Rectificare carte funciară. Sentința nr. 613/2015. Judecătoria BEIUŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 613/2015 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 613/2015
ROMÂNIA
JUDEȚUL BIHOR - JUDECĂTORIA BEIUȘ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 613/2015
Ședința publică din 26 mai 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. D. M. – judecător
GREFIER: D. S.
Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulate de către reclamanții C. L. TĂRCAIA PENTRU STABILIREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR și INSTITUȚIA P. COMUNEI TĂRCAIA împotriva pârâților ASOCIAȚIA U. TĂRCAIA și C. JUDEȚEANĂ BIHOR PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, având ca obiect constatare nulitate act juridic rectificare cf.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamanților av. C. V. și reprezentantul pârâtei av. S. S. în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar nr.112/26.05.2015, lipsă fiind părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că pricina se află la al doilea termen de judecată; că procedura de citare este legal îndeplinită; că la data de 12.05.2015 au fost comunicate de către C. Asociații și Fundații din cadrul instanței, în fotocopie statutul și actul constitutiv ale asociației pârâte în cauză; precum și faptul că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La întrebarea instanței, av. S. S. arată că excepția inadmisibilității invocată în cauză o susține ca și o apărare de fond.
Reprezentanții părților arată că nu au alte chestiuni de invocat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau incidente de soluționat, instanța în baza art.223 al.2 și art.392 C.pr.civ. constată cauza lămurită, închide cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile cu prioritate asupra excepțiilor invocate de către pârâtă prin întâmpinare – anume excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. L. Tărcaia, excepția lipsei de interes a reclamantei Instituția P. Comunei Tărcaia, excepția prematurității formulării prezentei cereri, reținând totodată și faptul că în ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, aceasta este calificată ca și o apărare de fond, iar mai apoi asupra fondului cauzei.
Av. S. S. susține excepțiile invocate pentru motivele arătate în scris.
Av. C. V. solicită respingerea excepțiilor invocate de pârâtă pentru motivele arătate în scris.
Av. C. V. solicită admiterea cererii formulate; anularea titlurilor de proprietate indicate; radierea înscrierilor de carte funciară; cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată. Solicită să se constate că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că Asociația U. Tărcaia nu mai există, s-a desființat în 1936, menționând că se vorbește de foștii urbarialiști, iar din actele de la dosar rezultă că pârâta nu este continuatoarea Asociației de Pășunat Tărcaia, arătând și faptul că Asociația U. Tărcaia nu era îndreptățită să obțină aceste terenuri.
Av. S. S. solicită respingerea cererii ca nedovedită. Arată că în baza Deciziei nr.213/05.02.1936 a Consiliului Agricol al Județului Bihor, în cartea funciară se notează că, potrivit dispoziției art.28 din Legea 62/1928, comunitatea foștilor urbarialiști s-a constituit în asociație de pășunat. Ulterior, se înființează Asociația de Pășunat Tărcaia, privind doar imobilele care au ca destinație pășune. Susține că patrimoniul asociației urbariale nu s-a modificat, a fost același, asociația însă a primit o altă denumire pentru exploatarea fondului de pășunat, distinct de fondul forestier.
Av. C. V. arată că înscrierile din cartea funciară fac dovada proprietății, ori, titularul dreptului de proprietate este Asociația de pășunat Tărcaia.
În temeiul art.394 al.1 C.pr.civ., instanța închide dezbaterile.
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față,
În baza actelor de la dosar, constată următoarele:
1.1. Poziția procesuală a reclamanților:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 29.01.2015, reclamanții C. L. TĂRCAIA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR și INSTITUȚIA P. COMUNEI TĂRCAIA, ambele cu sediul în ., jud. Bihor, au chemat în judecată pe pârâta ASOCIAȚIA U. TĂRCAIA cu sediul în ., jud. Bihor, solicitând ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care:
- să constate nulitatea absolută a următoarelor titluri de proprietate, în ceea ce privește parcelele cu următoarele numere topografice;
- nr. top. 2888, 2893, 2890, 572, 573, 579, 649, 654, 813, 816, 992, 993, 1010, 1028, 1336/1, 2128, 2165, 2166, 2894, 2897, 1017/1, 1017/4, 2132/8, 1016/5, 1012/9, 570/6, 652/1, 652/3, 2884, 2885, 2886, 2887, 2889, 2891 si 2892 din titlul de proprietate nr._ din 2008,
- nr. top. 1027, 1031/9/3, 2130, 2132, 1012/9 și 650 din titlul de proprietate nr._ din 2009,
- nr. top. 2168 din titlul de proprietate nr._ din 2009.
- să dispună radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâtei cu privire la parcelele menționate mai sus (sub B 56 - 58 în CF 1 Tărcaia).
- cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
În motivarea în fapt a acțiunii se arată că la data de 05.09.2005, pârâta a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor urbariașilor din Tărcaia, iar anexat cererii, pârâta a depus o copie parțială a CF 1 Tărcaia, din care rezultă că ar fi deținut în proprietate teren pe raza localității Tărcaia. Astfel, se arată că în baza înscrisurilor depuse de pârâtă, acesteia i s-au eliberat titlurile de proprietate nr._ din 2008, nr._ din 2009 și nr._ din 2009.
Reclamanții arată că după o lungă perioadă de timp au intrat în posesia unei copii a întregii coli de carte funciară nr.1 Tărcaia, constatând că sub B5, la 1 Mai 1936, în baza încheierii nr.l988, se menționează: „ în baza deciziunii nr.213 din 5 Februarie 1936 a Consiliului Agricol al Județului Bihor, asupra imobilelor de sub AI 1-20, 30-37 și 39-45 se notează că Comunitatea foștilor Urbalialiști potrivit dispozițiilor art.28 al Legii nr.62 din 1928 s-a constituit în asociație de pășunat luând denumirea de „Tărcaia"" cu sediul în .> Astfel, reclamanții arată că pârâta Asociația U. Tărcaia nu este succesoarea Asociației de Pășunat Tărcaia la care se face referire sub B5 în CF 1 Tărcaia.
Conform mențiunii de sub B5, se arată că Asociația U. Tărcaia nu mai avea în proprietate terenurile de sub AI 1-20, 30-37 și 39-45 din CF 1 Tărcaia încă din anului 1936, acestea trecând în proprietatea Asociației de Pășunat Tărcaia. În aceste condiții, se arată că pârâta nu era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor respective.
În acest sens reclamanții invocă dispozițiile art.26 alin.2 din Legea nr.1/2000, potrivit cărora, „formelor asociative li se va restitui în întregime suprafața avută în proprietate", precum și pe cele ale art. III din Legea nr.169/1997, cu modificările ulterioare: „Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;
…
(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri".
În motivarea în drept a acțiunii reclamanții invocă prevederile art.45, 46, 52 al.2 din Legea 18/1991, art.III din Legea 169/1997, art.26 din Legea 1/2000.
În probațiune reclamanții au depus la dosar în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul următoarele înscrisuri: adresa nr.8/05.09.2005, extras CF 1, 2 Tărcaia.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform art.29 al.2 din OUG 80/2013.
1.2. În ședința publică din data de 05.05.2015 și prin extinderea de acțiune depusă la dosar la data de 06.05.2015, reclamanții au chemat în judecată și pe C. JUDEȚEANĂ BIHOR PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR cu sediul în Oradea, .. 5, Jud. BIHOR.
La același termen de judecată – 05.05.2015, reclamanții au rectificat capătul 2 din acțiune introductivă în sensul că solicită radierea înscrierilor de sub B 56, B 57 din CF 1 Tărcaia și nu solicită radierea înscrierilor de sub B 58 din CF 1 Tărcaia.
-/-
2.1. Poziția procesuală a pârâtei ASOCIAȚIA U. TĂRCAIA:
La data de 24.03.2015 pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării, în susținerea solicitării de respingere a cererii de chemare în judecată, pârâta invoca sub aspect procedural următoarele excepții:
1. Excepția inadmisibilității acțiunii raportat la prevederile Titlului V din Legea 247/2005, referitoare la Cap. VIII - MODIFICĂRILE ADUSE LEGII Nr. 169 /1997, prin care se precizează ca nulitatea absoluta poate fi invocata si pentru actele emise cu încălcarea Legii 1/2000.
Se arată că litera a prezintă 6 situații in care actele de reconstituire a dreptului de proprietate pot fi lovite de nulitate absoluta, astfel:
- reconstituirea pentru persoane care nu au avut niciodată teren in proprietate predat la CAP sau la stat
- reconstituirea in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia in termen legal.
- reconstituire in favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost inscrisi in CAP sau nu au predat terenul la stat, actele de reconstituire a dreptului de proprietate emise dupa eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, intabulat in cartea funciara, precum si actele de înstrăinare efectuate in baza lor.
- actele de reconstituire in măsura in care s-au depasit limitele de suprafața din actul de atribuire pentru construcția de locuințe.
- actele de reconstituire asupra unor terenuri forestiere pentru persoane neîndreptățite.
Se menționează că, întrucât în speță nu ne încadram in niciuna din situațiile prevăzute de către art III din Legea 169 /1997, cu modificările aduse prin cap. V din Legea 247 / 2005, asa cum au fost enumerate mai sus, comisia locala nu putea sesiza Instituția P. in vederea solicitării de a se constata nulitatea absoluta.
2. Excepția lipsei calității procesuale active a Comisiei Locale Tărcaia în acțiunile având ca si obiect constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate.
Se arată că în conformitate cu dispozițiile art. 52 alin.2 din Legea 18/1991, republicata, comisia locala, prin derogare de la prevederile codului de procedura civila, are calitate procesuala activa sau pasiva numai in limita competentei lor, prevăzuta prin reglementările strict referitoare la atribuțiile pe care comisia le îndeplinește.
In conformitate cu atribuțiile prevăzute la cap. II art.5 litera I, C. locala identifică terenurile atribuite ilegal și sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea 169 /1997 cu modificările și completările ulterioare;
Față de aceasta situație, pârâta consideră întemeiata excepția invocată, menționând că singurul atribut al comisiei este acela de a sesiza primarul in vederea solicitării de a se constata nulitatea absoluta a titlului de proprietate.
3. Excepția lipsei de interes a Instituției P. Comunei Tărcaia, raportat la modificările survenite in anul 2013 la art.31 alin.2 din Legea 18/1991
4. Excepția prematurității formulării prezentei cereri, atâta timp cat C. Județeană de Stabilire a Dreptului de Proprietate nu a fost sesizata, cu atât mai mult cu cât C. Locala are atribuții administrative fata de atribuțiile Comisiei Județene care mai are si atribuții jurisdicționale în plus față de C. Locala. De asemenea, se arată că nu s-a făcut dovada actului de sesizare a Instituției P. de către C. Locala.
Pe fondul cauzei, pârâta solicită a se respinge acțiunea de constatare a nulității absolute a Titlurilor de Proprietate, precum si cererea de radiere din C.F., menționând că susținerile reclamanților nu sunt adevărate si nu au nici un temei legal.
Totodată, pârâta arată că se susține cu rea credința de către reclamanții că Asociația U. Tărcaia nu ar fi depus întreaga documentație care a stat la baza cererii de reconstituire a dreptului de proprietate ale foștilor urbariali, aceasta menționând că în dovedirea cererii sale a depus întreaga documentație, respectiv coli de carte funciara, în întregime și nu parțial, cum se susține de reclamanți. Pârâta menționează de asemenea și faptul că notarea de sub B5 din anul 1936, nu contravine nici pe departe drepturile pe care in calitate de urmași ai foștilor urbariași le-a pretins.
Referitor la deciziunea nr. 213 din 5 februarie 1936 al Consiliului Agricol al Județului Bihor, în baza căreia asupra imobilelor de sub A 1-20, 30-37, 39-45, se notează ca comunitatea foștilor urbarialisti potrivit dispoziției art 28 din Legea 62/1928 s-a constituit in asociație de pasunat, pârâta arată că se dorește cu rea intenție sa se inducă ideea ca s-a format o noua asociație, distincta, cu personalitate juridica de sine stătătoare, fara sa se faca dovada în acest sens, ca patrimoniul foștilor asociați urbariali s-ar fi divizat prin crearea unei noi entități juridice, fara sa se remarce in fond, ca de fapt Legea 62/1928 nu face altceva decât reglementează din punct de vedere administrativ modul de exploatare a fondului de pasunat, distinct de fondul forestier.
Față de aceste aspecte, pârâta arată că susținerile reclamanților sunt nedovedite.
În drept pârâta invocă prevederile art.205 noul C.pr.civ.
-/-
1.2. Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 07.04.2015, reclamanții au solicitat:
1. Respingerea excepției inadmisibilității, apreciind că inadmisibilitatea reprezintă o apărare pe fondul cauzei, însă dacă instanța consideră că este vorba despre o excepție, solicită respingerea acesteia.
Reclamanții arată că pârâta consideră, eronat, că nulitatea absolută a unui titlu de proprietate poate interveni numai în cazurile enumerate la art.III alin.l din Legea nr. 169/1997, solicitând în acest context instanței să observe că, acele cazuri la care se face referire în lege sunt numai cazuri exemplificative și nu cazuri strict limitate, nefiind vorba despre o enumerare exhaustivă:
Art III
„Sunt lovite de nulitate absolută ... următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit Prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, M I favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:"
Astfel, se arată că utilizarea formulei „cum sunt:" denotă că urmează exemple de cazuri în care va opera nulitatea absolută, și nu de o enumerare limitativă, putând exista cazuri de nulitate absolută și în afara situațiilor enumerate în lege,
Dincolo de faptul că nu este vorba de cazuri limitativ prevăzute de lege, reclamanții apreciază că în speță sunt incidente cazurile de la punctele (i) și (vi) ale alin.l din art.III al Legii nr. 169/1997.
Pe de altă parte, conform art.26 alin.2 din Legea nr.1/2000, „formelor asociative li se va restitui în întregime suprafața avută în proprietate". Prin urmare, reclamanții arată că pârâta nu era îndreptățită la restituirea unor terenuri pe care nu le-a avut în proprietate, fiind în prezența situației avute în vedere de art.III alin.l lit.a din Legea 169/1997.
2. Respingerea excepției lipsei calității procesuale active a Comisiei Locale Tărcaia
Potrivit art.52 alin.l din Legea nr.18/1991, comisia locală are și calitate procesuală activă, putând, deci, solicita în instanță constatarea nulității absolute a unul titlu de proprietate emis nelegal.
3. Respingerea excepției lipsei de interes a Instituției P. Comunei Tărcaia, considerând că interesul ambelor reclamante în cauză este evident, întrucât, după constatarea nulității titlurilor de proprietate, terenul va reveni la dispoziția comisiei locale, putând fi utilizat pentru reconstituirea dreptului de proprietate către persoane cu adevărat îndreptățite.
Pe de altă parte, conform art.31 alin.2 din Legea nr.18/1991, se arată că „terenurile neatribuite, rămase la dispoziția comisiei, vor trece în domeniul privat al comunei, orașului sau al municipiului". Astfel, dacă terenul va rămâne neatribuit, el va trece în domeniul privat al comunei, interesul instituției primarului fiind evident.
4. Respingerea excepției prematurității formulării cererii
Se arată că în speță nu era necesară sesizarea prealabilă a Comisiei Județene Bihor, întrucât constatarea nulității titlurilor de proprietate se poate face numai de către instanță, prevederile art. III alin.2 din Legea nr.169/1997 fiind clare în acest sens, competența revenind instanțelor, iar primarul și alte persoane care justifică interes, având calitate procesuală activă.
5. Pe fondul cauzei, se arată că înscrierile de sub B5 din CF 1 Tărcaia sunt fără echivoc, rezultând că s-a desființat comunitatea/asociația urbarialiștilor, vorbindu-se de „foștii urbarialisti", si s-a constituit o asociație de păsunat cu denumirea de „Tărcaia". În aceste condiții, se menționează că este evident că Asociația U. Tărcaia nu mai avea în proprietate terenul în discuție după anul 1936, nefiind îndreptățită să solicite restituirea acestor suprafețe de teren, precum și faptul că Asociația U. Tărcaia nu este succesoarea în drepturi a Asociației de Pășunat Tărcaia, deci nu poate beneficia de restituirea terenurilor care au aparținut acesteia din urmă.
3.1. Poziția procesuală a pârâtei C. JUDEȚEANĂ BIHOR PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR:
Pârâta a fost introdusă în cauză la termenul de judecată din 05.05.2015 termen la care s-a dispus citarea acesteia cu un exemplar din acțiunea introductivă, acte anexă și completarea de acțiune – cu mențiunea de a depune întâmpinare cu cel puțin 10 zile înaintea termenului de judecată sub sancțiunea decăderii, potrivit art.204 al.1 C.pr.civ., precum și cu mențiunea de a depune toate documentele pe care le deține cu privire la emiterea celor trei titluri de proprietate din litigiu, însă aceasta nu a depus întâmpinare sau înscrisuri.
-/-
La data de 09.02.2015 reclamanta a depus la dosar titlurile de proprietate nr._/27.11.2009,_/13.11.2009, nr._/02.12.2008.
Urmare a solicitării instanței, la data de 23.04.2015 C. L. Tărcaia a depus la dosar înscrisurile filele 54-69 dosar.
De asemenea, urmare a solicitării instanței la data de 12.05.2015 C. Asociații și Fundații din cadrul instanței, a depus la dosar în fotocopie statutul și actul constitutiv ale asociației pârâte în cauză.
-/-
În probațiune instanța a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisuri și proba testimonială fiind audiați în acest sens martorii S. A. și G. G. (filele 72-73).
-/-
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
I. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. L. Tărcaia, invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța o va respinge potrivit următoarelor considerente:
Art.52 din Legea nr.18/1991
(1) In sensul prezentei legi, comisia locala este autoritate publica cu activitate administrativa, iar comisia judeteana este autoritate publica cu autoritate administrativ-jurisdictionala
(2) C. județeană și cea locală au, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de Procedură Civilă, calitatea procesual pasivă și, când este cazul activă, fiind reprezentate legal de prin prefect respectiv primar . „
Obiectul cererii fiind nulitate absolută a unui act juridic emis la propunerea pârâtei - comisia locală- aceasta are și calitate procesuală activă, potrivit textului de lege mai sus reținut.
II. În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamantei Instituția P. Comunei Tărcaia, invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța o va respinge potrivit următoarelor considerente:
Reține instanța că interesul ambelor reclamante în cauză este evident, întrucât în situația constatării nulității titlurilor de proprietate, terenul ar reveni la dispoziția comisiei locale reprezentate prin primar
Pe de altă parte, conform art.31 alin.2 din Legea nr.18/1991, „terenurile neatribuite, rămase la dispoziția comisiei, vor trece în domeniul privat al comunei, orașului sau al municipiului", fiind astfel fără echivoc interesul reclamantei în soluționarea cererii.
III. În ceea ce privește excepția prematurității formulării prezentei cereri, invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța o va respinge potrivit următoarelor considerente:
Excepția de prematuritate este o excepție de fond, ea putând fi invocată atunci când a fost promovată o acțiune pentru realizarea unui drept afectat de termen sau de condiție suspensivă, înainte de împlinirea acestora. Ori în cauză nu este vorba de un drept afectat de un termen sau de o condiție suspensivă.
Pe de altă parte, art. III alin.2 din Legea nr.169/1997, prevede: (2) Nulitatea poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea N. pentru Restituirea Proprietatilor si de alte persoane care justifica un interes legitim, iar solutionarea cererilor este de competenta instantelor judecatoresti de drept comun
Așadar competența revine, potrivit legii, instanțelor de judecată, motiv pentru care excepția se va respinge ca nefondată.
În ceea ce privește apărarea de fond a inadmisibilității, instanța o va respinge, întrucât articolul art.III alin.l din Legea nr. 169/1997,, nu enumeră în mod exhaustiv cazurile de nulitate absolută, astfel încât instanța are căderea de a cerceta pricina adusă în fața ei.
IV. Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele aspecte:
Din cererea nr.8/05.09.2005 – fila 55, adresată Primăriei Comunei Tărcaia de către Asociația U. Tărcaia, rezultă că aceasta a solicitat reconstituirea drepturilor asupra terenurilor, pășunilor și pădurilor aparținând urbariașilor din Tărcaia, conform Legii 247/2005, în numele tuturor proprietarilor.
Din titlul de proprietate nr._/27.11.2009 emis în pe seama Asociației Urbariale Tărcaia (fila 29), se reține că acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 16 ha și 5255 mp situată pe teritoriul comunei Tărcaia, structurată și amplasată conform celor menționate în anexă.
Din titlul de proprietate nr._/13.11.2009 emis în pe seama Asociației Urbariale Tărcaia (fila 30), se reține că acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 10 ha și 8719 mp situată pe teritoriul comunei Tărcaia, structurată și amplasată conform celor menționate în anexă.
Din titlul de proprietate nr._/02.12.2008 emis în pe seama Asociației Urbariale Tărcaia (fila 31), se reține că acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 55 ha și 300 mp situată pe teritoriul comunei Tărcaia, structurată și amplasată conform celor menționate în anexă.
Cercetând foaia de avere a cărții funciare nr. 1 Tărcaia ,depuse la dosarul cauzei la filele 56-69, instanța reține că imobilele din litigiu reprezintă pășunea comună a foștilor urbariași .
Potrivit înscrierilor de sub B5 din CF 1 Tărcaia, efectuate la 1 Mai 1936, în baza încheierii nr.1988, instanța reține: „în baza deciziunii nr.213 din 5 Februarie 1936 a Consiliului Agricol al Județului Bihor, asupra imobilelor de sub AI 1-20, 30-37 și 39-45 se notează că Comunitatea foștilor Urbarialiști potrivit dispozițiilor art.28 al Legii nr.62 din 1928 s-a constituit în asociație de pășunat luând denumirea de „Tărcaia"" cu sediul în .> Din interpretarea acestei înscrieri, rezultă fără echivoc că, foștii urbariariști se constituie în asociația de pășunat. Așadar, din foaia de proprietate a cărții funciare rezultă că terenurile au aparținut urbariașilor, din înscrierile din foaia de proprietate rezultă că aceeași urbariași s-au constituit în asociație de pășunat, așadar s-a schimbat doar denumirea formei asociative.
Pe de altă parte, reclamanta C. L. Tărcaia nu poate să-și invoce în sprijin propria culpă. Astfel, în cadrul procesului de reconstituire, în cazul în care înscrisurile au fost incomplete, aceeași Comisie trebuia să solicite documente suplimentare. Ori, din cererea depusă, rezultă că s-a anexat cartea funciară 1 Tărcaia, reclamanta procedând ulterior în mai multe rânduri la propunerea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâtei, propunere însușită de C. Județeană Bihor.
Va reține instanța prevederile art.26 alin.2 din Legea nr.1/2000, potrivit cărora, „formelor asociative li se va restitui în întregime suprafața avută în proprietate", astfel încât pârâta fiind persoană îndreptățită, în mod corect i s-au emis titlurile de proprietate atacate .
Pentru considerentele mai sus prezentate, instanța va respinge acțiunea reclamanților.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. L. Tărcaia, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Respinge excepția lipsei de interes a reclamantei Instituția P. Comunei Tărcaia, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Respinge excepția prematurității formulării prezentei cereri, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Respinge acțiunea civilă formulată de către reclamanții C. L. TĂRCAIA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR și INSTITUȚIA P. COMUNEI TĂRCAIA, ambele cu sediul în ., jud. Bihor, în contradictoriu cu pârâții ASOCIAȚIA U. TĂRCAIA cu sediul în ., jud. Bihor și C. JUDEȚEANĂ BIHOR PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR cu sediul în Oradea, .. 5, Jud. BIHOR, ca nefondată.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Beiuș și se judecă de Tribunalul Bihor.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 26 mai 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. D.M. – judecător D. S.
Red.C.M.
Tehnored.S.D., 6 ex.
10. iunie 2015
Emise 4 comunicări:
- reclamanții C. L. TĂRCAIA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR
- INSTITUȚIA P. COMUNEI TĂRCAIA, ambele cu sediul în ., jud. Bihor,
- pârâții ASOCIAȚIA U. TĂRCAIA cu sediul în ., jud. Bihor
- C. JUDEȚEANĂ BIHOR PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR cu sediul în Oradea, .. 5, Jud. BIHOR
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 615/2015. Judecătoria BEIUŞ | Partaj judiciar. Sentința nr. 45/2015. Judecătoria BEIUŞ → |
|---|
