Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 20-12-2013 în dosarul nr. 7310/190/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică din data de 20 Decembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. V.
GREFIER: B. A.
Pe rol se află judecarea cauzei Civile formulată de formulate de reclamanta S.C. C. P. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. T. – Sucursala Bistrița, având ca obiect constatare nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Se constată că prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei pârâta B. T. – Sucursala Bistrița a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Având în vedere dispozițiile art.67 cu referire la art.2 alin.3 din Legea nr.59/1934, instanța invocă, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Bistrița, în soluționarea prezentei cauze și rămâne în pronunțare asupra excepției.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamanta S.C. C. P. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. T. – Sucursala Bistrița, să se declare ca nul, în mâinile oricărui s-ar afla, cec-ul BTRL 1BB 4952 786, al cărui trăgător este societatea, întrucât s-a pierdut; și să se dispună publicarea prezentei în Monitorul Oficial.
În motivare se arată că, la cererea reclamantei, pârâta i-a deschis un cont bancar și i-a eliberat mai multe titluri de valoare, respectiv bilete la ordin și cec-uri. Ulterior, verificând evidența acestora, societatea a constatat pierderea cec-ului BTRL 1BB 4952 786, acesta neconținând nicio mențiune, purtând doar semnătura trăgătorului.
În drept s-au invocat prevederile art. 67, 70, 71 și 72 din Legea 59/1934 și art. 149 și 194 Cod procedură civilă.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 4-5).
Legal citată, pârâta a depus la dosarul cauzei un script prin care a invocat, în principal, excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar în subsidiar, a arătat că este de acord cu anularea cec-ului.
În drept s-au invocat prevederile art. 67 din Legea 59/1934.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosarul cauzei la data de 03.12.2013, reclamanta a solicitat să se dispună respingerea apărărilor pârâtei și admiterea cererii, astfel cum a fost formulată.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției necompetenței teritoriale, instanța reține următoarele:
Conform art. 248 Cod de procedură civilă, „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
Întru respectarea dispozițiilor art.132 alin.1 C.proc.civ., “când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent”.
Competența teritorială reprezintă posibilitatea acordată de legiuitor unei instanțe judecătorești ca aceasta în temeiul prevederilor legale, a unor hotărâri judecătorești sau pe baza voinței părților să judece un litigiu.
Competența teritorială poate fi de trei feluri: de drept comun (când în lipsa unei prevederi legale exprese se vor aplica regulile stabilite de art. 107 Cod procedură civilă), facultativă (când pe lângă instanța competentă teritorial potrivit dreptului comun, reclamantul mai are posibilitatea acordată de lege sau stabilită în mod expres de părți în contract de a alege între alte instanțe deopotrivă competente) și exclusivă (situația în care legea stabilește în mod expres care dintre instanțele de același grad și competente material este cea îndreptățită să judece acțiunea fără ca părțile să poată deroga printr-o stipulație contrară în contract de la regula imperativă).
Petenta a formulat în prezentul dosar o cerere întemeiată pe prevederile art. 67 din Legea 59/1934 a CEC-ului, cerând anularea filei CEC BTRL 1BB 4952 786 pentru faptul că a fost pierdut.
Art. 67 din Legea 59/1934 prevede: „În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea înștiința despre aceasta pe tras și să solicite anularea titlului printr-o cerere adresată președintelui judecătoriei de la locul de plată a cecului – instanța competentă pentru soluționarea acestor cereri fiind în concluzie judecătoria de la locul plății.
Fila CEC . 1BB 4952 786, a cărei anulare se solicită în cauză, nu are specificat în mod expres locul plății, conform art. 1 pct.4 din Legea 59/1934, astfel încât instanța pentru a stabili competența teritorială va avea în vedere prevederile art. 2 alin.3 din același act normativ care dispune: „În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată. Dacă mai multe locuri sunt arătate lângă numele trasului, cecul este plătibil la primul loc arătat. În lipsa acestora, sau a oricăror alte arătări, cecul este plătibil la locul unde trasul are principalul său stabiliment”.
Astfel, instanța constată că trasul, B. T., are sediul social principal în Cluj-N., .. 8, jud. Cluj, acest loc urmând a fi apreciat locul plății, în sensul prevederilor legale mai sus citate și, pe cale de consecință, instanța competentă teritorial să judece prezenta cerere este Judecătoria Cluj-N..
Prin urmare, instanța apreciază, având în vedere și faptul că prevederile art. 67 din Legea 59/1934 stabilesc o competență teritorială exclusivă, că excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bistrița în vederea soluționării prezentei cauze, este întemeiată și, în consecință, văzând și dispozițiile art. 129 alin. 2 pct. 3 Cod de procedură civilă, potrivit cu care necompetența este de ordine publică atunci când pricina este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura, va admite excepția și va declina judecarea cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-N. în a cărei circumscripție este sediul principal al trasului B. T., urmând a se trimite cauza la această instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Bistrița, în soluționarea prezentei cauze, invocată de instanță din oficiu.
Declină competența de soluționare a cererii, formulate de reclamanta S.C. C. P. S.R.L., CUI RO_, J_, cont nr. RO09 BTRL 0060 1202 RO98 70XX, cu sediul în Bistrița, ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâta B. T. – Sucursala Bistrița, CUI RO_, J_, cu sediul în Bistrița, ., jud. Bistrița-Năsăud, în favoarea Judecătoriei Cluj-N..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.12.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. VLADIMIRBRADEA A.
RED/DACT
BV/R.
07.01.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 988/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9711/2013.... → |
|---|
