Pretenţii. Sentința nr. 967/2015. Judecătoria BEIUŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 967/2015 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 967/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BEIUȘ-JUDECĂTORIA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 967/2015
Ședința publică de la 07.10.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. A.- M.,judecător
GREFIER: B. A.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanții P. A., CNP_, cu domiciliul în localitatea Seghiște, nr.90, . și I. M., CNP_, cu domiciliul în municipiul A., ., nr. 202, . în contradictoriu cu pârâtul M. V., CNP_, cu domiciliul în localitatea Seghiște, nr.160, ., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică și conform art.219 din Codul de procedură civilă instanța constată că se prezintă reclamantul P. A., reprezentantul reclamanților, av. B. C., în baza împuternicirii avocațiale nr._/20.09.2014, depusă la fila 5 dosar, pârâtul M. V., personal și martorii: M. M. C. și H. P., lipsă fiind reclamanta I. M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul reclamanților, av. B. C., depune la dosar, în ședință publică, chitanța privind achitarea diferenței onorariu expert în sumă de 1000 lei. Arată că reclamanții nu acceptă concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, însă nu solicită efectuarea unui raport de contraexpertiză în specialitatea topografie.
Pârâtul M. V., arată că este de acord cu expertiză întocmită de către domnul expert P. P..
Instanța procedează la audierea martorilor M. M. C. și H. P., conform prevederilor art.318, 321 C.pr.civ., sub prestare de jurământ în forma prevăzută de art.319, alin.1și 2 C.pr.civ., consemnarea făcându-se conform art.323 C.pr.civ., potrivit căruia martorul semnează declarația dată, după ce a luat în prealabil cunoștință de conținutul acesteia, declarațiile fiind atașate la dosarul cauzei.
Reprezentantul reclamanților, av. B. C., arată că nu mai are de propus alte probe și de formulat alte cereri.
Pârâtul M. V., arată că nu solicită alte probe.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, potrivit art. 244 alin.1 C.pr.civ. instanța declară încheiată cercetarea procesului și conform art. 392 C.pr.civ. deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, acordând cuvântul părților.
Reprezentantul reclamanților, av. B. C., solicită admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, arată că are dubii cu privire la identificarea parcelelor de teren. Solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, onorariu expert și taxă judiciară de timbru.
Pârâtul M. V., arată că se opune la admiterea cererii de chemare în judecată, solicită respingerea acesteia, arată că a fost pus în posesie pe terenul pe care este situat stâlpul și nu a folosit niciodată imobilul nr. top 1636. Susține că este înregistrat pe rolul instanței dosarul nr._ în care emite pretenții pentru nr. top. 1635. Nu solicită cheltuieli de judecată .
În baza art.394 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale pricinii instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
JUDECĂTORIA
DELIBERÂND
Asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la instanță la data de 18.12.2014, legal timbrată cu suma de 107 lei taxă judiciară de timbru,potrivit chitanțelor de la filele 6și 21 dosar, reclamanta reclamanții P. A. și I. M., în contradictoriu cu pârâtul M. V., au solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța:
- să dispună obligarea pârâtului M. V., să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie imobilul nr. top 1636 înscris în CF 381 Seghiște, cu obligarea acestuia de a achita reclamanților suma de 700 lei, reprezentând contravaloarea fânului cosit și transportat la domiciliul său; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanții au arătat că sunt proprietari în întregime asupra parcelei cu nr. top 1636 din CF 381 Seghiște, acest teren fiind dobândit prin moștenire și este situat la locul numit „Jurculeasca”.
Totodată, reclamanții au arătat că acest teren a folosit de către aceștia din anul 1990 până în luna mai 2013 când, fără niciun drept, pârâtul M. V. a cosit fânul de pe această suprafață și l-a transportat la domiciliul său, fânul cosit fiind apreciat de către reclamanți la valoarea de 700 lei.
Reclamanții au susținut faptul că, acesta a fost motivul pentru care ei nu au putut folosi acest teren și că terenul a fost arat recent și fără nici un drept de către pârâtul M. V..
În motivarea în drept a acțiunii, reclamanții au invocat prevederile art. 563 și următ. din Codul de procedură civilă, iar în probațiune, aceștia au depus la dosar, în xerocopie, înscrisurile reprezentate de CF_ L., schiță de identificare și acte de stare civilă.
La data de 08.01.2015, la solicitarea instanței, reclamantul P. A., prin reprezentant a depus la dosar dovada achitării diferenței de taxă judiciară de timbru în sumă de 57 lei și adeverința nr. 1/05.01.2015, eliberată de Primăria comunei L. și CF_ L..
Totodată, la data de 19.01.2015, pârâtul a depus întâmpinare, prin care a arătat faptul că nu folosește terenul identificat cu nr. top 1636, înscris în CF 381 L., întrucât terenul folosit de către acesta este identificat cu nr. top 1635, înscris în CF 145 Seghiște, teren pe care este amplasat un stâlp de electricitate, astfel cum rezultă din schița anexată la întâmpinare.
Totodată pârâtul a arătat că terenul reclamanților este folosit de către cei doi martori propuși de către aceștia în probațiune, respectiv: M. M. și H. M..
Cu privire la solicitarea reclamanților de obligarea a acestuia la plata contravalorii fânului în sumă de 700 lei, pârâtul a arătat că nu trebuie să achite această sumă câtă vreme nu a folosit terenul reclamanților.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept iar în probațiune pârâtul a anexat, în xerocopie, schița privind identificarea imobilului nr. top 1635, înscris în CF 145 Seghiște.
La data de 28.01.2015, reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de către pârât.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanții au arătat că aceștia își mențin solicitările din acțiunea introductivă și nu corespund adevărului susținerile pârâtului invocate în întâmpinarea formulată în cauză.
Prezent în instanță la termenul de judecată din data de 11.03.2015, pârâtul M. V., a susținut că acesta nu ocupă și nu a folosit imobilul cu nr.top.1636, ci a folosit doar imobilul cu nr.top.1635 Seghiște.
Totodată, a arătat faptul că folosește acest imobil cu nr.top.1635 Seghiște doar de aproximativ 2 -3 ani de zile, de când a realizat identificarea terenurilor pe baza schiței depusă la dosar, deoarece înainte acest teren a fost folosit de către reclamantul P. A., iar el a folosit atunci imobilul cu nr.top.1637, care nu se observă pe schiță. A menționat că a primit acest teren cu nr. top 1637 de la Primăria L. și l-a folosit în perioada 1992-2000, deoarece după această dată reclamantul i-a prezentat un titlu de proprietate pentru acest imobil. De asemenea, a precizat că a ajuns să folosească imobilul cu nr. top.1635, deoarece în tabelul de exproprieri, acest teren a aparținut bunicului său Devan T.. Pârâtul a arătat, de asemenea, faptul că reclamantul a vândut un teren în zonă, iar terenul cu nr. top. 1636 este folosit chiar de către persoanele propuse în calitate de martori de reclamant.
În probațiune, la termenul de judecată din data de 11.03.2015, pârâtul a depus la dosar, în xerocopie, înscrisurile reprezentate de: extras din registrul agricol întocmit pe numele Devan T., certificatul de deces . nr._ al def.Devan T., extras a părții B din CF 145 Seghiște, tabel exproprieri, act de vânzare cumpărare încheiat între reclamant și numitul C. F., certificatul de deces . nr._ al def. M. M., certificatul de căsătorie al numiților M. N. și Devan M., adresele nr.6171 și nr.6172 din 20.05.2014 emise de Primăria Comunei L. către pârât, un plan cadastral în care este evidențiat imobilul în litigiu cu nr.top 1636, precum și imobilele învecinate printre care și cel cu nr. top.1635 și un raport de expertiză topografică extrajudiciară realizat de către dl. expert topograf N. P. G. în privința imobilului cu nr. top. 1635 Seghiște.
La data de 16.03.2015, prin registratură, reclamanții au depus la dosar dovada achitării avansului onorariu pentru expertul P. P. și coala Cf nr.145 Seghiște.
Totodată, la data de 22.04.2015, prin registratură, expertul topograf P. P. a depus la dosar raportul de expertiză topografică încuviințat în cauză.
Pârâtul M. V. a depus la dosar obiecțiuni la raportul de expertiză topografică, respectiv a solicitat rectificarea raportului de expertiză.
La termenul de judecată din 13.05.2015, pârâtul M. V., personal, a arătat că susține obiecțiunile cu privire la raportul de expertiză și nu acceptă concluziile acestui raport. Totodată acesta a arătat că a luat legătura telefonic cu domnul expert și consideră că s-a produs o eroare.
Reprezentantul reclamanților, av. B. C., a arătat că, acceptă lucrarea, dar a învederat că, după depunerea lucrării de expertiză la dosar, s-a întâlnit cu domnul expert și, de asemenea, l-a contactat telefonic în cursul zilei de azi iar, în urma discuțiilor purtate, domnul expert a susținut că este necesar să iasă din nou la măsurători și să întocmească o nouă lucrare de expertiză întrucât s-a produs o eroare..
Față de această împrejurare, instanța a revenit cu adresă către domnul expert P. P., cu solicitarea ca, în ipoteza în care acesta consideră că lucrarea de expertiză pe care a întocmit-o și a depus-o deja la dosar nu este corespunzătoare și conține date eronate, așa cum au susținut părțile, are obligația să întocmească și să depună la dosar lucrarea de expertiză refăcută, precum și să răspundă la obiecțiunile formulate de către pârâtul M. V. și la obiectivul privind stabilirea contravalorii fânului cosit în anul 2013 de pe terenul cu nr. top. 1636 Seghiște.
Astfel, la data de 11.06.2015, prin registratură, expertul topograf P. P., a depus la dosar raportul de expertiză topografică refăcut.
La termenul de judecată din 17.06.2015, pârâtul M. V., personal, a arătat faptul că acceptă concluziile raportului de expertiză topografică refăcut, ce i-a fost înmânat de către instanță.
Reprezentantul reclamanților, av. B. C., a arătat că partea pe care o reprezintă nu se poate pronunța la acest termen asupra expertizei și a solicitat instanței acordarea unui nou termen în cauză, pentru a studia și a se pronunța asupra raportului de expertiză refăcut. Totodată a arătat că nu înțelege să solicite proba cu expertiza pentru evaluarea contravalorii fânului cosit, față de susținerile expertului topograf care a arătat că nu poate face o astfel de evaluare, întrucât urmează a se stabili pe baza depozițiilor martorilor această valoare.
Tot la termenul de judecată din 17.06.2015, la întrebarea instanței, pârâtul M. V., a arătat că acesta doar a întreținut terenul cu nr.top. 1635 și nu a folosit niciodată terenul cu nr.top.1636, iar referitor la aspectul dacă folosește teren în acea zonă din anul 2013, a arătat că nu a mai folosit teren, decât . a avut nr.top.1636, așa se știa atunci, însă după măsurătorile efectuate de către expert, această parcelă a fost identificată cu nr.top.1635.
La termenul de judecată din 07.10.2015, reprezentantul reclamanților, av. B. C., a arătat faptul că reclamanții nu acceptă concluziile raportului de expertiză topografică întocmit în cauză, însă nu solicită efectuarea unui raport de contraexpertiză în specialitatea topografie, iar pârâtul M. V., și-a menținut poziția exprimată la termenul de judecată din data de 17.06.2015, în sensul că este de acord cu expertiză întocmită de către domnul expert P. P..
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, proba cu martori și proba cu expertiza în specialitatea topografie.
Analizând cererea de față prin prisma motivelor invocate, a apărărilor formulate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
Potrivit înscrierilor din CF_ L. provenită din conversia de pe hârtie a CF 381 Seghiște, aflată la filele 23-24 dosar, imobilul cu nr. top 1636, reprezintă în natură teren în suprafață de 1773 mp, iar înscrierile de la pozițiile B3 și B4, atestă faptul că reclamanții P. A. și I. M., au calitatea de proprietari ai acestui imobil, în cotă de ½ parte fiecare, dreptul de proprietate fiind dobândit de către aceasta, cu titlu de succesiune în baza actului notarial nr. 163/18.10.2013 și a fost înscris în CF prin încheierea de întabulare nr._/21.10.2013.
Din examinarea înscrierilor din CF 145 Seghiște, aflată la filele 71-73 dosar, instanța reține că imobilul cu nr. top 1635 este notat la poziția AII-2 în această coală, reprezintă în natură teren în suprafață de 1773 mp, iar dreptul de proprietate asupra acestui imobil apare înscris în favoarea mai multor coproprietari tabulari, evidențiați în partea B a acestei coli funciare.
Față de această stare de fapt, referitor la solicitarea reclamanților privind obligarea pârâtului M. V., să le lase în deplină proprietate și posesie imobilul nr. top 1636 înscris în CF 381 Seghiște instanța reține că, acțiunea în revendicare este acea acțiune în justiție prin care reclamantul, care pretinde că este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia (mai exact, stăpânirea materială), solicită obligarea pârâtului, care stăpânește bunul respectiv, să îi recunoască dreptul de proprietate și să îi restituie bunul.
Așa cum, rezultă în mod expres din art. 563 alin 1 C.pr.civ. acțiunea în revendicare poate să fie exercitată împotriva posesorului sau a oricărei alte persoane care deține bunul fără drept (de exemplu detentorul care refuză restituirea bunului) și reprezintă o acțiune în realizare, iar nu în constatare sau în constituire de drepturi, deoarece prin intermediul acesteia, reclamantul urmărește să își realizeze dreptul de proprietate, prin restituirea stăpânirii materiale.
Reclamanții, prin reprezentant, au declarat în ședința publică din 07.10.2015, faptul că nu acceptă concluziile lucrării de expertiză topografică întocmită în cauză de către domnul expert P. P., însă nu solicită efectuarea unei lucrări de contraexpertiză, în timp ce pârâtul și-a însușit concluziile expertizei topografice în forma refăcută.
Astfel, instanța reține faptul că, în concluziile raportului de expertiză topografică judiciară, în forma refăcută, depus la dosar la data de 11.06.2015, filele 103-107 dosar, domnul expert P. P., a arătat faptul că a identificat imobilele nr. top 1635, înscris în Cf 145 Seghiște și nr. top 1636, înscris în Cf_ Seghiște în prezența reclamantului P. A. și a pârâtului M. V..
A arătat că, la întrebarea adresată reclamantului, în sensul de a arăta terenul folosit de către acesta, răspunsul reclamantului P. A. a fost că nu folosește teren în acel loc.
De asemenea, această întrebare a fost adresată și pârâtului M. V. care a indicat terenul arat, identificat cu nr. top 1635 prin conturul A-a-b-c-d-e-f-g-C-D-E-F-G, în suprafață de 1398 mp, iar diferența până la 1554 mp, respectiv 156 mp care se identifică prin conturul a-b-c-d-e-f-g-h-i-B este ocupată de drum.
Cu privire la solicitarea de a stabili contravaloarea lipsei de folosință a fânului cosit în anul 2013 de pe imobilul cu nr. top 1636 Seghiște, dl. expert a arătat faptul că nu este autorizat să facă evaluări.
Totodată a susținut că amplasamentul și modul de folosință a imobilului în litigiu este evidențiat în planul de situație anexat lucrării
Urmare a examinării schiței de identificare a imobilelor cu nr. top 1635, înscris în Cf 145 Seghiște și nr. top 1636, înscris în Cf_ L., realizată de către domnul expert P. P., aflată la fila 107 dosar, instanța constată faptul că cele două imobile se învecinează. Totodată instanța reține că, în folosința pârâtului M. V. se găsește terenul arat, aferent nr.top. 1635, asupra căruia apar evidențiate o cale de acces și un stâlp, în timp ce imobilul cu nr. top 1636 se află în folosința unei alte persoane, diferită de părțile din prezenta cauză, ce poartă numele de M. M..
Concluziile lucrării de expertiză confirmă apărările pârâtului M. V. potrivit cărora acesta a folosit imobilul cu nr. top 1635, iar nu imobilul în litigiu cu nr. top.1636 (asupra căruia emit pretenții reclamanții),întrucât nr. top.1636 a fost folosit de către numitul M. M., persoană ce a fost propusă de către reclamanți, în calitate de martor.
Declarațiile martorilor propuși de către reclamant H. P. și M. C. M., aflate la filele 118și 119 dosar, confirmă în totalitate concluziile lucrării de expertiză topografică întocmită în cauză, precum și apărările invocate de către pârât față de obiectul litigiului.
Întreaga probațiunea administrată în cauză atrage concluzia potrivit căreia pârâtul M. V., după Revoluția din 1989 nu a folosit, nici nu a cosit în anul 2013 și nu folosește nici în prezent imobilul cu nr. top. 1636 situat în teritoriul cadastral al loc. Seghiste, astfel că, pârâtul nu exercită stăpânirea materială asupra acestui imobil, respectiv nu întreprinde acte de folosință și posesie asupra acestui imobil.
Instanța apreciază că față de datele speței nu se poate vorbi despre refuzul pârâtului de a restitui terenul cu nr. top. 1636 și nici despre faptul că acesta ar avea calitatea de detentor precar al imobilului în litigiu, așa cum au susținut reclamanții în motivarea cererii de chemare în judecată.
Reținând că pârâtul nu a exercitat acte materiale de folosință, posesie, detenție asupra imobilului în litigiu cu nr. top. 1636 situat în teritoriul cadastral al loc. Seghiste, înscris în CF_ L. provenită din conversia de pe hârtie a CF 381 Seghiște, aflat în proprietatea reclamanților, instanța consideră neîntemeiată cererea în revendicare imobiliară promovată de către reclamanți împotriva pârâtului M. V., astfel că urmează a o respinge .
Ca o consecință a acestui fapt și pe baza probațiunii administrată în cauză, instanța va respinge ca neîntemeiată și solicitarea subsidiară a reclamanților privind obligarea pârâtului la plata fânului cosit în anul 2013 de pe imobilul cu nr. top 1636 înscris în Cf_ L., în sumă de 700 lei, întrucât nu s-a dovedit că imobilul a fost folosit și cosit de către pârât, iar pe de altă parte, în raport de estimările făcute de către martorul M. C. M. (care a declarat expres în fața instanței că el a folosit în perioada 1990-2013 imobilul cu nr. top. 1636) aceste pretenții apar a fi și exagerate.
Pentru considerentele de fapt și de drept prezentate instanța va respinge cererea formulată de către reclamanții P. A. și I. M. în contradictoriu cu pârâtul M. V., conform dispozitivului prezentei hotărâri.
Față de soluția pronunțată în cauză, reținând culpa procesuală a reclamanților, în temeiul art. 453 alin. 1 C.pr.civ, va respinge solicitarea acestora privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, urmând a lua act de faptul că pârâtul nu a solicitat astfel de cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții P. A., CNP_, cu domiciliul în localitatea Seghiște, nr.90, . și I. M., CNP_, cu domiciliul în municipiul A., ., nr. 202, ..33, județul A. în contradictoriu cu pârâtul M. V., CNP_, cu domiciliul în localitatea Seghiște, nr.160, ..
Respinge cererea reclamanților pentru acordarea cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cale de atac, care se depune la Judecătoria Beiuș.
Pronunțată în ședința publică azi, 07.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. A.- M., judecător B. A.
RED. M.A.M
Tehnored. B.A.
5 exemplare/06.11.2015
Emise 3 comunicări:
reclamanții
- P. A., CNP_, cu domiciliul în localitatea Seghiște, nr.90, . și
- I. M., CNP_, cu domiciliul în municipiul A., ., nr. 202, ..33, județul A.;
pârâtul
- M. V., CNP_, cu domiciliul în localitatea Seghiște, nr.160, ..
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 971/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 868/2015. Judecătoria... → |
|---|
