Plângere contravenţională. Sentința nr. 882/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 882/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 05-02-2013 în dosarul nr. 8044/190/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 882/2013
Ședința publică din data de 05 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. R. R.
GREFIER: M. T.
Pe rol fiind soluționarea plângerii contravenționale formulate de petenta ., împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr. 0226 încheiat la data de 13.06.2012 de către intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă consilier juridic S. D. pentru intimată, lipsă fiind petenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentanta intimatei susține că la fața locului s-a efectuat o singură fotografie care este depusă la dosar și arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune instanța constată încheiată faza de cercetare judecătorească și, conform art.150 C.pr.civ., dispune judecarea cauzei în fond.
În fond, reprezentanta intimatului solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată, menținerea procesului verbal ca legal și temeinic, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând, constată că:
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petenta . a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr. 0226 încheiat la data de 13.06.2012 de către intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA, ca fiind nelegal iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivare arată că, efectuează transport internațional de persoane și, fiindcă avea cereri și din Bistrița, a deschis un punct de lucru în Municipiul Bistrița în luna octombrie 2011, dată la care lucrătorul de la acest punct a lipit câteva afișe cu orarul de transport, în stația de autobuze și, din greșeală, pe o cutie de gaze naturale din apropiere, dar, de atunci, nu a mai repetat greșeala.
Mai arată că, începând cu luna februarie 2012, un agent de la Poliția locală Bistrița - B. Naluca M., încheie în mod neîntemeiat procese verbale de contravenție pe numele său, pentru lipire de afișe în locuri neamenajate.
Petenta susține că procesul verbal de contravenție contestat este nul de drept sau anulabil întrucât fapta de a lipi afișe în locuri neamenajate s-a comis o singură dată, de către o persoană fizică, care, potrivit O.G. nr. 2/2001, răspunde direct personal de fapta sa.
Prin urmare, arată că agentul de poliție avea obligația și posibilitatea să identifice autorul contravenției și nicidecum să sancționeze societatea de transport care figurează pe acel afiș.
Învederează că, potrivit art. 5 alin. (7) din O.G. nr. 21/2001, pentru una și aceeași contravenție se poate aplica numai o singură sancțiune contravențională, dar agentul constatator în mod sistematic, la 2-3 luni, îi mai aplica o sancțiune pentru aceeași faptă.
Petenta arată că fapta descrisă în procesul verbal de contravenție este lipsită de pericol social, întrucât afișul de dimensiuni reduse informează cetățenii urbei cu privire la un serviciu public de care pot beneficia, fiind suficientă aplicarea unui avertisment conform art. 6-7 din O.G. nr.2/2001.
Mai arată că, procesul verbal de contravenție este incomplet la rubrica „martor", fapt ce o determină să considere că, persoana indicată ca martor cu nume și CNP ori nu există, ori este un agent constatator, încălcând astfel dispozițiile art. 19 al. (1) și (2) din O.G. nr.2/2001.
Totodată, petenta susține că încadrarea juridică și stabilirea limitelor amenzii este greșită (potrivit H.C.L. nr. 153/2009), deoarece în procesul verbal s-a stabilit amenda de 300 lei, iar în înștiințarea de plată este trecut 1300 lei.
În drept a invocat disp. OG 2/2001.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-10).
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal atacat, ca fiind legal și temeinic.
În motivare arată că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor a cărui anulare se solicită, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 300 lei deoarece a încălcat obligația legală de a utiliza pentru expunerea de afișe și anunțuri numai panourile de afișaj amplasate pe domeniul public, cu plata taxelor legale.
Față de cele invocate de petentă în cuprinsul plângerii contravenționale, a arătat că actul normativ sancționator stabilește că, pentru fapta reținută în sarcina petentei, sancțiunea contravenționala se aplica persoanei juridice. Ca urmare, având în vedere că afișele provin și sunt în beneficiul petentei, sancțiunea contravențională a fost aplicată în mod corect de către agentul constatator.
Mai arată că petenta a fost sancționată contravențional de către același agent doar de două ori, pentru afișe expuse în locuri diferite și la date diferite. Ca urmare, susținerea petentei cum că, în mod sistematic, la două-trei luni, agentul constatator îi aplică o sancțiune, nu este întemeiată, din fotografia efectuată la fața locului rezultând fără dubiu că afișul aparținând petentei a fost aplicat peste un anunț ce poartă data de 22 mai și unul ce poartă data de 7 iunie.
Susținerea petentei potrivit căreia fapta este lipsită de pericol social, fiind suficientă aplicarea unui avertisment, este înlăturată chiar de către conduita sa, dovedind că, după aplicarea primei sancțiuni contravenționale, nu și-a îndreptat comportamentul.
În ceea ce privește martorul semnatar al procesului-verbal, arată că acesta are calitatea de martor asistent și nu are atribuții de agent constatator. De altfel, art. 19 alin. 3 permite încheierea procesului-verbal și în lipsa unui martor, astfel încât orice eventuală nerespectare a prevederilor art. 19 atrage doar nulitatea relativa a procesului verbal, și nu absolută cum susține petenta, și asta doar în condițiile în care petenta ar dovedi vreo vătămare, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Intimata arată că petenta nu-și argumentează susținerea potrivit căreia încadrarea juridică este greșită, și că agentul constatator nu a greșit deoarece a indicat corect aceste limite ca fiind 200 și 1500.
Mai arată că nu este de acord cu înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertismentul deoarece petenta, deși a mai fost sancționată pentru o faptă similară, a persistat în conduita contravențională, iar susținerea că fapta săvârșită este lipsită de pericol social deoarece s-a lipit un afiș de dimensiuni reduse o îndreptățește să creadă că nici de această dată petenta nu conștientizează că săvârșește o faptă contravențională. Ca urmare, este imposibilă îndreptarea petentei prin înlocuirea sancțiunii contravenționale cu avertismentul.
În concluzie, susține intimata că aspectele invocate de către petenta nu sunt de natură să afecteze legalitatea sau temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 0226/13.06.2012.
În drept, a invocat prev. art. 115 și urm. C. pr. civ.; HCL nr. 153/2009, prevederile O.G. nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 21-24).
Petenta a depus la dosarul cauzei și Concluzii scrise prin care a mai arătat că Poliția L. a mun. Bistrița este un serviciu subordonat Primăriei, astfel că nu are personalitate juridică și nici competență de a sta în instanță în nume propriu.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr. 0226/13.06.2012, încheiat de intimata Poliția locală a Municipiului Bistrița și comunicat prin poștă la data de 18.06.2012, petenta . a fost sancționată cu amendă în cuantum de 300 lei, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 23 pct. 1, respectiv lipirea de afișe în alte locuri decât cele special amenajate, pe cutiile de gaz de pe bulevardul Independenței.
Împotriva procesului verbal de contravenție a fost formulată de către petentă și transmisă la data de 04.07.2012, în termen legal, prezenta plângere.
Potrivit art. 23 pct. 1 din Anexa la HCL 153/2009 persoanele fizice și juridice sunt obligate să nu lipească/ amplaseze afișe, bannere, postere sau anunțuri publicitare in alte locuri decât în cele autorizate, încălcarea acestei interdicții fiind sancționată conform art. 27 pct. 38 cu amendă de la 100 lei la 500 lei în cazul persoanelor fizice și cu amendă de la 200 lei la 1500 lei, în cazul persoanelor juridice.
Verificând, potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține sub un prim aspect legalitatea acestuia, procesul-verbal cuprinzând toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 (numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediului contravenientei, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator).
Nu poate fi reținut ca motiv de nulitate faptul că agentul constatator ar fi trebuit să sancționeze persoana fizică ce a lipit afișul, de vreme ce, raportat la textul art. 23 pct. 1 din Anexa la HCL 153/2009, subiect activ al contravenției poate fi și persoana juridică, iar petenta recunoaște că afișele au fost lipite în afara locurilor special amenajate, de un prepus al său.
Va fi înlăturată susținerea petentei în legătură cu încălcarea prevederilor art. 5 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora „pentru una și aceeași contravenție se poate aplica numai o sancțiune contravențională principală și una sau mai multe sancțiuni complementare”. Astfel, sancționarea anterioară a petentei pentru o faptă similară, astfel cum rezultă din procesul-verbal de contravenție . nr. 0215/08.03.2012 (f. 22), săvârșită însă în alt loc, respectiv în stația de autobuz de pe Calea Moldovei, nu constituie o înfrângere a principiului instituit de articolul invocat, noua sancțiune fiind aplicată pentru o nouă faptă, săvârșită în alte împrejurări de timp și de loc, la diferență de circa o lună, pe bulevardul Independenței.
Totodată, instanța constată că la întocmirea procesului-verbal au fost respectate de către agentul constatator și dispozițiile art. 19 din O.G. nr. 2/2001, existând mențiune în sensul că actul a fost încheiat în lipsa reprezentanților petentei, dar în prezența martorului asistent R. L., identificat prin cod numeric personal. Mai mult, nerespectarea dispozițiilor art. 19 din O.G. nr. 2/2001 se sancționează cu nulitatea condiționată de existența unei vătămări, iar, în cauză, petenta nu a făcut dovada unei vătămări care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de constatare a contravenției. Eventuala vătămare cauzată prin neprecizarea adresei martorului asistent poate fi înlăturată prin soluționarea prezentei plângeri contravenționale.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise, în măsura în care instanța respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor – verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a prevederilor art. 31 – 36 din OG 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul – verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta principiul proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Potrivit dispozițiilor art. 1169 Cod civil, cel care face o cerere în fața instanței de judecată trebuie să o dovedească, mijloacele de probă fiind enumerate în dispozițiile art. 1170 Cod civil.
În speța pendinte, petenta nu a fost în măsură să răstoarne prezumția de veridicitate de care se bucură procesul verbal de contravenție, neaducând nicio probă în acest sens. Dimpotrivă, petenta a recunoscut faptul că un angajat al societății a lipit afișele pe cutia de gaze naturale din stația de autobuz.
În consecință, instanța reține că petenta a săvârșit fapta descrisă în procesul verbal de contravenție . nr. 0226/13.06.2012, acesta fiind legal și temeinic întocmit.
Cu privire la individualizarea sancțiunii, instanța constată că amenda în cuantum de 300 lei se încadrează în limitele prevăzute de textul sancționator, este orientată spre minimul special stipulat de textul art. 27 pct. 38 din Anexa la HCL 153/2009 și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, cu respectarea principiului stabilit de art. 5 alin. (5) din O.G. nr. 2/2001, în condițiile în care petenta, sancționată anterior pentru încălcarea acelorași norme, a dovedit perseverență în conduita contravențională.
Se mai reține și faptul că nu există nicio inadvertență între cuantumul amenzii stabilite, de 300 lei, și conținutul înștiințării de plată, fiind lipsită de fundament real susținerea potrivit căreia bareta executată în fața cifrei trei ar reprezenta cifra unu, astfel încât ar rezulta obligația de plată de 1300 lei. Această concluzie se impune în urma analizei celorlalte cifre unu executate de agentul constatator în cuprinsul procesului verbal, toate prezentând similarități în ceea ce privește execuția și dimensiunea și toate diferite de semnul ce precede suma de plată de 300 lei.
Având în vedere aspectele menționate mai sus, instanța urmează ca în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/200l, să respingă plângerea petentei, ca fiind nefondată, menținând totodată procesul-verbal, ca temeinic și legal.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în orașul Vicovu de Sus. .. 64, Jud. Suceava, în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA, cu sediul în Bistrița, Piața Centrală, nr. 2, jud. Bistrița-Năsăud, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr. 0226/13.06.2012.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.02.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
C. R. R. M. T.
RED/DACT CRR/M. 10.05.2013 4 exp.
| ← Pretenţii. Încheierea nr. 7100/2013. Judecătoria BISTRIŢA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6258/2013.... → |
|---|
