, prin hotărâri luate cu votul majorității proprietarilor locuințelor din clădire.

Art. 39 din Legea nr. 230/2007 prevede chiar și modalitatea de folosire a proprietății comune forțate de către terți, persoane fizice sau persoane juridice, de drept public ori de drept privat, cu acordul majorității proprietarilor membri ai asociației și al proprietarilor direct afectați de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, ceea ce nu presupune, însă, încheierea de acte de dispoziție asupra bunurilor proprietate comună forțată.

La art. 40 din legea nr. 230/2007 se prevede: Asociația de proprietari are obligația să ia măsuri cu privire la îmbunătățirea confortului termic al clădirii., iar la art. 43 din acest act normativ se arată:Pentru lucrări majore cu privire la exploatarea, întreținerea, repararea, consolidarea, reabilitarea și modernizarea proprietății comune, asociația de proprietari poate angaja, în numele proprietarilor și cu semnătura lor individuală, credite bancare sau orice alte forme de creditare, conform prevederilor legale, în timp ce, potrivitart. 44, ,,pentru riscurile cu privire la proprietatea comună, asociația de proprietari, în numele proprietarilor asociați, poate încheia polițe de asigurare.,,

De asemenea, la art.45 alin.3 din acest act normativ se arată:(3) Proprietarii membri ai asociației de proprietari au obligația să aprobe și un fond de reparații anual, necesar pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune. Comitetul executiv va pregăti și va prezenta adunării generale suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea acestui fond, care se alimentează în avans, în tranșe lunare egale, prevăzute în lista de plată a cheltuielilor asociației de proprietari. Plățile pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune se vor face din fondul de reparații. Proprietarii membri ai asociației de proprietari pot aproba și alte fonduri cu caracter special.

Rezultă că, în prezenta cauză, în raport de datele mai sus prezentate pretențiile reclamanților față de pârât pot fi întemeiate în drept pe dispozițiile care reglementează răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie.

Astfel, instanța reține că, potrivit art. 998 C.civil de la 1864 „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara” , iar potrivit art. 999 C. civil „omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa.”

Conform Noului Cod civil, în vigoare de la 1 octombrie 2011, a cărui aplicabilitate poate fi reținută în speță, având în vedere caracterul continuu al comiterii faptelor ilicite, răspunderea delictuală este reglementată de art.1349, care stipulează la alineatul (1) că „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”, iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că “Cel care,având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.

Totodată, din economia dispozițiilor art. 1357 Cod civil reiese că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului urmând a răspunde chiar și pentru cea mai ușoară culpă.

Doctrina juridică a apreciat că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ câteva condiții, respectiv:

a) existența unui prejudiciu, în considerarea faptului că nu poate exista răspundere civilă delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu;

b) existența unei fapte ilicite, considerându-se că numai o faptă ilicită poate să atragă după sine răspunderea civilă delictuală;

c) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, arătându-se că pentru a fi angajată răspunderea unei persoane nu este suficient să existe, pur și simplu, fără legătură între ele, o faptă ilicită și un prejudiciu suferit de o altă persoană, ci este necesar ca între faptă și prejudiciu să fie un raport de cauzalitate, în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu;

d) existența vinovăției, subliniindu-se că nu este îndeajuns să fi existat o faptă ilicită aflată în raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este necesar ca această faptă să fie imputabilă autorului ei.

În ceea ce privește proba elementelor răspunderii civile delictuale s-a arătat că potrivit principiului general, sarcina probei referitoare la existența elementelor răspunderii civile delictuale revine victimei prejudiciului (deoarece ea este cea care reclamă ceva în fața justiției), fiind admisibil orice mijloc de probă, întrucât este vorba de dovedirea unor fapte juridice – stricto sensu. În acest sens sunt și prev. art. 249 din Noul C.pr.civ și erau și prevederile cuprinse în art. 1169 din vechiul Cod civil.

Rezultă astfel că, pentru acordarea unor despăgubiri materiale este necesar ca cel care le pretinde să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile și interesele personale patrimoniale i-au fost afectate .

Stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudicii materiale, trebuie să aibă în vedere anumite criterii obiective rezultând din cazul concret dedus judecății, importantă fiind aprecierea judecătorului asupra situației de fapt și probatoriului administrat în cauză, în raport de care se explică rațiunea instituirii daunelor materiale.

Față de aceste precizări, pe baza probatoriului administrat în cauză, a obligațiilor ce incumbă pârâtelor potrivit textelor legale mai sus invocate și raporturilor contractuale stabilite între acestea, instanța urmează a reține comiterea unor fapte ilicite, care constau atât în acțiuni realizate necorespunzător, cât și în inacțiuni, prin rămânerea în pasivitatea față de solicitările reclamanților și care se impun a fi sancționate în scopul prevenirii săvârșirii pe viitor a unor astfel de fapte .

Din probatoriul administrat rezultă fără putință de tăgada aspectul că, pârâta Asociația de Proprietari nr. 14 S. V. Beiuș, cel puțin de la nivelul anului 2012, cunoștea despre existența problemelor cauzate de umezeală în apartamentul reclamanților, iar în anul 2013 s-a adoptat o Hotărâre a Adunării Generale cu privire la reabilitarea blocului U1, însă până în prezent această pârâtă nu a făcut dovada întreprinderii unor demersuri efective pentru remedierea problemelor, astfel că, fapta ilicită și vinovăția acesteia pentru producerea degradărilor din apartamentul reclamanților sunt evidente.

De asemenea probatoriul administrat relevă și existența faptei ilicite și a vinovăției pârâtei . producerea acestor degradări în apartamentul reclamanților, întrucât chiar dacă au fost întocmite procese verbale de recepție, lucrările de izolației executate de această firmă prin intermediar nu au corespuns sub aspect calitativ, elocvente în acest sens fiind concluziile lucrării de contraexpertiză în specialitatea construcții realizată în cauză.

Astfel, instanța omologhează în totalitate aceste concluzii, așa cum au fost acestea mai sus redate, și reține că pe baza acestora reclamanții probează faptul că în patrimoniul lor s-a produs un prejudiciu în valoare certă de 6.562 lei, ca urmare a faptelor ilicite săvârșite de către pârâte, constând în contravaloarea reparațiilor ce se impun a fi executate la apartamentul reclamanților, iar acest prejudiciu îndeplinește cerințele prevăzute de lege pentru repararea acestuia.

În aceste împrejurări, dată fiind existența certă a prejudiciului în cuantum de 6.562 lei, stabilit prin concluziile lucrării de contraexpertiză, este evidentă și legătura de cauzalitate dintre faptele culpabile ale pârâtelor și prejudiciu, motiv pentru care ținând cont de principiul solidarității specific răspunderii civile delictuale, instanța va admite în parte cererea reclamanților, astfel cum a fost formulată precizată și completată.

Trebuie menționat că sub aspectul întinderii efective a prejudiciului, cererea se impune a fi admisă în parte, respectiv pentru suma mai sus indicată stabilită cu acest titlu în concluziile lucrării de contraexpertiză, iar nu pentru suma de 25.000 lei așa cum au solicitat inițial reclamanții sau pentru suma de 18.885,55 lei indicată în centralizatorul pe categorii și obiecte depus de către reclamanți la fila 439 și urm. dosar- deviz întocmit de I.I. B. D. Proconstruct Proiect, deoarece, doar suma de 6.562 lei reprezintă actualmente un prejudiciu cert și în privința căruia instanța poate să dispună.

Pentru ca un prejudiciu patrimonial să dea dreptul victimei de a cere repararea lui este necesar ca acesta să fie cert și să fie nereparat. Un prejudiciu este cert, atunci când existența lui este sigură, neîndoielnică și, totodată poate fi evaluat în prezent. Sunt certe toate prejudiciile actuale și prejudiciile viitoare, iar, acestea din urmă sunt acele prejudicii, care deși nu s-au produs, este sigur că se vor produce și pot fi evaluate în prezent, pe bază de elemente îndestulătoare.

Este adevărat că reclamanții au depus la dosar un deviz estimativ însă suma înscrisă în cuprinsul acestuia nu poate fi reținută de instanță la acest moment cu titlu de prejudiciu viitor și sigur, întrucât cea mai elocventă probă și de neînlăturat cu privire la acest aspect o reprezintă lucrarea de contraexpertiză în specialitatea construcții, or în cuprinsul răspunsului la obiecțiuni s-a făcut doar o estimare cu privire la apariția unor cheltuieli suplimentare de aprox. 20% față de cuantumul cheltuielilor precis determinate și identificate,, arătându-se însă, că o analiză mai profundă se poate realiza după începerea executării lucrărilor de reparații și efectuarea constatărilor și măsurătorilor odată cu aceste lucrări.

Ca atare, dacă în viitor, ca urmare a începerii demarării lucrărilor de reparații se va dovedi întinderea unui prejudiciu mai mare, pe baza constatărilor unor persoane de specialitate, reclamanții au posibilitatea să solicite obligarea pârâților la plata diferenței de sumă necesară executării lucrărilor de reparații care depășește suma stabilită inițial cu acest titlu de către comisia de experți constructori.

Instanța apreciază că față de datele speței sunt întrunite condițiile prevăzute atât de art. 998-999 vechiul Cod civil, cât și de art. 1357-1371 din noul C.civ. pentru angajarea răspunderii pârâtelor pentru fapta proprie, iar cererea reclamanților este întemeiată în parte cu privire la cuantumul prejudiciului mai sus invocat, deoarece există raport de cauzalitate între faptele săvârșite de către pârâte și prejudiciul produs în patrimoniul reclamanților prin săvârșirea acestor fapte.

Referitor la excepția prescripției dreptului reclamanților la acțiune invocată în cauză, din oficiu, în temeiul art. 3 din Decretul nr. 167/1958 coroborat cu art. 6 alin. 4 din Codul civil din 2009 și pusă în discuția părților la termenul de judecată din data de 05.03.2014, instanța apreciază că din probațiunea administrată în cauză rezultă că faptele ilicite săvârșite de pârâte au un caracter continuu. Astfel, în contextul în care la momentul realizării lucrării de contraexpertiză s-a constatat existența unor condiții favorabile producerii degradărilor în apartamentul reclamanților datorită atitudinii culpabile a pârâtelor, care nu au întreprins demersuri pentru refacerea corespunzătoare a hidroizolației blocului, iar în cadrul prezentul litigiu s-a solicitat stabilirea și angajarea răspunderii persoanelor vinovate de pricinuirea pagubei, instanța urmând a decide și întinderea pagubei și în sarcina cui se impune a fi stabilită o astfel de răspundere, în raport de prev. art. 8 din Decretul nr. 167/1958, se poate aprecia că, prezenta cerere este formulată în termen, astfel încât, excepția prescripției urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Pentru ansamblul considerentelor prezentate, în temeiul dispozițiilor legale mai sus invocate, precum și ținând cont de prevederile art.480 vechiul Cod civil, respectiv art.555 din noul C.civ, prevederile Legii nr.230/2007 și Normele metodologice de punere în aplicare ale acestei legi, art.1528, art.1381-1386, art. 1532 alin.1 și 3 din noul C.civ., instanța va admite în parte cererea reclamanților precizată și completată conform dispozitivului prezentei hotărâri.

În baza art. 274 alin.1 C.pr.civilă de la 1865, sub incidența căruia a luat naștere prezentul litigiu, reținând culpa procesuală a pârâtelor, având în vedere că cererea a fost admisă în parte, instanța le va obliga pe acestea să plătească în solidar, în favoarea reclamanților, suma totală de 7.752 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 1.925 lei reprezintă onorariu expert pentru prima lucrare de expertiză întocmită în cauză, justificată prin chitanțele de la filele 177, 291dosar, suma de 4.100 lei,reprezintă onorariu pentru lucrarea de contraexpertiză în specialitatea construcții, justificată prin chitanțele de la filele 336,393,407,437 dosar, suma de 500 lei reprezintă onorariu avocațial, justificată prin chitanța de la fila 438 dosar, iar suma de 1227 lei reprezintă taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, justificată prin chitanțele de la filele 28-30,185 și 206 dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată în cauză de către pârâta ..

Respinge excepția prescripției dreptului reclamanților la acțiune, invocată în cauză din oficiu.

Admite în parte cererea formulată, precizată și completată de către reclamanții L. I. V. și L. A., domiciliați în satul Gurbești, nr.9, . în contradictoriu cu pârâtele ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 14 S. V.-BEIUȘ, cu sediul în Beiuș, P-ța S. V., nr.14, .. Bihor și.> O. R. SA (fostă .), cu sediul în București, ..51-53, sector 1 București.