Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 868/2015. Judecătoria BEIUŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 868/2015 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 868/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BEIUȘ-JUDEȚUL BIHOR
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 868/2015
Ședința camerei de consiliu din data de 07.10.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. A.-M., judecător
GREFIER: B. A.
Pe rol se află judecarea cererii privind pe reclamanta O. R. S.A, având CUI RO_, cu numărul de înregistrare în Registrul Comerțului J40/_/1996, cont bancar RO77BTRL_02XX sau RO21BPOS_ROL01, cu sediul în municipiul București, Bulevardul L. C., nr. 47-53, sector 1 și cu sediul procesual ales la mandatar TOP FACTORING SRL, în municipiul București, ..21, ., în contradictoriu cu pârâtul J. M., CNP_, cu domiciliul în municipiul Beiuș, ./A, județul Bihor, având ca obiect cerere de valoare redusă .
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu nu se prezintă nimeni.
Cererea se soluționează în camera de consiliu, fără citarea părților, potrivit art. 1030 alin.1 și art. 1031, al.2 din C.pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că cererea este legal timbrată cu suma de 50 lei taxă judiciară de timbru.
Se constată că, pârâta nu a depus la dosar formularul de răspuns completat ori copii de pe înscrisurile de care înțelege să se folosească, respectiv nu a depus răspuns față de cererea reclamantei, în conformitate cu prevederile art. 1030 alin. 4 din Codul de procedură civilă, după care:
În baza art.131 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, președintele de complet procedează la verificarea din oficiu a competenței și stabilește că Judecătoria Beiuș este competentă general, material și teritorial să judece pricina, potrivit art. 1028 alin. 1 și 2 din Noul Cod de procedură civilă coroborat cu art. 94 pct. 1, lit. „k” și pct. 3 și art. 107 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă.
Se constată că, reclamanta, prin acțiune a indicat și depus la dosar înscrisurile de care înțelege să se folosească în probațiune și care au fost comunicate cu pârâtul, astfel că, ținând seama de dispozițiile art. 255, alin. 1 și 258 raportat la prev. art. 265 și art. 292, alin. 1 C.pr.civ. instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, solicitată de către reclamantă, considerând că aceasta este necesară, pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
În conformitate cu art. 1031 alin.1 și 2 din codul de procedură civilă raportat la art. 394 din Codul de procedură civilă apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, instanța reține cauza spre soluționare, pe baza înscrisurilor de la dosar.
JUDECĂTORIA
DELIBERÂND
Asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea de valoare redusă înregistrată la instanță la data de 14.08.2015, legal timbrată cu suma de 50 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței de la fila 6 dosar, reclamanta O. R. S.A, în contradictoriu cu pârâtul J. M., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța:
- să oblige pârâtul la plata către reclamantă a sumei totale de 1750,35 ron rezultată din contractul seria_/17.10.2013, din care suma de 864,37 ron reprezintă debit principal, respectiv contravaloarea serviciilor prestate și neachitate, suma de 55,50 ron, reprezintă penalități de întârziere conform prevederilor contractuale, suma de 830,48 ron, reprezintă daune pentru rezilierea contractului înaintea perioadei minime contractuale; cu cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că, între O. România SA și pârâtă, s-a încheiat contractul seria_/17.10.2013, în temeiul cărora debitorul a beneficiat de servicii orange, echipamente și abonamente la oferte promoționale.
De asemenea, a arătat că, O. România S.A. a prestat serviciile pentru care s-a obligat contractual și a emis facturile nr. JAH_/ 20.04.2014, JAH_/20.05.2014, JAH_/20.06.2014 și JAH_/20.09.2014, care nu au fost achitate de câtre pârât, astfel că, pentru serviciile prestate și neachitate la termen, au fost calculate penalități conform contractului, totalul penalităților de întârziere putând depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate.
Reclamanta a precizat că a încercat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului dintre părți, dar demersurile întreprinse nu au avut rezultatul scontat și totodată a arătat că, este îndeplinit caracterul cert, lichid și exigibil al creanței.
În motivarea în drept a cererii, au fost invocate dispozițiile art.1025 și următoarele din Codul de procedură civilă, iar în probațiune, reclamanta a depus la dosar, în xerocopie, modul de calcul al debitului principal, facturile fiscale JAH_/20.04.2014, JAH_/20.05.2014, JAH_/20.06. 2014 și JAH_/20.09.2014, notificarea de plată finală, contractul seria_/17.10.2013, clauzele contractuale de bază, termenii și condiții generale pentru utilizarea abonamentelor O., actul de identitate al pârâtului și somația emisă către pârât la data de 31.10.2014 și dovada comunicării acesteia către pârât la data de 07.11.2014.
Reclamanta a precizat că nu dorește dezbateri orale.
Pârâtul nu a depus la dosar formularul de răspuns completat ori copii de pe înscrisurile de care înțelege să se folosească în cauză, respectiv nu a depus răspuns față de cererea reclamantei sau întâmpinare prin care să-și exprime poziția procesuală față de cerere, în termenul prevăzut de art.1030 alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Analizând cererea de față prin prisma motivelor formulate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
Între . și pârâtul J. M., a fost încheiat contractul seria_/17.10.2013, aflat la fila 13 și urm. dosar, în baza căruia . avea obligația să furnizeze servicii de telecomunicații pe baza planului de tarife, iar pârâtul avea obligația corelativă de a achita contravaloarea serviciilor prestate în termen de 14 zile de la emiterea facturilor, conform art.5 din clauzele contractuale de bază.
Contractul de abonament pentru serviciile de telefonie mobilă este semnat de către pârât, astfel că, are valoarea unui înscris însușit de către acesta.
În baza acestui contract au fost emise facturile fiscale JAH_/ 20.04.2014, JAH_/20.05.2014, JAH_/20.06.2014, aflate la filele 8-10 dosar, la plata cărora pârâtul a rămas restant, astfel că, prin prezenta cerere reclamanta solicită obligarea pârâtului la plata sumei înscrisă în aceste facturi cu titlu de debit principal, în cuantum total de 864,37 ron.
Prin notificarea de plată finală, somația de la fila 21 dosar și confirmarea de primire a acesteia de la fila 22 dosar, pârâtului i s-a solicitat expres să efectueze plata sumelor ce fac obiectul prezentului litigiu.
Pe parcursul derulării procesului pârâtul nu a făcut dovada achitării sumelor pretinse de către reclamantă.
În acest context, instanța apreciază că prezenta cerere îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1026 din Codul de procedură civilă, valoarea cererii nu depășește suma de 10.000 lei, iar obiectul acesteia nu se încadrează în excepțiile prevăzute de art. 1026 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă.
Verificând condițiile prevăzute de art. 663 alin. 2-4 din Codul de procedură civilă, instanța reține că, suma de 864,37 lei, pretinsă cu titlu de debit principal, reprezintă o creanță certă - existența ei neîndoielnică rezultă din contractul și facturile fiscale depuse la dosar, este lichidă - câtimea ei este determinată prin facturile fiscale emise de reclamantă și necontestate pe parcursul procesului și este exigibilă –întrucât obligația pârâtului a ajuns la scadență, iar termenul de plată menționat în facturi este depășit.
Față de aceste aspecte instanța reține că, în speță, este vorba despre o obligație de rezultat, iar pârâtului îi revenea sarcina de a proba plata contravalorii facturilor în litigiu sau stingerea debitului în alt mod, dar aceasta nu a propus dovezi în acest sens, astfel că, solicitarea reclamantei privind obligarea acestuia la plata sumei de 864,37 lei, cu titlu de debit principal se dovedește a fi întemeiată, urmând a fi admisă.
Sub aspectul penalităților de întârziere, pretinse de reclamantă în cuantum total de 55,50 lei, instanța constată că părțile au inserat în clauzele contractuale de bază, la pct. 5-fila 14- faptul că, plata facturii trebuie efectuată în termen de 14 zile calendaristice de la data emiterii. Neplata în termenul mai sus menționat poate atrage aplicarea de penalități de 0,5% pe zi de întârziere clientului, suspendarea și/sau restricționarea accesului clientului la servicii /sau rezilierea contractului de către O. România conform art. 1.9 din TCG.
Rezultă astfel că, părțile au inserat în contract o clauză penală, iar aceste clauze contractuale de bază sunt însușite prin semnătură de către pârât-fila 14 verso, context în care cererea reclamantei privind obligația pârâtului la plata penalităților în sumă de 55 ron este justificată, urmând a fi admisă.
Referitor la solicitarea reclamantei privind obligarea pârâtului la plata sumei de 830,48 lei, ce reprezintă daune pentru rezilierea contractului înaintea perioadei minime contractuale, evidențiate în factura fiscală nr.JAH_/20.09.2014-fila 11 dosar, instanța reține că este neîntemeiată astfel că va respinge ca atare pentru următoarele considerente:
- părțile nu au inserat în clauzele contractuale de bază –fila 14 dosar, care sunt însușite prin semnătură de către pârât o astfel de clauză contractuală privind obligarea pârâtului la plata de daune în cazul în care reclamanta, în mod unilateral reziliază contractul( în speță se susține că rezilierea a intervenit ca urmare a neachitării la scadență a facturilor cuprinzând debitul principal), iar clauza înscrisă la art.8 lit. c din clauzele contractuale de bază, nu se circumscrie acestui aspect.
- extrasul din Termenii și condițiile generale ale contractului, depuse la dosar, nu atestă însușirea prin semnătură de către pârât a clauzei prev. la pct.1.16 din TCG, context în care se poate aprecia că această clauză privind ,,obligarea clientului pe lângăeventuale alte despăgubiri și la plata unor despăgubiri egale cu valoarea abonamentului înmulțită cu numărul de luni rămase până la expirarea perioadei minime contractuale,, nu îi este opozabilă pârâtului, în lipsa unor probe certe, care potrivit art. 249 C.pr.civ. se impuneau a fi propuse de reclamantă și în baza cărora să se poată aprecia însușirea de către pârât a acestei obligații, astfel că nu produce niciun efect în raporturile contractuale dintre pârât și reclamantă.
Chiar și în ipoteza în care s-ar reține faptul că pârâtul și-a asumat o astfel de obligație contractuală, nu trebuie omis că în cauză, este vorba despre un contract încheiat între un comerciant și un consumator, conform prevederilor Legii nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori.
Ca atare, în opinia instanței, o astfel de clauză privind plata unor despăgubiri egale cu valoarea abonamentului înmulțită cu numărul de luni rămase până la expirarea perioadei minime contractuale, este abuzivă, deoarece s-ar ajunge la plata unor sume disproporționat de mari în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către consumator, respectiv de către pârâtul din prezenta cauză, comparativ cu pagubele suferite de comerciant, respectiv de către reclamantă, potrivit alin. 1, lit. i din lista cuprinzând clauzele considerate ca fiind abuzive, anexă a Legii nr. 193/2000, creând un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților contractante.
D. urmare, instanța apreciază că, solicitarea reclamantei privind obligarea pârâtului la plata sumei de 830,48 lei, ce reprezintă daune pentru rezilierea contractului înaintea perioadei minime contractuale este vădit nefondată, această sumă are un caracter excesiv, prin raportare la prejudiciul suferit de către reclamantă.
În acest sens sunt și prev. art.1533 din Codul civil care stabilește de asemenea de principiu, că în caz de neexecutare intenționată sau determinată de culpa gravă a debitorului ,, daunele interese nu trebuie să cuprindă decât ceea ce este o consecință directă și necesară a neexecutării obligației,, .
Pentru ansamblul acestor considerente, în temeiul art. 1026 și art. 1030 din Codul de procedură civilă, art. 1270 C.civ., art. 663 alin. 2-4 din Codul de procedură civilă, instanța va admite, în parte, cererea formulată de reclamanta O. R. S.A, în contradictoriu cu pârâtul J. M. și va obliga pârâtul să plătească în favoarea reclamantei suma de 864,37 ron, reprezentând contravaloare servicii prestate și suma de 55 ron, reprezentând penalități de întârziere.
Va respinge celelalte pretenții ale reclamantei.
În baza art.1032 alin.1 din Cod de procedură civilă, având în vedere că cererea a fost admisă în parte, instanța va obliga pârâtul să plătească în favoarea reclamantei suma de 50,00 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta O. R. S.A, având CUI RO_, cu numărul de înregistrare în Registrul Comerțului J40/_/1996, cont bancar RO77BTRL_02XX sau RO21BPOS_ROL01, cu sediul în municipiul București, Bulevardul L. C., nr. 47-53, sector 1 și cu sediul procesual ales la mandatar TOP FACTORING SRL, în municipiul București, ..21, ., în contradictoriu cu pârâtul J. M., CNP_, cu domiciliul în municipiul Beiuș, ./A, județul Bihor.
Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantei suma de 864,37 ron, reprezentând contravaloare servicii prestate și suma de 55 ron, reprezentând penalități de întârziere.
Respinge celelalte pretenții ale reclamantei.
Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantei suma de 50,00 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cale de atac care se depune la Judecătoria Beiuș.
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședință publică, azi 07.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. A.-M., judecător B. A.
Red. M.A.M.
Tehnored. B.A.
4 ex./ 03.11.2015
Emise 2 comunicări:
- reclamanta O. R. S.A, având CUI RO_, cu numărul de înregistrare în Registrul Comerțului J40/_/1996, cont bancar RO77BTRL_02XX sau RO21BPOS_ ROL01, cu sediul în municipiul București, Bulevardul L. C., nr. 47-53, sector 1 și cu sediul procesual ales la mandatar TOP FACTORING SRL, în municipiul București, ..21, .;
- pârâtul J. M., CNP_, cu domiciliul în municipiul Beiuș, ./A, județul Bihor.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 967/2015. Judecătoria BEIUŞ | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
