Partaj judiciar. Sentința nr. 1268/2015. Judecătoria BEIUŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1268/2015 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 03-12-2015 în dosarul nr. 1268/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BEIUȘ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1268/2015
Ședința publică de la 03 decembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: G. A. F., președintele instanței
Grefier: Anișoara I. P.
Pe rol, este pentru azi soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta B. C., CNP_ cu domiciliul procesual ales la av. S. L. în Oradea, .. 19, jud. Bihor în contradictoriu cu pârâtul C. V., CNP_ cu domiciliul în Sâmbăta, nr. 107, jud. Bihor, având ca obiect partaj judiciar.
Se constată că, mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 19.11.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre; instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a acorda posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar, a dispus amânarea pronunțării pentru data de 03.12.2015, când s-a hotărât prezenta cauză.
INSTANȚA,
Asupra cererii de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din data de 13.02.2015, reclamanta B. C., CNP_ cu domiciliul procesual ales la av. S. L. în Oradea, .. 19, jud. Bihor în contradictoriu cu pârâtul C. V., CNP_ cu domiciliul în Sâmbăta, nr. 107, jud. Bihor a solicitat: 1. să se dispună sistarea stării de indiviziune între părți asupra imobilului situat în ., jud.Bihor, ce în natură reprezintă casă în suprafață de 200 mp și anexă în suprafață de 57 mp., cu dreptul de proprietate asupra terenului aferent în suprafață de 1134 mp, înscris în CF 1193 Sâmbăta, cu nr. top. 256 și 257/1; 2. să se constate că reclamanta a contribuit cu suma de 1050 euro la lucrările de îmbunătățire, întreținere și renovare ale imobilului și să de dispună obligarea pârâtului la plata acestora; 3. să se dispună atribuirea imobilului în natură reclamantei, iar după scăderea valorii investițiilor făcute de către aceasta, care se ridică la suma de 1050 euro, să se dispună plata sultei de 1500 lei în favoarea pârâtului pentru cota lui contributivă; 4. cu cheltuieli de judecată.
Motivele de fapt arătate prin cererea de chemare în judecată:
Reclamant arată că, a achiziționat la data de 03.11.2003 imobilul situat în .,jud.Bihor, ce în natură reprezintă casă în suprafață de 200 mp. și anexă în suprafață de 57 mp, cu dreptul de proprietate asupra terenului aferent în suprafață de 1134 mp. Se reține totodată că, prețul casei a fost de 40.000 lei, astfel cum rezultă și din contractul de vânzare-cumpărare nr.6062/03.11.2003 încheiat față de notarul public Tocoian I..
De asemenea reclamanta arată că, banii pentru achiziționarea casei i-a obținut în urma vânzării apartamentului comun, pe care l-a deținut în devălmășie cu fostul său soț B. V., iar suma pe care a obținut-o din vânzarea apartamentului a fost de 210.000 lei, din care ei i-a revenit suma de 105.000 lei. Întrucât în acea perioadă era în relație de concubinaj cu pârâtul C. V., a fost de acord cu acesta să fie trecut în actul de vânzare-cumpărare al casei din Sâmbata. În realitate i-a făcut pârâtului o donație, având în vedere sentimentele pe care le avea atunci față de acesta. Se reține că, pârâtul nu avea posibilități materiale și nu a contribuit cu niciun ban la cumpărarea casei.
Reclamanta a arătat că, a locuit cu pârâtul în această casă aproape un an de zile, după care a plecat în străinătate pentru a munci, iar pârâtul C. V. a rămas în localitatea Sâmbăta unde locuiește și în prezent.
Se reține că, aproximativ cinci ani de zile din anul 2005,până în anul 2010 i-a trimis pârâtului pentru renovarea casei, aproape lunar îi trimitea 100,200 euro, după posibilități. A arătat că, deși suma pe care i-a trimis-o pârâtului este mai mare de 1050 euro, solicită obligarea acestuia doar la plata acestei sume, întrucât doar aceste chitanțe le mai are.
Reclamanta a arătat că, întrucât relațiile dintre ei s-au răcit, ea neputând veni așa des acasă, i-a solicitat pârâtului să rezolve, pe cale amiabilă situația, iar pârâtul a refuzat orice discuție. Astfel, în cursul lunii iulie 2013 l-a notificat pe acesta,cu privire la partaj, dar acesta a refuzat primirea scrisorii recomandate, iar în prezent pârâtul are aceeași atitudine și de fiecare dată când îl sună, acesta refuză să vorbească și nu comunică deloc.
Reclamanta arată totodată că, apartamentul situat în Oradea, deținut în coproprietate cu fostul soț, l-a vândut la data de 17.10.2003, iar casa din Sâmbăta a cumpărat-o după foarte puțin timp, la data de 03.11.2003. Pârâtul nu a avut nicio contribuție materială la achiziționarea acestui imobil,întrucât nu avea nici un venit material.
Reclamanta precizează că, întrucât i-a trimis bani pârâtului pentru întreținerea și renovarea imobilului, suma ce reprezintă mai mult decât valoarea imobilului, solicită ca acest imobil să-i fie atribuit ei, arătând că, din banii pe care i-a trimis pârâtul, ea a achitat și impozitele aferente casei și terenului.
De altfel, reclamanta arată că, a trimis banii pârâtului pentru a renova casa, astfel că, geamurile vechi au fost înlocuite cu geamuri noi termopan,a fost schimbată ușa de la intrare, s-au efectuat lucrări de zugrăveli și betonări și întrucât atâta banii, cu care a achiziționat casa, cât și cei pe care i-a trimis pentru renovări, reclamanta consideră că, este îndreptățită la atribuirea imobilului în natură.
Totodată reclamanta consideră că, pârâtul a avut o contribuție minoră la întreținerea imobilului, astfel că, este de acord să-i achite acestuia o sultă de 1500 lei aferentă cotei lui.
În drept, au fost invocate art. 1143 și urm.Cod civil, art 979 și urm.Cod procedură civilă.
În probațiune, au fost depuse la dosarul cauzei, în copie, notificarea adresată pârâtului, prin care acesta a fost invitat la data de 17.07.2014 la sediul cabinetului de avocat din Oradea, în vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului, certificatul de atestare fiscală nr._, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2062/03.11.2003 de B.N.P Tocoian I., înscrisuri în limba italiană, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5111/17.10.2003 de B.N.P. P. F..
La data de 05.03.2015, prin registratura instanței, reclamanta a depus la dosar copia de carte funciară actualizată, nr. 1193 Sâmbăta,pentru nr.top.256,257/1.
La data de 27.03.2015, pârâtul C. V., legal citat, a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că, nu se opune la sistarea stării de indiviziune privind imobilul în litigiu, dar cu unele precizări.
Astfel, în motivarea în fapt a acestei întâmpinări se reține că, reclamanta solicită sistarea stării de indiviziune asupra ,,imobilului situat în ., jud. Bihor, în natură reprezentând casă în suprafață de 200 mp. și anexă în suprafață de 57 mp., cu dreptul de proprietate asupra terenului aferent în suprafață de 1134 mp, înscris în CF 1193 Sîmbăta, nr.top.256,257/1.
Pârâtul arată că, obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr.2062/03.11.2003 de B.N.P. I. Tocoian, l-a format casa situată în . și suprafața de 250 m.p. din terenul cu nr.top.256 și 257/1 înscrise sub B9,10 în C.F.1193 Sîmbăta.
Astfel, conform extrasului de carte funciară nr.1193 Sîmbăta, reclamanta și pârâtul sunt proprietari sub B11-12 asupra casei și terenului în suprafață de 250 mp în cota de ½ parte fiecare, situația în care,imobilul în litigiu îl constituie casa și suprafața de 250 mp teren aferent.
Totodată pârâtul precizează că, nu corespunde adevărului faptul că, reclamanta ar fi contribuit cu suma de 1050 euro la lucrările de îmbunătățire, întreținere și renovare ale imobilului. Din documentele care atestă transferul de bani depuse de către reclamantă, rezulta că, aceasta i-a trimis pârâtului suma de 550 euro, sumă din care a achitat datoriile pe care le are la diferite persoane din . asemenea, din aceste documente reiese faptul că, celelalte sume de bani nu i-au fost trimise lui, ci altor persoane și anume numiților:B. C. și P. G..
Pârâtul a menționat totodată și faptul că, nu au fost executate renovările la casă, cele arătate de reclamantă în acțiune .Geamurile vechi nu au fost înlocuite cu geamuri termopan, iar ușa de la intrare nu a fost schimbată, iar singurele lucrări de îmbunătățiri care s-au făcut au fost zugrăvitul casei în interior și consolidarea fundației.
Pârâtul arată că, materialele necesare pentru zugrăvit le-a cumpărat din banii proprii, betonul pentru fundație l-a primit ca și recompensă de la locul său de muncă ..Oradea, iar manopera la ambele lucrări a fost efectuată de el împreună cu alte persoane. Arată că, reclamanta nu i-a trimis bani pentru renovarea casei, ci doar suma de 550 euro.
Pârâtul precizează totodată că, reclamanta a solicitat atribuirea imobilului în favoarea ei, susținând că ea este cea care a avut o contribuție exclusivă la achiziționarea acestuia, lucru care nu corespunde adevărului, astfel că, pârâtul a formulat și o cerere reconvențională, prin care solicită
1. să se constate că, casa de locuit și terenul aferent în suprafață de 220 mp. din imobilele cu nr.top.256 și 257/1 înscrise în CF 1193 Sîmbâta,reprezintă bunul său propriu ,inclusiv lucrările de zugrăvit și consolidare a fundației;
2. să se dispună partajarea judecătorească prin atribuirea imobilului în favoarea pârâtului, fără plata vreunei sulte favoarea reclamantei pârâte reconvenționale;
3. cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acestei cereri reconvenționale se reține că, reclamanta a susținut că pârâtul nu a avut nici un fel de contribuție materială la achiziționarea acestui imobil,întrucât nu avea nici un venit. Aceasta a arătat că, ea este cea care a achitat în întregime prețul imobilului din suma de bani obținută din vânzarea apartamentului, pe care l-a avut împreună cu fostul ei soț, sens în care a depus contractul de vânzare-cumpărare al apartamentului respectiv, lucru care nu corespunde adevărului, iar contractul de vânzare-cumpărare nu are nicio relevanță, din moment ce suma de bani obținută de reclamantă nu a fost investită în achiziționarea imobilului în litigiu.
Pârâtul arată că, în realitate reclamanta nu a contribuit cu nicio sumă de bani la achiziționarea imobilului. Din contractul de vânzare-cumpărare reiese faptul că, prețul imobilului a fost de 40.000.000 lei, preț care a fost achitat în întregime de către pârât, din banii proprii obținuți în urma încheierii Contractului de credit nr.301/23.09.2003, prin care a obținut un credit în sumă de 50.000.000 lei. Astfel, reclamanta dă dovadă de rea credință susținând că, pârâtul nu a contribuit cu nici un ban la cumpărarea casei, deoarece aceasta a avut calitatea de girant și a avut cunoștință de împrumutul contractat de pârât în vederea achiziționării imobilului în litigiu.
De asemenea, pârâtul a menționat că, contractul de credit s-a încheiat la data de 23.09.2003, iar contractul de vânzare-cumpărare al imobilului s-a încheiat la scurt timp după această dată,respectiv la data de 03 .11.2003. De reținut este faptul că, în contractul de credit s-a menționat că, la acea dată el era angajat la .. Oradea, a realizat venituri în tot acest timp, iar reclamanta a fost cea care nu a avut nici un venit și a fost întreținută de către pârât, în perioada în care au stat în concubinaj din anul 2001 până în anul 2008, când a plecat în Italia.
Pârâtul a arătat și faptul că, tot cu ocazia cumpărării imobilului a primit de la mama sa,numita C. A., suma de 10.000.000 lei,ca și dar manual. Astfel, având în vedere că, de la data achiziționării imobilului, pârâtul întreținea relații de concubinaj cu reclamanta, la dorința acesteia a acceptat ca în contractul de vânzare-cumpărare imobilul să fie trecut în cote părți egale, cu toate că așa cum a arătat, reclamanta nu a avut nicio contribuție la achiziționarea imobilului.
Pârâtul precizează că, locuiește în continuare în casa din litigiu, iar reclamanta nu mai locuiește în această casă din anul 2008, când a plecat în străinătate.
În motivarea în drept au fost invocate prev.art.979 și urm.C.pr.civ, iar în probațiune , pârâtul reclamant reconvențional a depus la dosar, în copii, extrasul de carte funciară nr.1193 Sâmbăta și contractul de credit nr.301/2003.
La data de 15 aprilie 2015, prin registratura instanței, reclamanta pârâtă reconvențională a depus la dosar răspuns la întâmpinare , prin care a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum aceasta a fost formulată și modificată, respectiv:
1. să se dispună sistarea stării de indiviziune între părți asupra imobilului situat în ., jud.Bihor, ce în natură reprezintă casă în suprafață de 200 mp și anexă în suprafață de 57 mp., cu dreptul de proprietate asupra terenului aferent în suprafață de 1134 mp, înscris în CF 1193 Sâmbăta, cu nr. top. 256 și 257/1;
2. să se constate că reclamanta a contribuit cu suma de 1050 euro la lucrările de îmbunătățire, întreținere și renovare ale imobilului și să de dispună obligarea pârâtului la plata acestora;
3. să se dispună atribuirea imobilului în natură reclamantei, iar după scăderea valorii investițiilor făcute de către aceasta, care se ridică la suma de 1050 euro, să se dispună plata sultei de 1500 lei în favoarea pârâtului pentru cota lui contributivă;
4. cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acestui răspuns la întâmpinare, se arată că, reclamanta și pârâtul sunt proprietari asupra casei în suprafață de 250 mp și anexă de 57 mp și a terenului aferent în suprafață de 250 mp, astfel cum pârâtul recunoaște în întâmpinare, iar conform CF 1193 Sîmbâta fiecăruia dintre ei le aparține ½ din imobilul arătat.
Reclamanta arată că, susținerile pârâtului cum că, a primit de la ea doar suma de 550 euro sunt neadevărate, astfel după cum rezultă din recipisele depuse la dosar, doar suma pe care i-a trimis-o și pentru care există înscrisuri este de 1050 euro, iar pe recipisele pe care le-a trimis altor membrii ai familiei a scris exact ce sumă de bani trebuie să ajungă la C. V., folosind pseudonimul de L.. Astfel, reiese în mod clar, că, pe acestea a scris personal modul în care să fie împărțiți banii, pe care îi trimitea lunar, iar ulterior, C. V. îi confirma primirea banilor telefonic. Se reține că, în realitate i-a trimis mai mult de 1050 de euro, dar neavând recipisele, nu pot să știu exact câți euro i-a trimis.
Totodată reclamanta arată că, banii îi trimitea în Oradea, iar pârâtul locuia în Sâmbăta, astfel că, era incomod ca acesta să se deplaseze de fiecare dată pentru a ridica banii. Din acest fiica sa, care locuia în Oradea era cea care, uneori ridica banii și ulterior îi trimitea către pârât, acesta fiind și motivul pentru care, pe una din recipise apare numita P. G., ca fiind cea care a trimis banii, însă așa cum se poate observa, din suma de 350 euro, suma de 50 de euro era pentru pârât.
În motivarea în drept a acestui răspuns la întâmpinare au fost invocate prev. art.150 N C.pr. civ.
La data de 28.04.2015 prin registratura instanței, reclamanta-pârâtă reconvențional a depus la dosar întâmpinare la cererea reconvențională prin care a solicitat respingerea acesteia ca nefondată .
În motivarea în fapt a acestei întâmpinări cu privire la constatarea ca bun propriu a imobilului s-a invocat excepția inadmisibilității cererii raportat la faptul că, părțile din litigiu nu au fost căsătorite, astfel că, nu se poate pune în discuție existența unor bunuri proprii sau comune.
Astfel cum rezultă din situația de carte funciară imobilul înscris în CF 1193 Sâmbăta, cu nr.top.256,257/1 situat în .,jud.Bihor, în natură reprezentând casă în suprafață de 200 mp și anexă în suprafață de 57 mp, cu dreptul de proprietate asupra terenului aferent în suprafață de 200 mp, iar părțile se află în relație de coproprietate,fiecare având o cotă concretă de ½.
Reclamanta arată că, corespunde adevărului că, imobilul a fost achiziționat de către ea și de către pârâtul reconvențional într-un moment în care era într-o relație de concubinaj. Susținerile reclamantului, cum că ea nu ar fi contribuit cu nicio sumă la achiziționarea imobilului sunt neadevărate. Creditul pe care acesta l-a contractat la data de 23.09.2003 în valoare de 50.000 lei vechi nu i-a fost acordat în totalitate, în realitate acesta a primit doar suma de 37.000 lei vechi. Se reține că, pârâtul reconvențional și-a achitat datoriile, pe care le avea față de alte persoane din . nimic pentru achiziționarea imobilului în litigiu. Astfel, având în vedere relația de concubinaj pe care o avea în acea vreme, reclamanta a fost de acord să îi revină jumătate din imobil, astfel că, în fața notarului a declarat că, fiecare a contribuit cu jumătate.
Reclamanta a precizat că, a dorit să îi facă o donație în semn de apreciere având convingerea că relația va rezista în timp.
În ceea ce privește solicitarea de partajare a imobilului cu atribuirea imobilului pârâtului reconvențional, fără plata vreunei sulte, solicită ca această cerere să fie respinsă ca nefondată.
Reclamanta arată că, este de acord cu partajarea imobilului și atribuirea acestuia pârâtului, dar cu obligarea acestui pârât la plata unei sulte reprezentând jumătate din valoarea imobilului și achitarea sumei de 1050 de euro,reprezentând suma de bani trimisă de către ea pentru lucrările de îmbunătățire ale imobilului.
În motivarea în drept au fost invocate prev.art.205 și urm.C..
La termenul de judecată din data de 21 mai 2015, instanța a pus în discuție faptul că, pârâtul a fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 737,85 lei aferentă cererii reconvenționale, sub sancțiunea anulării cererii . Astfel, reprezentanta pârâtului avocat B. V. a arătat că, nu a avut cunoștință despre obligația achitării taxei de timbru . De asemenea, instanța a adus la cunoștință că, s-a pus în vedere pârâtului obligația de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 737,85 lei aferentă cererii reconvenționale, sub sancțiunea anulării cererii, prin notele de pe citație, iar pârâtul personal, lecturând citația emisă, a arătat că, nu a știut ce se solicită prin mențiunile înscrise pe acesta . De asemenea, tot la acest termen reprezentanta reclamantei a invocat excepția netimbrării cererii reconvenționale și a solicitat admiterea acesteia. Pârâtul personal a arătat că, nu are posibilitate să achite taxa judiciară de timbru deoarece nu are bani suficienți . Astfel, instanța, având în vedere că, pârâtul nu a achitat taxa judiciară de timbru aferentă cererii reconvenționale, iar acesta a fost citat pentru termenul de astăzi cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 737,83 lei conform art. 5 alin. 2 din OUG 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii ; faptul că, pârâtul a primit citația la 17 aprilie 2015, iar termenul de judecată fixat în cauză este 21 mai 2015 și nu a achitat taxa judiciară de timbru, consideră că, pârâtul avea timp suficient pentru achitarea taxei de timbru de la data comunicării citației și până la termenul stabilit, a admis excepția netimbrării cererii reconvenționale, anulând această cerere.
De asemenea, reprezentanta reclamantei a solicitat în probațiune încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar, interogatoriul pârâtului, proba testimonială cu martorii indicați în acțiune și prin întâmpinarea la cererea reconvențională, iar instanța a pus în discuția reprezentantei reclamantei dacă se mai impune administrarea probei testimoniale cu martorii indicați prin întâmpinarea la cererea reconvențională, având în vedere că, cererea reconvențională a fost anulată . Față de acest aspect , reprezentanta reclamantei a arătat că, dorește să dovedească aspecte cu privire la faptul că, reclamanta a achitat sume de bani, sume pe care le-a trimis pârâtului . În ceea ce, privește proba privind efectuarea unei expertize de evaluare a investițiilor solicitată prin acțiune arată că, o va solicita în cazul în care se va impune, respectiv dacă nu ajunge la o înțelegere cu pârâtul, însă solicită a se emite adresă Biroului Local de Expertize pentru a comunica o listă cu numele experților .
Tot la acest termen, instanța a pus în vedere părților posibilitatea încheierii unei tranzacții și stingerii litigiului pe cale amiabilă, iar reprezentanta pârâtului a susținut întâmpinarea, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul reclamantei și proba testimonială cu martorii indicați prin întâmpinare. Totodată reprezentanta reclamantei a arătat că, reclamanta este în străinătate, sens în care a solicitat a fi luat interogatoriul acesteia prin avocat.
La termenul de judecată din data de 15 octombrie 2015, reprezentanta reclamantei și reprezentanta pârâtului au arătat că, renunță la proba privind efectuarea raportului de expertiză în construcții, iar reprezentanta reclamantei a depus la dosar interogatoriul reclamantei, arătând că, a fost comunicat și cu reprezentanta pârâtului.
Instanța a încuviințat pentru reclamantă proba testimonială cu martorii R. D., B. L. D., P. S. și pentru pârât proba testimonială cu martorii: Cocerjiuc D., P. G., M. V. P., precum și proba cu interogatoriul pârâtului și cu interogatoriul reclamantei.
Din declarația martorului R. D., aflată la filele 81-82 dosar, rezultă faptul că: "Arat că o cunosc pe reclamantă deoarece am stat în chirie cu fiul acesteia în Italia și din spusele acesteia am aflat că a înstrăinat un apartament, pe care l-a deținut fostul ei soț, iar cota obținută din vânzarea apartamentului, de 20 milioane lei vechi, reclamanta a folosit-o la cumpărarea imobilului, din localitatea Sâmbăta.Din spusele reclamantei am înțeles că imobilul a fost cumpărat împreună cu numitul L., așa îi spunea reclamanta. Stiu că reclamanta i-a trimis pârâtului, o dată 300 euro, odată 20 euro, iar odată l-a rugat pe fiul său să pună pentru ea suma de 300 euro, sume destinate numitului L. și care, din spusele reclamantei erau necesare pentru schimbarea geamurilor, ușilor, consolidarea fundației. Știu că reclamanta a mai trimis sume de bani tot numitului L., dar nu pot preciza cu siguranță sumele trimise. Arat că am fost de față când reclamanta l-a contactat telefonic pe pârât cu intenția de a se înțelege cu acesta, iar pârâtul îi punea muzica la telefon. Din spusele reclamantei am înțeles că imobilul din Sâmbăta a fost cumpărat cu suma de40 milioane lei vechi. Din spusele reclamantei am înțeles că aceasta a pus jumătate din sumă, iar pârâtul jumătate din sumă pentru achiziționarea imobilului din Sâmbăta. Nu cunosc cu cât s-a vândut apartamentul din Oradea. Revin și arat că nu știu care a fost suma primită de reclamantă din imobilul înstrăinat în Oradea,respectiv apartament.
Din declarația martorului R. D., aflată la filele 83-84 dosar, rezultă faptul că:,, Arat că sunt vecină cu părțile din proces și în anul 2002 reclamanta și pârâtul au intrat în posesia imobilului în litigiu. Nu pot preciza din contribuția căruia dintre cei doi a fost achiziționat imobilul. În grădină m-am întâlnit cu tatăl pârâtului, iar în urma discuțiilor cu acesta mi-a spus că locuiește cu fiul său, împreună cu mama pârâtului pe o perioadă de cca 5-6 luni și că a contribuit cu o parte din bani la cumpărarea imobilului din litigiu. De asemenea stiu că la cca 2-3 ani după ce a fost achiziționat imobilul a fost schimbat un geam de la stradă cu un geam folosit din lemn cu roletă și s-a zugrăvit, s-a renunțat la o ușă și s-a făcut o boltă din câte îmi amintesc, a fost zugrăvit interiorul casei, s-a făcut un zid de consolidare a casei și s-a demolat anexe foarte vechi și s-a zidit o fundație, care este în același stadiu și în prezent. Stiu că lucrările au fost făcute de către un cetățean din . casei, iar în ceea ce privește betonul necesar pentru consolidarea fundației am înțeles că ar fi fost primit de către pârât de la locul de muncă, dar eu personal, nu pot afirma cu siguranță acest aspect, am văzut o cifră de adevăr și știu că pârâtul era angajat la S.C. Repcon. De asemenea am văzut mai mulți oameni la momentul respectiv, din care o parte erau ,cred,colegii pârâtului, iar o parte erau vecini,prieteni din . aspecte legate de sume de bani sau altceva.,,
Din declarația martorului P. G., aflată la filele 85-86 dosar, rezultă faptul că:,În anul 2002 a fost cumpărată casa de către pârât împreună cu reclamanta și din . pârâtul a făcut un împrumut la Banca de Credit din C. și a primit o sumă de bani de la părinții săi, dar nu stiu dacă reclamanta a contribuit cu vreo sumă de bani la cumpărarea imobilului. Stiu că părinții pârâtului au locuit cu cele două părți,cca 1an sau 2 de zile.Arat că la imobilul în litigiu, eu personal am schimbat un geam la stradă,respectiv un geam de lemn, folosit, am zugrăvit interiorul casei și am participat la consolidarea fundației, asta ca și ajutor reciproc față de pârât, nefiind plătit pentru munca prestată. Stiu că pârâtul a primit o cifă de beton de la Repcon, deoarece era angajat acolo, iar cu cifa de beton s-a consolidat fundația și s-a făcut fundația la anexă, care a rămas și în prezent în același stadiu și s-a turnat beton în curte, dar nu în toată curtea .Nu s-u făcut garduri. Nu stiu dacă reclamanta a trimis bani pârâtului din Italia, știu că acesta primea pachete de la fiica sa din Italia. Nu stiu prețul cu care s-a cumpărat imobilul din Sâmbăta. Stiu că reclamanta a avut un apartament în Oradea,împreună cu fostul soț și din câte am auzit apartamentul a fost înstrăinat da, nu știu de către cine și nici nu stiu suma obținută în urma înstrăinării apartamentului. Nu stiu dacă reclamanta a primit vreo sumă de bani în urma vânzării apartamentului. Arat că în perioada în care s-au făcut îmbunătățirile la imobilul din Sâmbăta ,reclamanta locuia împreună cu pârâtul în imobilul respectiv. După plecarea reclamantei în Italia nu s-au mai făcut îmbunătățiri sau lucrări la imobilul din Sâmbăta.
Din declarația martorului M. V. P. aflată la filele 97 dosar, rezultă faptul că:,Arat că sun t vecin cu pârâtul și știu că acesta împreună cu reclamata am cumpărat această casă, iar în perioada în care s-au mutat în imobil au locuit împreună, inițial cu părinții pârâtului,mama acestuia decedând, iar tatăl s-a mutat în altă parte și nu cunosc motivele. Stiu ca a locuit împreuna cu reclamanta, ca au fost schimbate geamurile de la stradă cu alte geamuri, însă noi ci primite de pârât, iar în perioada în care au avut loc aceste lucrări, cred că reclamanta era la domiciliu. Stiu ca pârâtul a mai făcut un zid de sprijin în partea stânga a casei ,care se observa din stradă, a mai edificat fundații de 5,6/4,5 m și a fost betonată curtea, materialul necesar fiind primit de către pârât de la societatea la care a fost angajat Repcom, eu fiind chemat cu acea ocazie să îl ajut pe pârât la întinderea betonului. În perioada în care au fost efectuate aceste lucrări,reclamanta nu era la domiciliul di n Sâmbăta,dar nu pot preciza unse se afla. Din auzite am aflat că reclamanta a fost plecată la muncă, în străinătate, dar nu știu să fi trimis bani pârâtului.
Din declarația martorului B. L. D., aflată la fila 98 dosar, rezultă faptul că:,,Am înstrăinat în anul 2002 reclamantei și pârâtului o casă veche în localitatea Sâmbăta, pentru suma de 1040 Euro, sumă pe care am primit-o la cca 2 luni, după ce i-am lăsat pe cei doi să locuiască în casă. Nu pot preciza de la cine anume proveneau banii ,respectiv deoarece cei doi locuiau împreună la momentul la care am primit banii. Nu cunosc alte aspecte legate de relația dintre cei doi.,,
Din declarația martorului P. S., aflată la fila 105 dosar, rezultă faptul că:,,Am fost căsătorit cu fiica reclamantei și aceasta împreună cu fostul soț au avut un apartament în Oradea, pe care după divorț,l-au înstrăinat, iar banii obținuți au fost împărțiți în sume egale, reclamantei revenindu-i suma de_ euro. Știu că în acea perioadă reclamanta locuia împreună cu pârâtul și locuiau împreună, iar la o vreme după ce acest apartament a fost înstrăinat reclamanta a achiziționat o casă în Sâmbăta și stiu că în contract a fost trecut și pârâtul. Tot din familie, respectiv de la soția mea am aflat că banii necesari pentru cumpărarea imobilului din Sâmbăta au provenit din banii obținuți din vânzarea apartamentului de către soacra mea și fostul soț. Știu că cei doi au locuit în casa din Sâmbăta, soacra mea a plecat la muncă în Italia, iar după această dată reclamanta a trimis bani peste 1000 euro pârâtului în mai multe rânduri ,acest lucru cunoscându-l din spusele soției mele. Nu stiu ce s-a întâmplat cu banii, care au fost trimiși de către soacra mea pârâtului. Arat că am fost odată în vizită la cei doi în Sâmbăta, iar soacra mea era plecată în Italia și am văzut că era turnat beton în curte de către pârât. În perioada în care am fost în vizită la Sâmbăta reclamanta și pârâtul erau în relații bune. Arat că în acea perioadă pârâtul era angajat la . că reclamanta să fi lucrat o perioadă la o fabrică de încălțăminte din Sâmbăta și cred că beneficia și de o pensie de boală.
Analizând cererea de chemare în judecată de față, prin prisma motivelor formulate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
În fapt părțile au intrat în relații de concubinaj, iar reclamanta înainte de acest fapt a fost căsătorită cu numitul B. V..
Ca urmare a relației de concubinaj dintre părți, acestea au achiziționat la data de 3.11.2003 imobilul situat în Sâmbăta identificat cu nr. top 256, 257/1 înscris în CF 1193 Sâmbăta ce reprezintă în natură casă și teren în suprafață de 250 mp, astfel cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2062/03.11.2003 fila 9 din dosar .
Din analiza contractului de vânzare cumpărare mai sus arătat, instanța reține că, reclamanta și pârâtul au cumpărat imobilul în cote părți egale de ½ parte fiecare fiind astfel intabulat în mod corespunzător la CF sub B11-12 din CF 1193 Sâmbăta.
Înainte de încheierea contractului de vânzare cumpărare, reclamanta ca urmare a partajului încheiat cu fostul soț B. V. a încheiat un contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5111/17.10.2003 de BNP P. F. fila 18 din dosar, prin care cei doi au înstrăinat imobilul înscris în CF_ S. ce a reprezentat în natură apartament cu 3 camere pentru suma de 210 milioane lei, din care reclamantei i-au revenit jumătate din bani.
Tot înainte de încheierea contractului de vânzare, pârâtul a încheiat un contract de credit cu Cooperativa de Credit C. nr. 301/23.09.2003 prin care pârâtul a împrumutat suma de 50 milioane vechi pe termen de 36 luni, credit ce urma a fi utilizat pentru procurarea de locuință, contract la care reclamanta a participat în calitate de girant care se află la dosar la filele 43-45.
Reclamanta a invocat în motivarea acțiunii faptul că, imobilul a fost achiziționat din veniturile sale proprii, respectiv din vânzarea apartamentului din Oradea și că a fost de acord ca pârâtul să dețină cotă de apartament, făcându-i astfel o donație. Acest lucru este combătut de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2062/2003 de BNP I. Tocoian prin care s-a statuat faptul că, obiectul contractului îl constituie vânzarea cumpărarea casei de Sîmbâta, în cotă de ½ parte pentru fiecare dintre cumpărători și nici de cum un contract de donație . În ceea ce privește efectele contractului de vânzare cumpărare acestea se produc până la momentul la care contractul este anulat, ori în faza de față contractul este valabil, astfel că, instanța nu poate lua în considerare apărarea formulată de reclamantă raportat la cele de mai sus.
Ulterior, cumpărării imobilului din Sâmbăta, părțile și-au stabilit domiciliul conjugal în această casă, motiv pentru care așa cum rezultă din depozițiile martorilor audiați în cauză, respectiv Cocerjiuc D., P. G., M. V. P., s-au adus îmbunătățiri la imobilul mai sus arătat în sensul că a fost schimbat un geam de la stradă cu un geam folosit din lemn cu roletă, s-a zugrăvit interiorul, s-a renunțat la o ușă, s-a făcut o boltă, s-a făcut un zid de consolidare a casei și s-au demolat anexele foarte vechi, s-a zidit o fundație care este în același stadiu și în prezent. Aceste lucrări au fost efectuate de cetățeni din . G. ca și ajutor reciproc față de pârât, nefiind plătit pentru munca prestată. Martorii au indicat faptul că pârâtul era angajat la . ca urmare acestui fapt a primit din partea societății beton cu care și-a consolidat fundația și a făcut fundația la anexa nouă, fără a plăti însă pentru această lucrare. În perioada în care s-au făcut aceste îmbunătățiri reclamanta locuia împreună cu pârâtul în imobil, iar după plecarea reclamantei în Italia nu s-au mai executat lucrări de îmbunătățire la imobil.
Martora B. L. D. este persoana care a înstrăinat imobilul părților și care confirmă faptul că, acesta a fost vândut cu suma de 1040 euro, sumă pe care a primit-o la cca 2 luni după ce cei doi au locuit în imobil.
Din depozițiile martorilor P. S. și R. D., instanța reține că, reclamanta a trimis pârâtului sume de bani respectiv 300 euro, 200 euro sau sume depuse pe numele altor persoane, însă destinate pârâtului cu mențiunea L.. Martorul R. D. arată că, pentru achiziționarea imobilului din Sâmbăta din spusele reclamantei a aflat că, aceasta a contribuit cu jumătate, iar pârâtul cu cealaltă jumătate.
Analizând cele mai sus arătate, instanța constată că, reclamanta și pârâtul au achiziționat imobilul din Sîmbăta asupra căruia se solicită în prezent partajul în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 6062/03.11.2003 de BNP I. Tocoian, fiecare dintre părți contribuind cu ½ din valoarea acestuia, banii necesari pentru achiziționarea imobilului fiind dobândiți de reclamantă în urma înstrăinării apartamentului din Oradea, iar de pârât în urma încheierii contractului de credit nr. 301/23.09.2003.
Este fără de tăgadă faptul că, ambele părți au contribuit la achiziționarea imobilului, fapt confirmat de contractele de vânzare cumpărare autentice depuse la dosar, contractul de împrumut nr. 301/2003, precum și depozițiile martorilor care confirmă acest fapt, respectiv martorul R. D. propus chiar de reclamantă, care a menționat că ; din spusele reclamantei a aflat că, ambele părți au contribuit cu ½ parte la achiziționarea apartamentului."
Ca urmare acestui fapt, instanța consideră că, imobilul în litigiu este bun comun achiziționat de ambele părți în cote egale de ½ fiecare.
Având în vedere că, ambele părți au fost de acord cu partajul și dispozițiile art. 1143 C. civil conform căruia nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune , instanțava admite în parte cererea formulată de către reclamanta B. C. – având CNP_ cu domiciliul procesual ales la av. S. L. în Oradea, .. 19, jud. Bihor împotriva pârâtului C. V. având CNP_ cu domiciliul în Sâmbăta, nr. 107, jud. Bihor, ca legală și întemeiată și în consecință:
Va dispune sistarea stării de indiviziune între părți asupra imobilului situat în ., jud. Bihor, în natură reprezentând casă și anexă și teren aferent.
În ceea ce privește atribuirea imobilului către părțile din proces, instanța având în vedere faptul că, reclamanta este plecată în străinătate, nu locuiește în imobilul situat în Sîmbăta, la acesta pârâtul aducând o . îmbunătățiri din contribuția proprie, fapt confirmat de martorii audiați în cauză, consideră că, este în interesul părților ca imobilul să fie atribuit pârâtului .
Mai mult decât atât, reclamanta prin răspunsul la întâmpinare a fost de acord cu atribuirea imobilului în favoarea pârâtului și cu plata sultei corespunzătoare.
Având în vedere faptul că, pe parcursul desfășurării cauzei, părțile nu au procedat la efectuarea unei expertize cu privire la valoarea imobilului, pârâtul la ultimul termen de judecată a arătat că, acceptă valoarea imobilului ca fiind cea din certificatul de atestare fiscală aflat la dosar fila 8, cu nr._ eliberat la 2.10.2014 de . Venituri, prin care s-a stabilit valoarea impozabilă a imobilului de_ lei, valoare pe care reclamanta nu a contestat-o și la care de altfel aceasta a și achitat taxa de timbru.
Astfel, în temeiul art. 676 alin. 1 și 2 lit. a C. Civil, va dispune atribuirea imobilului situat în ., jud. Bihor, constând în casă de locuit și teren aferent în suprafață de 250 mp din imobilele cu nr. top 256 și 257/1 înscrise în CF 1193 Sâmbăta, în favoarea pârâtului, cu obligarea acestuia la plata sultei de 73.745 lei în favoarea reclamantei.
Având în vedere faptul că, din înscrisurile depuse la dosar filele 10-17 rezultă fără de tăgadă faptul că, reclamanta a trimis pârâtului sume de bani, pe numele său personal sau pe numele altor persoane cu mențiunea în acest caz a sumei ce-i revenea pârâtului cu prescurtarea L. și care este consemnat pe fiecare transfer de bani, instanța consideră că, sub acest aspect cererea reclamantei este întemeiată, astfel că, în temeiul art. 1488 C. civil va obliga pârâtul la restituirea în favoarea reclamantei a sumei de 1050 euro .
În temeiul art. 453 alin. 2 C. pr. civilă va compensa cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de către reclamanta B. C. – având CNP_ cu domiciliul procesual ales la av. S. L. în Oradea, .. 19, jud. Bihor împotriva pârâtului C. V. având CNP_ cu domiciliul în Sâmbăta, nr. 107, jud. Bihor, ca legală și întemeiată.
Dispune sistarea stării de indiviziune între părți asupra imobilului situat în ., jud. Bihor, în natură reprezentând casă și anexă și teren aferent.
Dispune atribuirea imobilului situat în ., jud. Bihor, constând în casă de locuit și teren aferent în suprafață de 250 mp din imobilele cu nr. top 256 și 257/1 înscrise în CF 1193 Sâmbăta, în favoarea pârâtului, cu obligarea acestuia la plata sultei de 73.745 lei în favoarea reclamantei.
Dispune obligarea pârâtului la restituirea în favoarea reclamantei a sumei de 1050 euro.
Compensează cheltuielile de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Beiuș.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 3 decembrie 2015.
Președinte,Grefier,
G. A. F., președintele instanței, Anișoara I. P.
Red. G.A.
Tehnored. A.I.
4 exemplare
23.12.2015
Emis 2 comunicări:
- reclamanta B. C. – având CNP_ cu domiciliul procesual ales la av. S. L. în Oradea, .. 19, jud. Bihor;
- pârâtul C. V. având CNP_ cu domiciliul în Sâmbăta, nr. 107, jud. Bihor
| ← Fond funciar. Sentința nr. 1280/2015. Judecătoria BEIUŞ | Pretenţii. Sentința nr. 3/2015. Judecătoria BEIUŞ → |
|---|
