Plângere contravenţională. Sentința nr. 1605/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1605/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 26-02-2013 în dosarul nr. 12469/190/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1605/2013
Ședința publică din data de 26 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: B. M. A., judecător
GREFIER: P. S. C.
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale formulate de petentul G. S. C., împotriva procesului verbal de constatare a contravenție . nr._ încheiat la data e 03.11.2012 de către intimata Inspectoratul de Poliție al Județului Bistrița-Năsăud.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța, în temeiul art. 167 C.pr.civ. încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar, probă pe care o constată administrată, constată încheiată faza probatoriei, în temeiul art. 150 C.pr.civ. se socotește lămurită, închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe fond.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Petentul G. S. C., la data de 05.11.2012 a sesizat instanța de judecată cu o cerere de chemare în judecată, formulată în contradictoriu cu I. BISTRIȚA-NĂSĂUD, având ca obiect plângere contravențională.
În fapt a precizat că în data de 03.11.2012 după ce a suflat în aparatul etilotest, cu ocazia controlului efectuat de organele de poliție, i-au fost înapoiate actele întrucât rezultatul era negativ, dar agentul de poliție s-a întors de la mașină și i-a arătat ecranul etilotestului cu un rezultat de 0,22 mg /litru alcool în aerul expirat.
În drept nu a motivat cererea de chemare în judecată.
A depus înscrisuri doveditoare ( filele 5 -6).
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea plângerii contravenționale ca nefondată.
În fapt a precizat că petentul a fost prezent la întocmirea procesului verbal contestat și a consemnat personal la rubrica „ alte mențiuni” poziția sa față de conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției, astfel :” am consumat un pahar cu bere cu alcool și nu solicit probe biologice”.
În drept a precizat art. 99, alin. 1, punctul 18 din OUG nr. 195/2002 republicată.
Analizând actele de la dosar, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal contestat, petentul a fost sancționat conform art. 102, alin. 3, litera a și art. 99 alin. 1, punctul 18 din OUG 195/2002 republicată, reținându-se că în data de 03.11.2012, ora 00:10 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . Bistrița, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice ( alcoolemie de 0,22 mg /litru alcool pur în aerul expirat ).De asemenea i s-a reținut și că autovehiculul condus avea defecțiuni la sistemul de iluminare, pentru această faptă i s-a aplicat avertismentul.
Petentul nu a solicitat administrarea de probe și nu a probat în nici un fel susținerile sale, deși avea obligația conform art. 1196 din cod civil de la 1864.
În cauza A. contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „CEDO”) a stabilit că procedura contravențională românească, în anumite circumstanțe, poate fi circumscrisă noțiunii de materie penală (paragrafele nr.48-53). Condiția principală pentru această calificare este gravitatea sancțiunii care poate fi aplicată contravenientului (de exemplu închisoarea contravențională, nefiind exclusă însă și situația unei amenzi foarte mari). Într-un astfel de caz, fiind vorba de materie penală, prezumția de nevinovăție este pe deplin aplicabilă contravenientului și revine agentului constatator să probeze existența și circumstanțele faptei celui sancționat.
În speța de față, nu se poate reține calificarea penală a procedurii contravenționale, întrucât sancțiunea aplicată petentului este redusă – 630 lei (cu posibilitatea de a plăti doar jumătate din minim în 48 ore de la sancționare).
Într-o astfel de situație, însăși CEDO recunoaște că legislația internă a unui stat poate stabili unele prezumții (paragrafele nr.60-61). O astfel de prezumție se regăsește în Ordonanța nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și stabilește că procesul verbal de contravenție încheiat pe baza constatărilor personale ale agentului constatator se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie. Cu alte cuvinte, între afirmația existenței faptei (făcută de agent) și cea a inexistenței ei (făcută de contravenient), legea dă prioritate, în lipsa altor probe, celor constatate de agent cu propriile simțuri.
Această prezumție, admisă de CEDO, este perfect logică; dacă am reține contrariul, ar însemna ca toate faptele mărunte (și care se întâlnesc oricum extrem de frecvent) să rămână nesancționate, la simpla afirmație a petenților că acele fapte nu există. Pentru a fi probate aceste fapte, ar trebui fie ca toți agenții constatatori să fie însoțiți în cursul serviciului de patrulare de martori (care să nu aibă la rândul lor calitatea de agenți), fie ca toate locurile publice să fie împânzite de camere de luat vederi, soluții (exemplificative) evident absurde.
Fără îndoială, atunci când sancțiunea aplicabilă pentru o faptă contravențională este foarte gravă (de exemplu este vorba despre o amendă foarte mare), instanța este obligată să facă aplicarea prezumției de nevinovăție în privința contravenientului. Dar această situație nu se regăsește în cauza de față.
Având în vedere că fapta petentului există (prezumția de temeinicie a procesului verbal nefiind răsturnată), iar potrivit art.102, alin.3, lit.a, din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, fapta se sancționează cu amendă și cu reținerea permisului de conducere, conform art. 99, alin. 1, punctul 18 din OUG nr.195/2002 (deci nici prezumția de legalitate nu a fost răsturnată), instanța reține că nu există motive pentru anularea procesului verbal de contravenție și în consecință va respinge cererea petentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul G. S. C., cu domiciliul în Bistrița, ..7, ., .-Năsăud în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Bistrița-Năsăud, cu sediul în Bistrița, .. 1-3, județ Bistrița-Năsăud și în consecință menține dispozițiile din procesul–verbal de constatare a contravenției . nr._/03.11.2012.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publica azi 26.02.2013.
P.,GREFIER,
B. M. ARINPOP S. C.
Red/dact BMA 25.03.2013 4 EX
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2971/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 9635/2013. Judecătoria BISTRIŢA → |
|---|
